19,950 matches
-
Japoniei pentru a instaura dominația militară pe tot cuprinsul țării sub conducerea lui Minamoto no Michichika. Isamu era cunoscut și respectat în întreaga Japonie. Când Isamu a auzit de călugărul care trăia în vale, i-a trimis lui Tekisui o invitație prin care-i cerea să vină la o întâlnire cu el. Isamu avea trei fii - îi avea pe Kenshin, cel mai mare, pe Nibori, care era fiul mijlociu, și pe Susumu, mezinul. Toți fiii erau bine cunoscuți în Japonia ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ales cu fiul cel mare al suveranului hașemit, prințul Abdalah, actualul rege al Iordaniei, care, la vremea respectivă, era comandant al trupelor speciale ale regatului. În septembrie 1997, prințul Abdalah a făcut, în calitatea menționată, o vizită în România, la invitația conducerii M.Ap.N. Cu acest prilej, au fost analizate posibilitățile de inițiere și dezvoltare a relațiilor româno iordaniene pe linie militară, inclusiv exportul de tehnică militară de fabricație românească în Iordania. Urmare acestei vizite, au fost trimise la Amman autoturisme ARO
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
le determina să își schimbe atitudinea negativă față de țara noastră, acțiune care a dat rezultate bune. Atașatul de presă a difuzat sistematic ziarelor ungare articole și reportaje scrise în țară de personalități și specialiști de prestigiu și a prezentat, la invitațiile părții ungare, în școli și case de cultură expuneri pe teme variate despre țara noastră. S-a preocupat de identificarea monumentelor și cimitirelor ostașilor români căzuți în Ungaria în cele două războaie mondiale, influențând administrațiile locale ungare să adopte măsuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Monde", au condus la o relație de încredere și apreciere reciprocă, reflectată prin apariția de informații obiective despre România. Ziaristul Jean Couvreur, de asemenea, de la ziarul "Le Monde", apreciind la diplomatul român calitățile și amiciția, a dat curs, cu încredere, invitației făcute de a vizita România, vizită finalizată cu publicarea unei pagini întregi în prestigiosul cotidian francez. Relația lui Dumitru Mihail cu Michel Hamelet, șeful secției economice la ziarul "Le Figaro", a condus, în urma unor vizite în România, la publicarea unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în depășirea unui detaliu necesar materializării vizitei președintelui de Gaulle în România. Exprimându-i nedumerirea că partea română nu primește un răspuns precis în legătură cu data vizitei, deși ministrul de externe, precum și primul ministru român au receptat un răspuns pozitiv la invitația făcută verbal, Gilbert Perol l-a întrebat pe Dumitru Mihail dacă invitația a fost făcută și în scris. Evident această scăpare protocolară a părții române a fost urgent soluționată, dându-se curs invitației la scurt timp după trimiterea, în scris
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Exprimându-i nedumerirea că partea română nu primește un răspuns precis în legătură cu data vizitei, deși ministrul de externe, precum și primul ministru român au receptat un răspuns pozitiv la invitația făcută verbal, Gilbert Perol l-a întrebat pe Dumitru Mihail dacă invitația a fost făcută și în scris. Evident această scăpare protocolară a părții române a fost urgent soluționată, dându-se curs invitației la scurt timp după trimiterea, în scris, a acesteia. Reîntors în Centrala Ministerului, în 1968, a fost numit director
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
român au receptat un răspuns pozitiv la invitația făcută verbal, Gilbert Perol l-a întrebat pe Dumitru Mihail dacă invitația a fost făcută și în scris. Evident această scăpare protocolară a părții române a fost urgent soluționată, dându-se curs invitației la scurt timp după trimiterea, în scris, a acesteia. Reîntors în Centrala Ministerului, în 1968, a fost numit director adjunct și apoi director al Direcției a III-a Relații, având ca arie de cuprindere țările Europei Occidentale, S.U.A., Japonia, Australia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
oficială și alte două vizite de lucru în Belgia ale președintelui României, Ion Iliescu (1993-1994); vizita oficială a unei delegații guvernamentale, condusă de primul-ministru Nicolae Văcăroiu (prima vizită în exterior de la formarea guvernului după alegerile din toamna anului 1992). La invitația secretarului general al N.A.T.O., președintele României a efectuat prima sa vizita oficială la sediul organizației. Discuțiile oficiale au fost urmate de o sesiune specială a Consiliului N.A.T.O., în cadrul căreia secretarul general și președintele României au rostit discursuri oficiale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Universități, Fundații social-științifice și la care au participat cunoscuți oameni politici, de cultură