6,103 matches
-
Condițiile economice precare tind să genereze o familie extinsă, care reprezintă un instrument economic eficace în aceste condiții. Pe măsură ce resursele economice de care dispune familia devin mai abundente, ea tinde să devină nucleară. Teoria pare să sugereze că, în logica intrinsecă a familiei, soluția nucleară este preferabilă; în condiții de sărăcie însă, o asemenea soluție nu este economic adecvată, preferându-se forma extinsă, mai eficientă în utilizarea unor resurse economice sărace. Discuțiile actuale asupra factorilor determinanți ai organizării muncii iau în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mod absolut. În fapt, ele reprezintă doar o alternativă care trebuie mereu evaluată în raport cu celelalte alternative posibile. Există o inegalitate funciară între alternativele de organizare ale unui sistem: alternativa practicată este, prin însuși acest fapt, și nu prin valoarea sa intrinsecă, mai puternică decât alternativele posibile, dar nepracticate. Această inegalitate provine din cinci surse distincte. Prima, proba practicii: însăși existența sa probează nu numai realizabilitatea, dar și validitatea ei, în timp ce celelalte alternative, existente doar în mintea oamenilor ca simple ipoteze, ar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
muncitori este mai mică, îi percep pe aceștia într-o modalitate mai apropiată de perceperea muncitorilor înșiși (nu atât de extrinsec orientați cum apar ei în percepția inginerilor); în același timp, muncitorii îi percep pe ingineri ca fiind motivați mai intrinsec decât se percep aceștia pe ei înșiși. Aceste stereotipuri, indiferent de originea lor, generează și susțin o relație între ingineri și muncitori accentuat autoritară, neparticipativă. Chiar și aceste date empirice despre diferențele reciproce de percepție și despre efectele lor în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vedere al unor cunoștințe, o soluție ar putea avea șanse să fie soluția cea mai bună, din perspectiva altora, respectiva soluție poate apărea ca insatisfăcătoare. Calculul rațional nu are capacitatea să armonizeze cunoștințele care ele însele nu au o coerență intrinsecă. Nu putem deci accepta ca neproblematică presupoziția că o imagine cognitivă incompletă și incertă este coerentă logic, lipsită de contradicții. Același lucru este valabil și în legătură cu integrarea noilor cunoștințe. Din acest punct de vedere, John D. Steinbruner (1976) formula următoarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestora o șansă egală de a fi alese. Configurația aștrilor sau a măruntaielor unei gâște este absolut independentă în raport cu orice alegere umană și, în consecință, aleatorie. În al doilea rând, fiind exterioare alegerii propriu-zise, nereferindu-se la nici unul dintre aspectele intrinseci ale acesteia, elimină complet recursul la cunoaștere. Din acest motiv, ele nu generează incertitudini, fiind proceduri de alegere structural diferite de procedurile cognitive. Se produce astfel o mutație structurală în procesul alegerii. Într-o problemă importantă, utilizarea de criterii cognitive
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reducând variabilele psihologice sau de mediu la rang de epifenomene, de factori predispozanți sau precipitanți. Tratamentele (farmacologice și/sau cele psihosociale) sunt, în această situație, considerate ca „medicamente” a căror administrare standardizată este suficientă pentru a demonstra valorile lor curative intrinseci asupra simptomelor sau stării psihopatologice subiacente. Evaluarea critică înseamnă, adesea, compararea efectelor unuia sau a mai multor tratamente diferite (farmacologice/psihosociale) la subiecți regrupați sub o etichetă generică. Confruntate cu problemele unui subiect anume, clasificările nosologice și comparațiile statistice nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cărui origine rezultă din natura și forța unor entități inconștiente, aflate într-un stadiu precoce sau anterior dezvoltării individuale. Analiză critică Intervențiile se conformează sau derivă dintr-o metodă unică (regulă fundamentală), definită de către un părinte fondator, ale căror proprietăți intrinseci ar fi benefice pentru o vastă gamă de tulburări sau de suferințe. Foarte rar empirică, validarea lor se bazează pe opinia consensuală a utilizatorilor. Efectele acestora ar fi consecința unei conștientizări, datorită unor anumite modalități de relaționare, a mecanismelor inconștiente
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
