6,119 matches
-
Când vorbești cu cineva, în ce direcție ți se deplasează ochii?(Poți ruga pe cineva să te observe, pentru a te ajuta să răspunzi la întrebare) a. Privești direct chipul interlocutorului și dorești ca el să te privească. b. Privești interlocutorul doar pentru scurt timp, apoi ochii ți se deplasează dintr-o parte în cealaltă, la stânga și la dreapta. c. Privești interlocutorul scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi îți ferești ochii. d. Privești rar interlocutorul; de obicei te uiți
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
ajuta să răspunzi la întrebare) a. Privești direct chipul interlocutorului și dorești ca el să te privească. b. Privești interlocutorul doar pentru scurt timp, apoi ochii ți se deplasează dintr-o parte în cealaltă, la stânga și la dreapta. c. Privești interlocutorul scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi îți ferești ochii. d. Privești rar interlocutorul; de obicei te uiți în jos, sau lateral, dar dacă există activități sau mișcări , privești în acea direcție. 10. Care dintre următoarele atitudini te descrie
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
te privească. b. Privești interlocutorul doar pentru scurt timp, apoi ochii ți se deplasează dintr-o parte în cealaltă, la stânga și la dreapta. c. Privești interlocutorul scurt timp, pentru a-i vedea expresia, apoi îți ferești ochii. d. Privești rar interlocutorul; de obicei te uiți în jos, sau lateral, dar dacă există activități sau mișcări , privești în acea direcție. 10. Care dintre următoarele atitudini te descrie cel mai bine? a. Oriunde te-ai afla, remarci culorile, formele și desenele, și te
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
pereche cu unul dintre elevi). Fiecare « recită » celuilalt informațiile privind prietenul său imaginar. El trebuie să transmită și să învețe apoi la rândul lui pe de rost informațiile oferite de partener. Urmează o nouă plimbare. Apoi, elevul găsește un nou interlocutor căruia va trebui să îi prezinte un nou prieten imaginar, cel învățat de la partenerul anterior. După noul schimb de prieteni imaginari, activitatea reîncepe. Profesorul verifică dacă toata lumea a înțeles bine ce trebuie să facă. Trebuie ca de fiecare dată
ACTIVITǍŢI LUDICE DE CAPTARE A ATENŢIEI ELEVILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Istrati Liliana – Florica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_907]
-
Europa nemaiavând nevoie de Încă o problemă. Bălăceanu răspunde că nu a cerut o soluție imediată și că nu se va trece la fapte fără consimțământul Vienei <ref id="71"> 71 Ibidem, f. 2-4. </ref>. Trimisul nostru și-a menajat interlocutorul exact În punctele „nevralgice”. Oricum, marele câștig este că Haymerle conștientizează că, În curând, va trebui să mediteze, să ia poziție oficială față de problema românilor. Așadar, anul 1880 nu aduce decât tatonări diplomatice În problema regalității. Singura realizare concretă este
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
superioritate. Capacitatea empatică se perfecționează prin îmbunătățirea abilităților de comunicare verbală și nonverbală. Sunt o serie de sugestii în acest sens: Utilizarea întrebărilor deschise, care stimulează procesul comunicării (utilizarea foarte rară a întrebărilor închise deoarece creează dificultăți în comunicare); Ascultarea interlocutorului sau a interlocutorilor. Reprezintă o tehnică esențială și presupune „reflectarea” mesajului pe care clientul îl transmite. Mesajul clientului va fi de cele mai multe ori codificat sau distanțat de informația nucleară pe care o transmite. Ascultarea presupune sinteza capacității de a reflecta
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
se perfecționează prin îmbunătățirea abilităților de comunicare verbală și nonverbală. Sunt o serie de sugestii în acest sens: Utilizarea întrebărilor deschise, care stimulează procesul comunicării (utilizarea foarte rară a întrebărilor închise deoarece creează dificultăți în comunicare); Ascultarea interlocutorului sau a interlocutorilor. Reprezintă o tehnică esențială și presupune „reflectarea” mesajului pe care clientul îl transmite. Mesajul clientului va fi de cele mai multe ori codificat sau distanțat de informația nucleară pe care o transmite. Ascultarea presupune sinteza capacității de a reflecta conținutul și afectele
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
clientul îl transmite. Mesajul clientului va fi de cele mai multe ori codificat sau distanțat de informația nucleară pe care o transmite. Ascultarea presupune sinteza capacității de a reflecta conținutul și afectele corelate, determinând clientului senzația că este înțeles. A nu moraliza interlocutorul; o A nu-l întrerupe, a-l lăsa să-și spună punctul său de vedere; Nu dați sfaturi, nu judecați sau criticați persoana, ci se discută comportamentele ei, oferind și alternative viabile. Acceptarea necondiționată. Consilierii pleacă de la abordarea pozitivă a
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
