2,948 matches
-
o intensă locuire și au facilitat posibilitatea comunicării, a legăturilor dintr-o parte în alta a teritoriului Moldovei. Se observă o dispunere uniformă a așezărilor spre toate formele de relief, cum ar fi platformele, terasele văilor, șesurile, mai rar zonele inundabile ale Bârladului (lunca acestuia), excluzând, în acest caz, locurile montane sau submontane. Mai rar era folosită câmpia, ce nu oferea gradul de securitate necesar, datorită frecventei pătrunderi a alogenilor, crescători de animale. Ulterior, retragerea unor grupuri migratoare spre zonele de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramice aparținând secolelor X-XI. Cercetare M. Brudiu, 1960-1970. Materialul este la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1970, p. 518 (fig. 7/10); Teodor 1997c, p. 57. 22. Brodoc (oraș Vaslui), județul Vaslui a) Nord-Est de sat: pe terasa inundabilă din stânga Râului Bârlad, la circa 700-800m nord-est de sat, s-au descoperit fragmente de vase modelate la mână, specifice veacurilor V-VI și făcute la roată aparținând secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1967. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1988, p. 198-199, 212 (fig. 1/7); obiectul este atribuit greșit localității Gura Văii, însă desenul este bun; Teodor 1997c, p. 91. 141. Gara Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Șapte case: la vest de sat, în apropiere de lunca inundabilă a Bârladului, la câțiva metri nord de așezarea Dridu, s-au descoperit cu ocazia cercetărilor de suprafață din 1981 două morminte turanice. Doar în M1 s-a păstrat scheletul, depus pe spate, cu mâinile pe lângă corp și orientat vest-est. M2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
muncă, producție de echipamente, aprovizionarea pieței. Nu trebuie uitat că heleșteele gospodăriilor aveau funcții multiple: producție și rezervă de pește, apă pentru irigat zarzavaturile, apă în caz de incendii. La o scară mai largă, Grigore Antipa, referindu-se la zona inundabilă a Dunării, afirma: „Principiul ce trebuie să stea la baza utilizării terenurilor inundabile nu poate fi decât acela pe care natura însăși ni-l indică, anume ca fiecare porțiune de teren inundabil să fie destinat acelei culturi care se potrivește
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
funcții multiple: producție și rezervă de pește, apă pentru irigat zarzavaturile, apă în caz de incendii. La o scară mai largă, Grigore Antipa, referindu-se la zona inundabilă a Dunării, afirma: „Principiul ce trebuie să stea la baza utilizării terenurilor inundabile nu poate fi decât acela pe care natura însăși ni-l indică, anume ca fiecare porțiune de teren inundabil să fie destinat acelei culturi care se potrivește cel mai bine calităților productive cu care l-a înzestrat, pe el, natura
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
mai largă, Grigore Antipa, referindu-se la zona inundabilă a Dunării, afirma: „Principiul ce trebuie să stea la baza utilizării terenurilor inundabile nu poate fi decât acela pe care natura însăși ni-l indică, anume ca fiecare porțiune de teren inundabil să fie destinat acelei culturi care se potrivește cel mai bine calităților productive cu care l-a înzestrat, pe el, natura”<footnote Antipa, G. (2010) (reeditare), Regiunea inundabilă a Dunării - starea actuală și mijloacele de a o pune în valoare
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
care natura însăși ni-l indică, anume ca fiecare porțiune de teren inundabil să fie destinat acelei culturi care se potrivește cel mai bine calităților productive cu care l-a înzestrat, pe el, natura”<footnote Antipa, G. (2010) (reeditare), Regiunea inundabilă a Dunării - starea actuală și mijloacele de a o pune în valoare, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, București, p. 8. footnote>. Îndiguirea Dunării în anii socialismului nu s-a dovedit economic și ecologic ca cea mai bună soluție. Prof.