liniar Simptome ← disfuncție a unui organ virtual (conflict intrapsihic) ← factori inconștienți Deductivă, nomologică și dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți Valoare terapeutică intrinsecă Validare prin consensul utilizatorilor Multimodal (metode simultane sau succesive) Metodă individualizată de ajutorare a subiectului în vederea modificării unor aspecte ale funcționării sale Validare empirică Evaluare Controlul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dispozițională Raporturi de cauzalitate retroactive, complexe și constante Comportament problemă Determinanți biologici, psihologici și sociali Tratament Mai ales unimodal (medicamente) Simptomatic, fiziopatologic sau etiologic Valoare terapeutică intrinsecă Validare empirică In mod esențial unimodal (regulă fundamentală) Conștientizarea factorilor inconștienți Valoare terapeutică intrinsecă Validare prin consensul utilizatorilor Multimodal (metode simultane sau succesive) Metodă individualizată de ajutorare a subiectului în vederea modificării unor aspecte ale funcționării sale Validare empirică Evaluare Controlul concordanței între efectul așteptat și cel obținut Analiză critică a rezultatelor Reanalizarea ipotezelor și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obicei, pătrunde și în unele titluri de volume (Insomnii de mătase, 1981), nu mai puțin în scrierile pentru copii (Caii albi din orașul București, Casa care se leagănă). Proza lui Fănuș Neagu poate fi citită și admirată pentru calitățile ei intrinseci: o proză carnavalescă, un nesfârșit lanț de metafore în sărbătoare, un simț neobișnuit al miraculosului și un instinct sigur al limbii, o proză, pe scurt, artistă, pe care noile promoții de scriitori n-o mai cultivă. EUGEN SIMION SCRIERI: Ningea
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
să rezistăm tuturor acestor încălcări ale eticii științifice. Trebuie să încercăm să obținem cele mai bune rezultate posibile, demonstrate în cel mai convingător mod posibil. Indiscutabil, există o estetică a proiectului de cercetare frumos realizat și conceput, și există valoare intrinsecă în concluziile care decurg dintr-un astfel de proiect. În sfârșit, cercetătorul științific trebuie să accepte că este doar un membru al comunității oamenilor de știință. Întrebările pe care le formulăm despre lume și procesul prin care se dezvoltă cunoașterea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Harold Lasswell definește științele politice ca fiind studiul a „cine obține și ce, când, unde și cum”.3 În timp ce Easton se concentrează asupra luării de decizii legitime, Lasswell pune accentul asupra competiției privind distribuirea recompenselor și penalităților conținute în mod intrinsec în actul de guvernare. În schimb, sunt tentat să formulez o definiție care pune accentul asupra caracterului colectiv sau „public” al politicii. Oamenii sunt animale sociale care trăiesc în comunități guvernate de reguli și care participă adesea la procesul de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
acestea, însă, nu este suficient pentru a împiedica o abordare mai sistematică și cât se poate de detaliată. Evenimentele umane sunt unice, dar este tot atât de adevărat că ele sunt similare cu alte evenimente. Dovada se găsește în grupările comune conținute intrinsec de către limbaj. Când descriem lucrurile o facem în special prin combinarea unor concepte generale care sunt inteligibile tocmai datorită aplicabilității lor pe scară largă. Ronald Reagan, de exemplu, a fost un președinte Republican, actor, conservator din punct de vedere ideologic
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sistematic o alta. Se consideră că există două moduri de a interpreta orice eveniment: ca o totalitate coerentă sau ca un compus constituit din părți separate. Pentru critic, orice eveniment (sau set de evenimente legate în timp) are o unitate intrinsecă; acesta apare în istorie ca entitate singulară - Revoluția franceză, Renașterea italiană, apariția fascismului. Putem descompune orice eveniment în cauze diferite, care se întâlnesc din întâmplare și dau naștere la o conjunctură unică. Dar un fenomen istoric este ceva mai mult
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu reușește nici măcar să se apropie de capturarea întregului «puls de dezvoltare tumultuoasă reală» specific lumii”.1 Dar oare cum poate cineva să decidă care fenomene merită atenție și care pot fi ignorate fără probleme? Orice decizie conține în mod intrinsec și o teorie privind importanța din punctul de vedere al științelor sociale. King, Keohane și Verba scriu: „Nu există altă cale decât aceea de a se simplifica realitatea. Simplificarea sistematică reprezintă un pas crucial înspre cunoașterea utilă”.2 Acordăm interes
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de exemplu, că legăturile de rudenie se fac în principal prin linia succesiunii matrimoniale, sau că autoritatea guvernantă este investită în consiliul bătrânilor. Este important de notat faptul că nici unele dintre aceste concepte nu sunt în mod esențial „interne”, aparținând intrinsec obiectului de studiu. Toate vin de la observator și sunt aplicate, spre a înlesni înțelegerea, nu participanților din interior, ci unei audiențe receptive constituite din alți observatori potențiali din exterior. Conceptele sunt utile pentru cercetător și pentru publicul său datorită aplicabilității
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Și chiar este teoretic posibil ca nimeni să nu migreze. În ce constă, atunci, forța unei legi nomologice? Ce anume face obligatorie o relație între antecedent și consecință? Fără o astfel de forță nu putem afirma că există o conexiune intrinsecă între o cauză presupusă și un efect prezis. Criticul ar conchide că științele sociale nu se pot dezvolta prin analogie cu științele naturale deoarece între antecedent și consecință intervine alegerea umană. Aceasta nu reprezintă cauzalitatea în sensul normal al termenului