său de relaționare. Comunicarea verbală presupune: Reflectarea abilitatea prin care consilierul îi comunică faptul că punctul de vedere al clientului sau cadrul său de referință a fost înțeles.. Scopurile reflectării sunt: să-și verifice propria percepție asupra celor relatate de interlocutor, să-i comunice interlocutorului înțelegerea și acceptarea necondiționată, să obțină informații despre atitudinile, preocupările și valorile interlocutorului, să stabilească o relație bazată pe încredere; Reformularea reluarea unor cuvinte sau expresii din discursul interlocutorului cu scopul de a centra discuția pe
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
verbală presupune: Reflectarea abilitatea prin care consilierul îi comunică faptul că punctul de vedere al clientului sau cadrul său de referință a fost înțeles.. Scopurile reflectării sunt: să-și verifice propria percepție asupra celor relatate de interlocutor, să-i comunice interlocutorului înțelegerea și acceptarea necondiționată, să obțină informații despre atitudinile, preocupările și valorile interlocutorului, să stabilească o relație bazată pe încredere; Reformularea reluarea unor cuvinte sau expresii din discursul interlocutorului cu scopul de a centra discuția pe un anume subiect sau
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
vedere al clientului sau cadrul său de referință a fost înțeles.. Scopurile reflectării sunt: să-și verifice propria percepție asupra celor relatate de interlocutor, să-i comunice interlocutorului înțelegerea și acceptarea necondiționată, să obțină informații despre atitudinile, preocupările și valorile interlocutorului, să stabilească o relație bazată pe încredere; Reformularea reluarea unor cuvinte sau expresii din discursul interlocutorului cu scopul de a centra discuția pe un anume subiect sau în vederea inițierii unor discuții ulterioare; Parafrazarea se referă la formularea sinceră, neevaluativă, empatică
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
verifice propria percepție asupra celor relatate de interlocutor, să-i comunice interlocutorului înțelegerea și acceptarea necondiționată, să obțină informații despre atitudinile, preocupările și valorile interlocutorului, să stabilească o relație bazată pe încredere; Reformularea reluarea unor cuvinte sau expresii din discursul interlocutorului cu scopul de a centra discuția pe un anume subiect sau în vederea inițierii unor discuții ulterioare; Parafrazarea se referă la formularea sinceră, neevaluativă, empatică, cu cuvintele consilierului a ceea ce pare mesajul cheie în discursul interlocutorului. Consilierul va evita definirea problemelor
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
cuvinte sau expresii din discursul interlocutorului cu scopul de a centra discuția pe un anume subiect sau în vederea inițierii unor discuții ulterioare; Parafrazarea se referă la formularea sinceră, neevaluativă, empatică, cu cuvintele consilierului a ceea ce pare mesajul cheie în discursul interlocutorului. Consilierul va evita definirea problemelor în locul interlocutorului, nu va minimaliza și nu va utiliza sarcasmul sau ironia; Rezumarea reprezintă o modalitate de a sintetiza într-o manieră organizată cele mai importante aspecte din relatările interlocutorului. Rezumarea se utilizează cu scopul
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
scopul de a centra discuția pe un anume subiect sau în vederea inițierii unor discuții ulterioare; Parafrazarea se referă la formularea sinceră, neevaluativă, empatică, cu cuvintele consilierului a ceea ce pare mesajul cheie în discursul interlocutorului. Consilierul va evita definirea problemelor în locul interlocutorului, nu va minimaliza și nu va utiliza sarcasmul sau ironia; Rezumarea reprezintă o modalitate de a sintetiza într-o manieră organizată cele mai importante aspecte din relatările interlocutorului. Rezumarea se utilizează cu scopul de a clarifica o relatare, de a
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
pare mesajul cheie în discursul interlocutorului. Consilierul va evita definirea problemelor în locul interlocutorului, nu va minimaliza și nu va utiliza sarcasmul sau ironia; Rezumarea reprezintă o modalitate de a sintetiza într-o manieră organizată cele mai importante aspecte din relatările interlocutorului. Rezumarea se utilizează cu scopul de a clarifica o relatare, de a încheia o discuție, sau de a deschide o nouă etapa a discuției. VI.2.7. Strategia consilierii Consilierea, ca proces de intervenție educativ psihologică de natură predominant tehnologică
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
profesorului definește predominanța verbalnonverbal prin atitudinile personale care demonstrează ceea ce crede, dar și ceea ce așteaptă de la elevi, ceea ce respinge și ceea ce acceptă în dialogul educațional. Nonverbalul și paraverbalul exprimă atitudini și formează comportamente, sugerează reacții în funcție de situațiile de comunicare, de interlocutori, de posibilitățile și experiențele acestora. Unii profesori consideră că prin abuz verbal țin sub control clasa. Un mesaj este mai credibil și suportă o înțelegere mai profundă atunci când, în transmiterea lui suportul verbal și nonverbal se îmbină eficient. Aria nonverbalului
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]
-
scânteietoare, lansate deseori sub formă de paradox și butadă. El ar personifica spiritul lui Petre Țuțea. Având un ascendent asupra celorlalți, nu doar în virtutea inteligenței și a culturii, ci și a numărului anilor de detenție, Arcanu obișnuiește să își provoace interlocutorii prin intermediul filosofiei universale, interpretată dogmatic, intolerant, de pe poziții extrem naționaliste și ostentativ mistice. El deapănă și cele mai interesante amintiri, unele descriind condițiile dezumanizante din închisorile prin care trecuse. SCRIERI: Arcade, București, 1968; Aperçu sur le livre en Roumanie (în