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Studii și cercetări economice, vol. 11-12, Editura CIDE, București AGEPITT (2009), Managerul de inovare, note de curs, Maria Faighenov și G. Manea Anthony, R.N. (1965), Planning and Control Systems: A Framework for Analysis, HBS, Boston Antipa, G. (2010) (reeditare), Regiunea inundabilă a Dunării - starea actuală și mijloacele de a o pune în valoare, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, București Ashby, R.W. (1958), „General Systems Theory as a New Discipline”, în General Systems, III Asociația pentru Studii și Prognoze Economico
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
Ivești. Merită a fi reținut și faptul că ceea ce s-a numit în zona respectivă cu termenul Atârnați, ca teritoriu, a aparținut umbrăreștenilor până după al doilea război mondial, fiind distribuit în parcele, ca locuri de casă date țăranilor din partea inundabilă a satului Umbrărești. Familia și vecinii noștri cu case în lunca Bârladului au fost beneficiari ai locurilor oferite, dar ei nu le-au folosit în scopul pentru care le-au fost date; după ultimul război, le-au înstrăinat celor dornici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rutiere au constat în asigurarea scurgerii apei, asanarea unor zone mlăștinoase și înălțarea platformei de drum pe unele porțiuni, toate începând prin 1859. Rețeaua rutieră a fost adaptată condițiilor de rulare ale văii, prin orientare și construcție, evitarea terasei joase, inundabile, și a evoluat într-o strânsă interdependență cu procesul populării, al apariției și progresului așezărilor omenești. Satele au ieșit la șosea târziu în vremuri de siguranță și condiționate de aspectul urmărit. Șoseaua Bacău - Izvorul Berheciului - Gohor, în cadrul comunei Oncești, a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
porumb crescut viguros, fiind ajutat de îngrășămintele chimice care se găseau pe toate drumurile și ale căror grămezi le vedeai topindu-se uneori de ploi prin gări sau pe la capete de tarla. Șesul acesta de dincolo de Bălteni a fost dintotdeauna inundabil dar un sistem complicat de diguri și canale îl scosese la liman și acum devenise foarte darnic la rândul său cu cei care-l protejaseră de furia apelor. Totul a durat până după 1990 când în peisajul politic al noii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bază a familiei. Prin procreare, se putea asigura un număr crescut de membri pentru a trudi ogorul. Motivația pentru conflict la aceste comunități nu s-a manifestat și datorită faptului că exista pământ suficient de expansiune agricolă. Terasele râurilor, semi inundabile, pe care s-au fondat civilizațiile agricole, erau relativ ostile traiului. Prin urmare, la aceste terenuri nu prea râvneau nici măcar grupurile paleolitice rămase la stadiul de vânători și culegători (Hg I1). Mai violente datorită modului de viață păstrat, aceste populații
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
În spatele aggerului la o adîncime de 0,60 metri avînd lățimea de 1,20 metri se găsește „ Via sagularis ” amenajată ca un pavaj din pietre de rîu de mărime mijlocie. Șanțul de apărare avea o adincime de 2 metri fiind inundabil. Fundul lui destul de larg era Împărțit În două fire de apă avînd impresia că sînt două șanțuri despărțite printr-un pinten de pămînt argilos, de culoare galbenă. Secțiunea II. Această secțiune s-a rasat În afara incintei castrului. İmediat după Înlăturarea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
prin care trece un fir de apă. Ajung să cred că am trăit un vis încapsulat în altul, o rămășiță a copilăriei (zona în care fusese construit blocul unde ne mutasem se numea "Broscărie", amintind faptul că terenul fusese cândva inundabil însă edilii din anii 60 au rebotezat locul, că nu suna frumos). Așa încât pică și scena cu Elpi ascultând conversația viețuitoarelor amfibii și consemnând-o pentru poster(ior)itate. E vremea să trec la texte autentice. Master X revine la
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de astăzi. Iată ce scria Râșcanu: „...la 1905 când defuncta mea mamă Maria Râșcanu-Ghyka a cumpărat de la defunctul G.G. Volenti moșia BUHĂEȘTI de MIJLOC (s. în original), aceasta avea 500 hect. din care cea mai mare parte era pășune, terenuri inundabile, pădure, două c huciuri (huci - pădure mică, crâng n.n.) și abia 20% teren a suferit între 1910 1913 diverse exproprieri de utilitate publică pentru construcția liniei (de cale ferată n.n.) BUHĂEȘTI ROMAN și mărirea stației Buhăești, cca. 12 ha. Apoi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
este de 260 metri. Față de albia minoră a Siretului, ea are o altitudine de 25 metri. în zona de confluență a celor două râuri, relieful are aspectul unei câmpii aluvionare intracolinare. în lungul râului Siret apar câmpii aluvionare de luncă inundabile cu bălți (Bălăneasa Râioasă, Puturoasa, Balta lungă etc.), despletiri de brațe și cursuri de apă părăsite (Sirețele). în anii cu ploi abundente, Siretul revarsă și inundă întinse terenuri arabile așa cum au fost inundațiile din anii 1929, 1969, 1970, când pe
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