și de știință din România; utilizarea deplină a potențialului politic, economic și cultural-științific, reprezentat de foarte numeroasele delegații parlamentare române (senatori și deputați) prezenți în Belgia, la invitația parlamentului belgian, la invitația secretariatului N.A.T.O., la lucrările Adunării Atlanticului de Nord sau la numeroasele reuniuni organizate de comisiile Adunării. Consultările și schimburile de idei avute de parlamentarii români cu factorii de conducere din administrația centrală și locală, ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la care au participat cunoscuți oameni politici, de cultură și de știință din România; utilizarea deplină a potențialului politic, economic și cultural-științific, reprezentat de foarte numeroasele delegații parlamentare române (senatori și deputați) prezenți în Belgia, la invitația parlamentului belgian, la invitația secretariatului N.A.T.O., la lucrările Adunării Atlanticului de Nord sau la numeroasele reuniuni organizate de comisiile Adunării. Consultările și schimburile de idei avute de parlamentarii români cu factorii de conducere din administrația centrală și locală, ai instituțiilor economice, financiare și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la Luxemburg, cu participarea ministrului luxemburghez de externe, a ministrului comerțului exterior și a secretarului de stat din M.A.E. român (aprilie-mai 1991). O delegație a Camerei de Comerț și Industrie a României s-a deplasat la Luxemburg, la invitația președintelui Camerei de Comerț și Industrie, s-a întâlnit cu un grup reprezentativ de oameni de afaceri, a negociat și a semnat mai multe acorduri de cooperare. Rezultatele acestor vizite, consultări și negocieri, la care diplomatul român a adus o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
documentului major de politică externă cunoscut și sub denumirea de Declarația din aprilie 1964. De asemenea, în aprilie 1981, a asigurat translația din română în engleză și invers, în timpul vizitei în Anglia, efectuată de primul ministru român, Ilie Verdeț, la invitația primului ministru britanic, Margaret Thatcher, precum și la convorbirile interguvernamentale desfășurate cu acel prilej. Alte activități În 1974, a obținut titlul științific de doctor în științe politice, acordat de Institutul de Științe Politice și de Studiere a Problemei Naționale din București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
propriul partid care au încercat, fără succes, să îl debarce din poziția de președinte al U.C.D. A insistat pe lângă conducerea Partidului Social-Democrat din Germania (reticentă inițial) să trimită o delegație la Congresul P.C.R. din noiembrie 1989, cu intenția mărturisită invitațiilor, ca aceasta să poată sesiza direct, la fața locului, adevărata stare de lucruri la nivelul conducerii române. A semnalat evoluțiile treptate în problema germană care apropiau perspectiva reunificării Germaniei: semnele deblocării acesteia încă din prima parte a anului 1989; concesiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1988), precum și a președintelui Sudanului în România (octombrie 1987). A contribuit efectiv la organizarea și desfășurarea vizitei oficiale, în Finlanda, a președintelui Consiliului de Miniștri al României, însoțit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu și de alți oficiali români, la invitația primului ministru al Finlandei, Mauno Koivisto. Cu acest prilej, din inițiativa părții române, premierul român a depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor și la mormântul mareșalului finlandez Carl Gustav Mannerheim, considerat de poporul finlandez adevăratul părinte al Finlandei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a luat ființă Asociația Prietenii Danemarcei Buzău, care a continuat relațiile cu Asociația din Strib. În cadrul acestor relații, în perioada 12 20 iunie 1996, un grup de 40 pensionari din Buzău a efectuat o vizită de prietenie în Danemarca, la invitația și pe cheltuiala Asociației daneze din Strib. Asociația din Strib a organizat, tot pe cheltuiala sa, vizite pentru 12, respectiv 7 cadre medicale de la Spitalul Județean și Leagănul de copii din orașul Buzău, pentru documentare și schimb de experiență cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
moștenitor Akihito și prințesa Michiko, actualii împărat și împărăteasă ai Japoniei. Toate aceste manifestări au constituit centre pe care s-au putut realiza aproape toate instrumentele de promovare, ca: reclama, publicitatea, radioul, televiziunea, conferințe, distribuire de material documentar, scrisori comerciale, invitații, împreună cu acțiuni de prezentare și interviuri. A realizat o rețea largă de contacte cu toate firmele și asociațiile comerciale și industriale, care se înscriau în preocupările Agenției economice de promovare a relațiilor româno-japoneze. În 1965, la încheierea misiunii sale, schimburile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