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
1933) și se reproduce o selecție a scrisorilor trimise de Constantin Noica lui Geo Bogza. Volumul este ilustrat cu fotografii ale scriitorului, precum și cu desene, unele inedite, semnate de S. Perahim, Victor Brauner, M. Blecher, Constantin Brâncuși, dar și de interlocutor. În fine, Mica prăvălie cu orori (1997) este o culegere de proze scurte, subintitulate „11 romane”, populate de personaje misterioase: vagi informatori, aristocrați decadenți, adolescenți rebeli, cupluri în destrămare etc. Stilistica tranșantă alternează cu ambiguitatea poetică, cu sugestia nostalgică sau
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
o menține. Se remarcă seria Întâmplări cu Mileaga, având ca protagonist povestitorul cu acest nume, figură ce se regăsește în majoritatea prozelor lui U. Omniprezent, omniscient, Mileaga are o adevărată plăcere a taifasului și un ritual pe care îl impune interlocutorului dornic să îi asculte istorisirile. Ceremonialul relatării se bazează pe o îmbinare de ironie și viclenie, pe enervări adesea prefăcute și pe o continuă amânare a sfârșitului povestirii. SCRIERI: Ochiul zilei de ieri, București, 1976; Vara bunei speranțe, București,1979
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
mențiune specială o merită volumul de interviuri Biografia debuturilor (1978), care grupează o serie de convorbiri cu scriitori și cărturari (din diferite generații, dar mai degrabă vârstnici, aflați la apogeul notorietății) cuprinzând, ca element recurent, întrebarea despre împrejurările în care interlocutorul a debutat în domeniul în care s-a ilustrat ulterior și solicitând un comentariu asupra evenimentului și a consecințelor lui. Discuțiile sunt consistente, de un remarcabil nivel intelectual și de un mare interes documentar. În alte volume sunt reunite reportaje
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
verbalul și paraverbalul se desfășoară întotdeauna simultan, comunicarea nonverbală poate să le anticipeze și să le succeadă, să fie simultană sau să compenseze lipsa lor. Comunicative pot fi și spațiul pe care-l ocupăm distanțele la care ne plasăm față de interlocutor sau relațiile pe care le stabilim cu cei din jur. Funcțiile mai importante pe care comunicarea le îndeplinește în cadrul relațiilor dintre părinți și copii sunt următoarele: 1. Comunicarea asigură funcționarea sistemului familial. Prin intermediul ei sunt definite rolurile părinților și cele
COMUNICAREA ÎN RELAŢIILE PĂRINŢI-COPII. In: Arta de a fi părinte by Prof. Alina Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1390]
-
Există o rezolvarea negociată a conflictelor. Negocierea se poate face în patru etape: Etapa confruntării - reprezintă debutul unei dispute critice, etapă fără de care nici o încercare de soluționare nu este posibilă și nici o argumentare nu se poate încerca. În această etapă interlocutorii trebuie să conștientizeze că există un conflict de opinie între ei și că există posibilitatea soluționării pe calea disputei critice. Etapa de deschidere - este cea în care se distribuie cu strictețe rolurile în demersul critic. Când disputa nu se desfășoară
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
conflict de opinie între ei și că există posibilitatea soluționării pe calea disputei critice. Etapa de deschidere - este cea în care se distribuie cu strictețe rolurile în demersul critic. Când disputa nu se desfășoară la întâmplare, ci este argumentată, rolurile interlocutorilor sunt diferite: unul propune punctul de vedere, celălalt încearcă să respingă teoria. Primul apără cu argumente punctul său de vedere, cel de al doilea încearcă, tot cu argumente, să-l demonteze. Etapa argumentativă - constituie miezul propriu zis al disputei critice
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
grupului care să asigure libertatea de gândire a individului. Intervenția argumentativă se poate resimți adesea ca o presiune asupra individului, deci ca un atentat la libertatea lui de gândire. Orice argumentare este o acțiune care urmărește îndeplinirea unui scop - convingerea interlocutorului. Ea poate fi socotită ca atare numai dacă își îndeplinește scopul și nu devine o construcție frumoasă care stă sub semnul gratuității. Argumentarea produce efecte, asupra individului sau grupului, ce pot sta sub semnul binelui sau răului. Raționamentul, prin diverse
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
face cu un set de raționamente, ce au mijloace și scopuri, ce vor dovedi caracterul adevărat sau fals al unei afirmații. Cel ce argumentează nu face din afirmațiile sale o demonstrație a caracterului adevărat sau fals, ci încercă să convingă interlocutorul prin „jocul raționalității“. Din păcate, în realitate, lucrurile nu se petrec astfel. Argumentarea apare pentru receptor cu destule elemente ce nu țin de traiectul ei rațional, ci mai degrabă de forța ei persuasivă: jocuri de cuvinte, interogații retorice, ambiguități intenționat
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]