totuși acribia cu care autorul a reușit să reconstituie, printr o abordare originală, elemente disparate, ne-a oferit, în final, o imagine de ansamblu asupra particularităților modului de viață al unei comunități cucuteniene, care a preferat să trăiască în lunca inundabilă a râului Bahlui. Pentru aceasta, autorul, dovedind pasiunea și abilitățile necesare unui cercetător autentic, nu a precupețit apelul la investigațiile interdisciplinare (colaborând cu specialiști din diferite domenii de la universitățile și institutele de cercetare din Iași) și la aplicarea celor mai
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Cercetările arheologice au dezvelit o suprafață de c. 1.000 m.p., în rest efectuându-se doar observații asupra vestigiilor distruse sau afectate. Lucrarea noastră urmărește să încerce definirea caracteristicilor specifice așezărilor cucuteniene situate pe forme joase de relief, în lunca inundabilă a râurilor, prin analizarea și interpretarea rezultatelor celor două campanii de săpături de salvare desfășurate în anii 2003 și 2004 în punctul Hoisești - La Pod. Acest obiectiv poate fi atins mai ales prin studierea materialului rezultat în urma investigațiilor din așezarea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
acest tip de așezare nu poate fi definit și catalogat decât în urma unei analize contextuale amănunțite iar considerații generale vor putea fi emise doar în urma studierii unui număr reprezentativ de astfel de locuiri. În ceea ce privește așezările aflate în prezent în lunca inundabilă a râurilor, deși rămâne problema situării lor în vechime, considerăm totuși că pot fi făcute o serie de considerații cu un caracter general. Studiind răspândirea pe hartă a așezărilor pe forme joase de relief din faza Cucuteni A din spațiul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
teren, apar în zona coastei Bahluiului, fiind favorizate de energia pantelor (70-90 m) și de înclinarea acestora ce variază între 100 și 200 (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961, 183-184) (Pl. 3/1). În cadrul reliefurilor de acumulare fluviatilă și deluvială întâlnim șesuri aluviocoluviale inundabile și glacisuri proto-coluviale. Din cadrul șesurilor aluvio-coluviale, important din punctul de vedere al obiectului nostru de studiu este șesul Bahluiului, orientat V-E, cu lățimi între 1200-1800 m și o pantă generală de cca. 0,8‰ (Pl. 4/3). Din punct
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
o manieră contextuală (BROWN 2001, 3). Pentru ca o astfel de înțelegere să fie posibilă este necesară stabilirea principiilor fundamentale ale proceselor fizice și biologice care operează în medii aluviale și a metodelor utilizabile în studierea acestor procese. Astfel, evoluția luncii inundabile constituie un element esențial pentru studiile asupra schimbărilor mediului și relația acestora cu activitățile umane, interpretarea sedimentelor și solurilor din albia majoră constituind o parte necesară a acestei discipline. Aceasta include înțelegerea de bază a proceselor curgerii râului și a
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
posibilități reduse de susținere a dezvoltării demografice specifice unei comunități umane pare a indica apartenența comunității de la Hoisești la o entitate socială cu un caracter mai larg, extra-comunitar, ale cărei interese economice au dictat necesitatea implantării unei așezări în lunca inundabilă a râului Bahlui. Identificarea caracterului și limitelor acestei entități sociale extinse va fi însă posibilă doar prin investigarea amănunțită a celorlalte locuiri cucuteniene de fază A aflate în apropierea comunității de la Hoisești. În afară de trasarea caracteristicilor economiei specifice așezării de la Hoisești
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
genunchioi pretinar (uite colțu care mi l-a săltat, care i l-am cumpărat după, amintire dă suvenir), apoi strângeți rândurile și pas alergător: la mare! Ce ți-e și cu adeziunea asta! Coloana chipeșă se Înfiltra ba În lagunele inundabile, ba În munții dă gunoane, care-și fac intrarea În capitală, fără să peardă decât a treia parte, grosso modo, dân adunătura dă la-nceput, care ridicase ancora În Tolosa. Poa că vrun căpos se Întrecuse cu gluma pă când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ventuze adezive. ♀ Punctele din jumătatea anterioară a corpului sunt grupate sub forma unor șiruri drepte. Interstriile elitrelor și partea ventrală prezintă granulații fine. 17 Genul Platambus Thomson Cuprinde o singură specie central-europeană întâlnită și în țara noastră. Trăiește în bălțile inundabile ale râurilor mari. Specie reofilă. Platambus maculatus Linné Oval-scurtat, destul de bombat, dorsal ușor lucios, nepunctat, prevăzut cu reticulații microscopice. Jumătatea posterioară a capului de nuanță întunecată, în interiorul ei se află uneori 2 pete de culoare deschisă. Pronotul gălbui, cu câte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o diferență de nivel de 35 m, pe o distanță de circa 11 km. Altitudinea relativă a șesului este de 3-5 m în zona Hârlău și de 6-10 m în dreptul localității Bădeni, Ceplenița și Cotnari. În aval de Hârlău, suprafețele inundabile ocupă porțiuni relativ reduse (Bădeni, Ceplenița). Trebuie reținut însă faptul că aceste se datorează mai ales scurgerilor de pe versanți decât râului. Ca urmare a poziției geografice a acestui sector de vale situat la contactul dintre Câmpia Moldovei și Dealul Mare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]