9,120 matches
-
și pe proprii membri. Adepții libertarismului corporatist „ omagiază cu regularitate memoria lui Adam Smith, considerându-l patronul lor spiritual. Opera sa rămâne temelia intelectuală pe care s-a construit întreaga structură a raționamentelor deductive ale raționaliștilor economici. Este o tragică ironie a sorții faptul că, deși acum adepții raționalismului economic invocă această structură pentru a legitima din punct de vedere intelectual ideologia libertarismului corporatist, opera epică a lui Smith, Avuția națiunilor, publicată pentru prima oară în 1976, reprezintă de fapt o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
în psihologia socială ajunge cu săpăturile la strămoșii noștri îngropați și uitați. Am pierdut energia caracterului roman - spune cu inocență profesorul. Compararea unor asemenea realități, aflate la distanță de neimaginat, bineînțeles că ne aduce pe buze un zâmbet de blândă ironie. Românii, spune mai departe specialistul inocent, nu s-au putut smulge din somnolența milenară nici în epoca modernă. Revoluțiile, puține câte au fost, s-au desfășurat în limitele spectacolelor de operetă (Revoluția de catifea din 1989, cum au botezat-o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
se pare, pe cine îngropau. Toate aceste detalii arată că sfârșitul mizerabil de care a avut parte Ceaușescu este de o vulgaritate extremă. Iar, dacă îl raportăm la luxul și slava de unde s-a prăbușit cuplul dictatorial, el pare o ironie demonică. De altfel, acest sentiment că istoria este o comedie proastă, că am trecut de la o teroare trivială la o libertate trivializată, îl suport cel mai greu. El mă face să vreau să uit tot ceea ce acești ani m-au
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
un episod din Stan și Bran, desigur în alb-negru, adică gri-deschis și gri-închis, iar când m-am trezit, palma mea revenise la culoarea ei obișnuită și spatele Anei era plecat la serviciu. Așa că am dat de mâncare pisicii, am observat ironia din numele cartierului în care locuiam, am dat un telefon la primărie să anunț că s-a spart conducta de apă caldă și m-am răzbunat pe nedreptatea din lume fiind și eu nedrept cu ea, la rândul meu. 15-16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
într-un bar. Am luat-o și noi încolo. - O să vezi, a zis Luca. Observă-i cu atenție. Vei învăța multe despre cultură, despre filme, despre oameni și, bineînțeles, despre viață. - Îmi pare bine, am zis eu fără urmă de ironie în voce. - Nu observ nici o urmă de ironie în vocea ta, observă (sau nu observă) Luca, dar nu pari să mă crezi că seara, adică noaptea aceasta îți va aduce ceva folositor. Nu face nimic. Te vei convinge singur. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
încolo. - O să vezi, a zis Luca. Observă-i cu atenție. Vei învăța multe despre cultură, despre filme, despre oameni și, bineînțeles, despre viață. - Îmi pare bine, am zis eu fără urmă de ironie în voce. - Nu observ nici o urmă de ironie în vocea ta, observă (sau nu observă) Luca, dar nu pari să mă crezi că seara, adică noaptea aceasta îți va aduce ceva folositor. Nu face nimic. Te vei convinge singur. Am intrat în barul în care se aflau oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
e un copil normal, am să-l arunc de pe culmea falezei. — Ți-ar fi plăcut să facă cineva același lucru cu tine? — Bineînțeles. Nu ți-e de-ajuns că ești regele unei insule? Ochii lui scînteiară de furie: — Păstrează-ți ironiile pentru tine, o avertiză. Ai prostul obicei de a mă lua drept prost, și nu sînt. Dacă n-aș ști că-ți place, te-aș biciui mai des... Dădu din cap. Trebuie să găsesc o formă de a te pedepsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
la el ca la un zeu care a coborît din nori și se arată binevoitor cu toată lumea. Nu-i așa că e splendid?!" Bîlbîie a încercat să prindă în glasul prințului nuanța adevărată, îl admira cinstit ori nu era decît o ironie foarte bine ascunsă? La ascunzișuri din astea nu-l întrecea nimeni pe Șerban Pangratty. Și, cum nu reușea să se dumirească, reluă cu o naivitate paralizantă: Spuneați de alt cuvînt, prințe, alt cuvînt?!" Pangratty îl prinse pe după umeri și ușurel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