binecuvînteze pe istorici,/ Ca să trăiască și ei în bună înțelegere/ cu ceilalți oameni./ Dumnezeu să-i binecuvînteze pe poeți,/ Ca să nu fie ca istoricii". M. Sadoveanu, Divanul persian joi, 1 noiembrie, 2001 Îmi pare rău că Șichy n-a acceptat invitația de-a gusta ceva împreună. Poate pentru că i-am spus (gafă?) că, în ce mă privește, am trecut și prin sărăcia socialistă (de revelion, musafirii veneau cu mîncarea de-acasă; aveai prieten măcelar, ți-era bine; Magda U. descoperise "delicatesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
un erou comunist făcea opt vagoane de cărămizi în două ore. Seara, cu mîini impecabile de violonist, cînta Ciocîrlia. "Poate-n struna lui Leonte Răutu, magicianul!" hohotea Iordan, aflat într-o dispoziție infernală. Tata a apucat reîntemeierea Conservatorului ieșean, dar invitația a venit cu poșta de-a doua zi. Ca un ultim scuipat pe speranțele lui, pe o viață de artist, trimis cotidian pe cruce în Epoca Marii Scîrbe. Sărbătorirea (25 de ani de activitate a Filarmonicii), din '67, n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ani de activitate a Filarmonicii), din '67, n-a apucat-o. Murise de doi ani (tata le-a supraviețuit: și lui Mihai Codreanu, mort în '57, și lui Păstorel, care s-a stins la 5 dimineața, în 15 martie, '64). Invitația a venit, de astă-dată, în preziua festivalului, dar tata murise de doi ani. M-a dus, în ultima lui toamnă, la Bucium. Sus, în rezervație. Pe "acoperișul lumii", cum îi spunea platoului așezat parcă pe palma lui Dumnezeu. Am stat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Fa ceva! Și s-a mai ivit o fobie: mi-e groază de cutia poștală. Nici așa nu puteam suferi plicurile înguste și lungi, pe care le găsesc mereu în cutie. Conțin luări de prost de către societăți de binefacere false, invitații de-a deveni Who's Who, contra a nu'ș cîți dolari; conțin indicii peste indicii cum să-ți schimbi viața cu... 360 de grade, petrecînd o vacanță în Bermude, reclame unde totu-i Cool și K lumea, dacă-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
L-am întîlnit în fața unui afiș ars pe jumătate. Era afișul pentru lansarea cărții Camera Sambô. Îmi amintesc și data, 7 aprilie 2000, atît de tare m-a șocat gestul de-a da foc, cu bricheta, în holul universității, unei invitații. Am avut, atunci, revelația tembelismului universitar iașiot. "Din cinci afișe, puse la patru etaje diferite, trei au fost arse." "Constanți mai sîntem. Ne-am ocupat din moși strămoși cu otrăvitul fîntînilor și cu arderea grînelor. "Ces Latins des Carpates"! E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
place să-i aud sporovăind pre limba lor, a dragostei. Limbă pentru doi. Numai gânduri albe la zintîi, îmi recomand. O să pun la gramofon vechile plăci ale tatei. Recitesc, a cîta oară, inscripția: Columbia. Made în England. Vita-tonal. Grafonola. Da, Invitație la vals de Weber, exact asta voiam. Mai încolo, o gavotă de Lulli. Și mai încolo, Sonata pentru clarinet și pian de Brahms. Poate și Concertul pentru două viori și pian de Bach. Sau Andante cu variațiuni în si bemol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
acuma. Pe "clasici", spune G. Călinescu, îi înțelegi la bătrînețe. E un adevăr cu multe carate. Se potrivește și muzicii. Avea de toate tata: rezistență fizică și sufletească pentru studiu continuu. Ambiție. Inteligență afectivă. Bref, talent. Mi-l imaginez cîntînd Invitația... Cu haină albă și cu lavalieră. Pe pian-un buchet de trandafiri albi: "puțin parfum de roze albe, în declin", zumzăie un vers uitat. "Să nu lași tehnica să te obsedeze. S-o stăpînești tu pe ea, nu ea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Aproape de fiecare dată evitam cu măiestrie lăcașul Aspidei, ce ne urmărea cum trecem, cu ochiul ei verde, de la geam. Dacă ni se întâlneau privirile, ne făcea semn cu mâna ei solzoasă și ne poftea înăuntru. De câteva ori am acceptat invitația. Iată cea mai bizară dintre povestirile Aspidei. Povestea de iubire a Aspidei Eram foarte tânără pe atunci și încrezătoare în puterile iubirii. Stăteam toată ziua lungită pe pietre în soare și priveam cu jind la tinerii îndrăgostiți ce veneau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Da, experților, aceasta e! Pe aici n-ai unde să faci recurs. Fraților, unde stă unul, e loc și pentru un peregrin rătăcit, că doar nu cere de mâncare. Așa îi zise Milionarul și trase și el o dușcă la invitația politicoasă a Mongolului: Ia, mă, și bea! Eu nu accept ca cineva să mă dea afară din mine și cred că... Mioara nu apucă să-și termine revolta pentru că din ochii Milionarului țâșniră două lacrimi care se transformară în cărăbuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]