8,656 matches
-
de vocea lui Ștefan. Ieșiră și Ilea Huru comisul și pârcălabul Dajbog. Spătarul Mihail aștepta porunca domnitorului. - Căpitane Petru! spuse Ștefan. Am Înțeles procedurile acestei forțe europene de intervenție și le-am respectat. Dar acum e altceva. Nici o forță de invazie nu e semnalată la hotare. Nici un atentat nu se petrece la Cetatea Albă. Dimpotrivă, atentatul s-a produs, cum Înțeleg eu, chiar asupra voastră, a Apărătorilor. Voievodul Moldovei - vocea lui Ștefan deveni aspră, ca un tunet care sosea În depărtări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Înghețată. Nu putem intra În Moldova. - Vă spun atât cât știu și eu, spuse Gabriel. Urmăm procedurile. Semnalul primit astăzi a fost anularea din motive de catastrofă În țară. În cală se lăsă liniștea. Nu putea fi vorba de o invazie a trupelor otomane, căci informațiile adunate chiar de ei spuneau că un război de mare amploare se pregătea pentru primăvara lui 1476. Un război În care Moldova nu avea nici o șansă dacă nu ajungea cât mai repede la tratate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a-l aduce la palatul Ak Sarai. - Acest haos, continuă Ștefănel, avea să fie oprit prin autoritatea Celor Patru și prin pornirea unei așa-zise cruciade musulmane. Numai că nu era vorba de o luptă pentru Coran, ci de o invazie a Europei menită să reducă Întreaga civilizație la praful de dinainte de Gingis han. Era, În aceeași măsură, o năruire a civilizației islamice. Moscheile și palatele construite de tine și de strămoșii tăi aveau să fie demolate În cursul primăverii. Turcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ștefan Începea să aibă certitudini. Era firesc să fie așa, fiindcă țara lui era cea mai amenințată. Victoria incredibilă de la Vaslui nu ucisese monstrul, ci doar Îl deșteptase. Mahomed apreciase ca excepțională capacitatea Moldovei de a se apăra În fața unei invazii. De aceea trimisese peste o sută de mii de războinici, sub comanda vestitului Soliman. Înfrângerea acesteri forțe Îl adusese pe sultan Într-o criză pe care n-o mai avusese niciodată. Stătuse Închis În odăile sale vreme de trei săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
una din adunările menite să stabilească strategia apărării țării, ci se Întâmplă ceva mult mai important. Țara era amenințată În Întregimea ei, ca alcătuire a obștii, ca organizare militară și ca suflet religios. Mahomed nu pregătea un atac, ci o invazie. Nu avea În vedere o retragere ulterioară, ci o ocupare definitivă. Iar voievodul nu era interesat doar de informațiile vitale pentru apărare, ci mai ales de adâncimea credinței lor În ceea ce aveau de apărat. Bătrânul Litovoi făcu un pas Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
face față. Dinspre Apus, trecătorile sunt deja blocate de armata Țării Românești, comandată de Laiotă Basarab. La sud, trupele turcești trec Dunărea peste cinci poduri de vase instalate În vadul Oblucița. Cetățile de la est se află În așteptarea unei posibile invazii a tătarilor din Crimeea. Mă aflu, alături de voievodul Ștefan, În ținutul Vrancei. Suntem Însoțiți de cinci mii de oșteni. Acum, când scriu aceste cuvinte, văd cu ochii mei cum ținutul de câmpie dinspre Dunăre se umple de dușmani. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Tighina, sau dinspre cetatea Orhei, sau și mai de la miazănoapte, dinspre cetatea Soroca. Ștefan privi focurile simțind că alunecă Într-un abis. Cei aproape treizeci de mii de oșteni ai Moldovei abia intraseră În dispozitivul de luptă care Încerca oprirea invaziei, fie și pentru câteva zile, pe un aliniament strategic desfășurat Între Trotuș și Bârlad. Nu putea fi o bătălie hotărâtoare, cum fusese cea de la Vaslui, dar era prima etapă a unui sistem defensiv care Încerca să folosească firul văilor, adâncimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
deschisese subiectul atât de complicat și de dureros al identității celui care spunea că s-ar numi Ștefan Oană. Amândoi așteptau o minune, sau cel puțin o clarificare. Dar de la Istanbul nu mai venise nici o veste, iar pregătirile și declanșarea invaziei asupra Moldovei făcuse ca rețeaua de informații a Apărătorilor să fie solicitată la maximum În scopuri strict militare. Încetul cu Încetul, gândul de a salva ce se putea salva și de a rămâne În viață o zi În plus acoperise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lansate În profunzime. Siguri pe ei. Au incendiat satele și au ucis tot ce au Întâlnit În cale. S-au desfășurat spre nord, aproape până la Lipnic, și spre sud către Orhei, cu direcția de Înaintare Hârlău. Ce-ți spune asta? - Invazie din două părți, răspunse spătarul. Un front prea mare ca să poată fi oprit pe toată Întinderea lui. - Așa pare. Dar nu e invazie și nu e front. Spătarul Îl privi ușor uimit. - Au lăsat În urmă cetatea Soroca, nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