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cauzale potențiale din lume ne-ar paraliza practic orice efort. Cauzalitatea, din punctul de vedere al modelării cauzale, presupune covariație, direcționalitate și raportare non-aparentă. Aceste trei aspecte sunt deschise, într-o oarecare măsură, observărilor empirice, pe când aspectul de impunere, element intrinsec al teoriei cauzale, nu este. În plus, mai există o altă trăsătură esențială a afirmației cauzale care, de obicei, nu poate fi observată și care este generată de logica sa interioară. Presupusa relație dintre X și Y trebuie să aibă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ale realității pe care le poate reda, dar, în același timp, elementele sale sunt cu atât mai complicate și este mai dificil să extragem implicații clare și testabile. Cu cât un model este mai puțin cuprinzător, cu atât relațiile sale intrinseci devin mai ușor de identificat și testat, dar, în același timp, acesta va reuși mai puțin să reprezinte domeniul complicat al convingerilor, tipurilor de comportament și instituțiilor umane. Scopul, foarte dificil de atins în practică, este să se armonizeze aceste
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Jackson a făcut descoperiri majore. Am introdus însă acest exemplu pentru a ilustra procesul de modelare formală, care începe cu teoria, examinează apoi supozițiile de bază, specifică relațiile care decurg implicit și analizează sistemul rezultat în scopul identificării afirmațiilor empirice intrinseci generate. În elaborarea unui model trebuie avut în vedere gradul de complexitate al acesteia spre a putea reprezenta lumea corect, cât de abstract să fie pentru a face față complexității și a permite analizarea formală. Jackson a descoperit că a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
50%); la fel, avem stângaci 50 de absolvenți (50%) și 20 de ne-absolvenți (50%). Întrebarea care se pune este; care este probabilitatea ca o distribuție similară cu cea observată să apară la nivelul unei populații fără nici o relație direcțională intrinsecă, dar cu observații selectate în mod aleatoriu. Cu cât este mai mică probabilitatea că tiparul observat să fi apărut din întâmplare, cu atât este mai mare semnificația și, astfel, se poate inferi cu mai multă convingere faptul că tiparul vizibil
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
specifici, variabilele cu valori codificate apar în cadrul unor observații, iar observațiile au nume proprii. În cercetarea cu un număr mic de cazuri n, numele proprii sunt esențiale în a ne ghida selectarea de observații. Aceasta nu se datorează unui interes intrinsec, sau unei imaginații holistice. Aceasta se datorează faptului că tehnicile de selectare aleatorie din cazul unei cercetări cu număr mare de cazuri n ar putea produce rezultate înșelătoare în această situație. Astfel, în comparațiile calitative ne ocupăm în mod particular
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
rând, temele selectate pentru cercetare reflectă de obicei valori morale. Investigăm anumite subiecte - participarea la vot, responsabilitatea guvernamentală, satisfacția cetățeanului, stabilitatea socială - tocmai pentru că ne interesează lumea noastră. Dorința noastră de a înțelege și dorința de a îmbunătăți sunt legate intrinsec. În al treilea rând, limba în sine este încărcată moral, unind gândirea normativă cu cea empirică. După cum susține Charles Taylor, cuvintele folosite în științele sociale - tiranie și dictatură, democrație și libertate, război și pace etc. - nu sunt neutre în ceea ce privește conotațiile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al treilea rând, limba în sine este încărcată moral, unind gândirea normativă cu cea empirică. După cum susține Charles Taylor, cuvintele folosite în științele sociale - tiranie și dictatură, democrație și libertate, război și pace etc. - nu sunt neutre în ceea ce privește conotațiile lor intrinseci. Nu poate exista o știință socială ne-normativă deoarece oamenii care trăiesc în comunități sunt preocupați de valori, iar conceptele sunt ele însele purtătoare de valori.2 Eu, personal, nu doresc să fiu neutru cu privire la valori. Ca intelectual, doresc să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
În al doilea rând, doresc să vă încurajez să vă dedicați pe deplin proiectului de cercetare. Aserțiunea centrală a acestei serii de cursuri este aceea că metodele de cercetare au capacitatea de a face explicită logica raționării care este conținută intrinsec în orice proiect de științe sociale. Metodele de cercetare indică pașii ce trebuie făcuți și ajută la efectuarea lor în mod înțelept; metodele ne ajută să specificăm cu mai multă claritate afirmațiile propuse spre acceptare, să expunem supozițiile din studiu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]