aproape până la Lipnic, și spre sud către Orhei, cu direcția de Înaintare Hârlău. Ce-ți spune asta? - Invazie din două părți, răspunse spătarul. Un front prea mare ca să poată fi oprit pe toată Întinderea lui. - Așa pare. Dar nu e invazie și nu e front. Spătarul Îl privi ușor uimit. - Au lăsat În urmă cetatea Soroca, nu se Îndreaptă mai spre nord, ca să cucerească cetatea Hotinului, nu riscă o desfășurare până la cetatea Orhei. - Adică? - Nu au intenția să facă joncțiunea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
faimosul luptător mongol Amir Baian și mătură totul În cale. Iar pe Amir Îl cunoști. Mai trebuie să-ți spun un singur lucru. Hoarda de Aur va distruge armata Crimeii, dar nu va intra În conflict cu sultanul Mahomed. Iar invazia Moldovei continuă. Alexandru - Acum Înțeleg... murmură Oană, fascinat. Voievodul a reușit o lovitură diplomatică unică În istorie. O alianță a Moldovei cu Răsăritul Împotriva alianței lui Mahomed cu Răsăritul. Mahomed a organizat atacarea Moldovei dinspre Crimeea. Iar Ștefan a organizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
atunci când va sosi clipa. - Acolo? Clipa? - În ciuda victoriei tale și a stăpânului meu asupra tătarilor, Moldova nu poate scăpa de pârjolul otoman. Toate bătăliile sunt pierdute, toate cetățile sunt asediate. Mai rămâne o șansă. Voievodul tău va Încerca să oprească invazia la Valea Albă. Nu are Încotro. Mai sus de Valea Albă e Cetatea Neamțului, apoi Baia, apoi drumul Sucevei. Mahomed e aproape. Dar la Valea Albă nimeni nu poate rezista, cu doar opt mii de oameni, mai mult de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cei ce aveau să plece din această lume. Ienicerii asistau tăcuți la această ceremonie, care depășea momemntul Îngropării unui om. Era un om care pierise apărându-și domnitorul, iar asta făcea ca totul să devină o adunare a creștinilor Împotriva invaziei musulmane, pe care turcii preferau s-o vadă ca o adunare a Învinșilor Împotriva Învingătorilor. O adunare tăcută și umilă. Încet, lumea se risipi. Nimeni nu privise insistent spre cei doi țărani prăfuiți și obosiți abia sosiți de la câmp, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
veni de nicăieri. Războiul era pierdut. Se bătuseră ca niște nebuni, mulți dintre ei căzuseră sub iataganele oceanului turcesc, dar acum nu mai vedeau nici o scăpare. Singura victorie a acelei veri toride și Însângerate fusese a căpitanului Oană, care oprise invazia tătară la Ștefănești și hărțuise armata lui Eminek până lângă Cetatea Albă. Dar căpitanul Oană nu mai era nicăieri. Erau doar ei, patru sute de Apărători, cu mâinile tremurânde de oboseală și cu sufletul Îngenuncheat. Așteptau un ordin, orice ordin, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
expresiv a-ceastă îmbinare de opacitate și de străvezire, pe care cei vechi o concepuseră rudimentar pe icoanele rigide, în vulgaritatea stemei de aur, în cercuirea luminoasă bizantină sau prerafaelică a Madonei nimbate. Eclipsele, incursia violentă a negrului în alb, sau invaziile luminei în tenebre, fuseseră destui de speculate în culoare ca și în simțire, dar Mini acum se gândea la senzația rară a fuzionare! acelor nimburi deopotrivă transparente, la voluptatea acelor .... armonioase de atome, impalpabile, la penetrațiunea luminei în lumină, la
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
a perpetuat și amplificat de-a lungul anilor. Când am început să explorez pe propriile picioare curtea, livada și grădina, am descoperit în fața casei celei mari grădinița cu flori - o mică porțiune de teren împrejmuită pentru a fi apărată de invazia păsărilor de curte, a câinilor, a cârlanilor sau a vițeilor. Acolo erau amenajate straturile cu flori în care își etalau frumusețea mai multe varietăți: stânjenei, condurași, portolac, crini, bujori, regina-nopții, zarnacadele, ochiu’-boului, guraleului, panseluțe, garofițe, bunghișori, dumitrițe, mușcate, trandafiri
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
cu degetele încrucișate), Ala-U-din Khan a început prin a șterge de pe fața pământului coliba sfântului, numind locul Fatehpur („orașul izbândei“) și s-a autoproclamat Nabab. Primul secol al Fatehpurului a fost destul de tulburat. Ținutul avea o poziție nefericită, pe drumul invaziei din Afganistan, și numai plătind tributuri considerabile persanului Nadir Shah, și mai apoi generațiilor de prăduitori afgani, căutătorilor adevarului, rămășițelor forțelor mugale și războinicilor din casta Maratha, au putut nababii să scape măcar cu teritoriile intacte, dacă nu și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
oare așa este? da, în fustanele roz, rostesc hârâind ceva răgușit și amenințător, care seamănă cu Skye Boat Song. Formația, ca o procesiune, își mărește numărul și, pe moment, sunetele se suprapun, howdah-ul devine piscul unui munte, iritat de o invazie de zgomote. Sir Wyndham este sigur că unii dintre muzicieni au folosit prilejul pentru a mai adăuga propriile contribuții, mici triluri sau ritmuri de tobă, care par să vină de nicăieri. Pe moment, este ca și cum fiecare ar cânta o melodie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de la țară. I-am povestit o experiență care mi-a schimbat felul în care-i priveam pe țărani. Când aveam unsprezece ani, am participat la o acțiune organizată de tata, în calitatea sa de taotai, pentru a salva recoltele de invazia lăcustelor. — Vara era caniculară și umedă. Cât vedeai cu ochii, totul era verde. Culturile erau înalte până la brâu: orezul, grâul și meiul se împlineau cu fiece zi. Vremea recoltei nu era departe. Tata era fericit, căci știa că dacă totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vin relatări despre jafuri și distrugeri. Pe deasupra, cel mai îngrijorător dintre toate necazurile, puterile străine continuă să-i ceară să deschidă alte porturi pentru comerț. China e în urmă cu plățile despăgubirilor pentru războaiele opiului și e amenințată de alte invazii. Acum, împăratul Hsien Feng e mult prea deprimat ca să mai iasă din cameră. Singura ocazie cu care vine la mine e ca să mă roage să îl însoțesc la locurile imperiale de rugăciune. În zilele senine, facem excursii în afara Pekingului. Petrec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
e atât de limpede, că până și eu pot să-l văd: China a fost în mod repetat atacată, și împăratul ei făcut de ocară. Aș vrea să urlu la ei. Au decretele împăratului Hsien Feng puterea de a opri invazia străină sau de a-i uni pe țărani? Nu a acordat Majestatea Sa destul timp pentru ca planurile magice ale sfetnicilor săi să dea rezultate? Îmi privesc soțul zile și nopți la rând, în timp ce el analizează tratatele. Fiecare propoziție îi provoacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ca să strângă capetele celorlalți barbari. — Ai înnebunit? îl contracarează prințul Kung. Ambasadorul britanic nu este decât un mesager. Ne vom pierde poziția de superioritate morală în ochii lumii. Asta le va da adversarilor noștri pretextul perfect pentru a declanșa o invazie. — Poziția morală? mârâie Su Shun. Dar barbarii ce poziție au privind comportamentul lor în China? Ei au pretenții de la Fiul Cerului! Cum îndrăznești să le ții partea barbarilor?! Reprezinți pe Majestatea Sa, împăratul Chinei sau pe regina Angliei? — Su Shun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Împăratul o să moară, dar națiunea trebuie să trăiască mai departe. China trebuie să se pună din nou pe picioare. După-amiază, Hsien Feng se hotărăște să cedeze. Dar numai după ce îi spun că semnătura sa nu va fi o acceptare a invaziei, ci o tactică pentru a câștiga timp. — Ghidează-mi mâna, Orhideea, zice el și încearcă să se ridice în capul oaselor, dar se prăbușește. Toți trei - eunucul-șef Shim, An-te-hai și eu - îl așezăm pe spate. Pun hârtia lângă mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Su Shun a mituit armata. Amândoi suntem de acord că el trebuie să fie eliminat. Întrebările mele sunt: Dacă îl arestăm pe Su Shun, vom avea sprijinul poporului? Vor profita străinii de haosul care va urma și vor plănui o invazie? Prințul Kung se simte încrezător cu privire la primirea sprijinului necesar, mai ales dacă țării i s-ar spune adevărul. Cât despre puterile occidentale, el a menținut un contact permanent cu oficialii acestora. I-a anunțat că el are în vedere o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mormânt pe deal horbota incendiară. Vântul întețit, în loc să mi‐ i facă și mai vii, i‐ a schimbat din jar și foc într‐ un snop de măciulii ... Încordat ca un odgon, fix ca herbul de pe scuturi, lăsăm urma fără zvon a invaziei de fluturi. Nu i‐am mai atins c‐un jind, n‐ am mai îndrăznit c‐o șoaptă și am mers încet, gândind că mormintele așteaptă. NU‐I MAI AJUNGE SUFLETULUI Nu‐i mai ajunge sufletului, nu, să zică: ție, tine
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]