sigur erau în retragere, un ofițer care să mai țină cît de cît de oștire n-ar fi îndrăznit să se gîndească la asemenea minuni, se liniștiseră cu totul, în privirea lucioasă a colonelului Stoicescu licărea chiar un fir de ironie sau de compasiune, cine să mai știe despre ce era vorba?! Rotofeiul s-a dus la dulapul cu haine, a deschis ușa scîrțîitoare, era o mobilă veche și uscată, după plecarea lui Pangratty nimeni n-a mai intrat în odăile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ia o decizie de care va depinde soarta viitoare a Serviciului. Era atît de greu, încît a simțit cum începe să se teamă de Basarab Cantacuzino, un om pe care îl privise pînă atunci cu îngăduință, dacă nu chiar cu ironie. Se uită cu atenție la matahala din fața sa, într-adevăr, dacă n-ar fi știut n-ar fi crezut că are de a face cu un aristocrat, arăta a hamal în portul Brăilei ori a chiabur de la munte, ochi grei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
metafizic. La nouă ani am scris poezii În limba maghiară: În una era vorba despre foame, alta era poezie de dragoste par excellence. Talentul narativ - de a Îmbina factologia cu legenda - l‑am moștenit de la mama, de la tata patetismul și ironia. Pentru a motiva Înclinația mea spre literatură nu cred că rămâne lipsit de importanță faptul că tatăl meu a fost autorul Mersului internațional al trenurilor. Acest antecedent patern mă explică sub aspect cosmopolit și literar. Mama mea a citit romane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
sumbră zi de noiembrie a anului o mie nouă sute douăzeci și doi. Și altceva, În poeziile sale din perioada emigrației, M.O. nu a poetizat „frustrarea“, așa cum susținea amintita doamnă, căci Întotdeauna a fost-, după cum Însuși mărturisea cu o ușoară ironie -, „un poet ocazional al vieții“. Aveam douăzeci și trei de ani... De fapt, nu eu sunt importantă, eu n‑am nici un fel de Însemnătate, deci să revenim la Mendel Osipovici. În poezia „Revelație“ din ciclul omonim, „stelele antropofage“ nu semnifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
va rămâne creștetul capului. Producătorii de platou, spune el, nu-i suportă pe cei care-și aduc notițe. Îi urăsc pe cei care nu încearcă să-și mascheze scopul. Producătorii îți spun: “Fii produsul tău. Nu-ntinde coarda”. Ca o ironie a sorții, aceiași producători ți se adresează cu “Roată Fitness”, pentru că asta scrie în căsuța ta din desfășurător. Scrie “Investiții video” în căsuța tânărului ferchezuit. În căsuța bătrânului scrie “Perie pete”. În “camera verde”, cum se mai numește sala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să rămâi acolo pe vecie. Nu, suntem doar în vizită, și domnul Whittier o știe. Și ne naștem aici ca să suferim. Dacă sunteți în stare să acceptați asta, spune el, puteți accepta orice se întâmplă în lume. Dacă accepți asta, ironia e că n-o să mai suferi niciodată. Dimpotrivă, o să cauți chinul. O să-ți placă durerea. Domnul Whittier avea atâta dreptate fără măcar s-o știe. În seara aceea, Bucătarul Asasin a intrat la un moment dat în salon, ținând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să mai facă parte din cercul care se strângea în jurul dirigintei. Profesorul de limba rusă, actor de cinema, avea o eleganță distinsă și o cultură generală fantastică. Fetelor li se adresa cu "domnișoară" iar băieților le spunea, cu o ușoară ironie, "cavalere". Exigent și distant în relațiile cu elevii, accepta o singură ieșire din tipar, în ultima săptămână de școală, când aducea de acasă magnetofonul și le punea spre audiție benzi cu formațiile la modă. Avea obiceiul să-și țină lecția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
gest, fata voi să-i spună, de la obraz, cât era de josnică dar se abținu. Având-o mereu prezentă în coasta ei, Luana trebuia să păstreze o cale de comunicare cu această femeie lipsită de cultură și caracter care, prin ironia sorții, îi devenise șefă. De aceea, când Nuța se autoinvită acasă la subalterna sa, la o bere și un joc de cărți, fata nu avu încotro și trebui să accepte. Cum un joc în doi nu avea nici un farmec, Cordel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
care căzuse. Departe de-a se simți ofensată, Rebeca i se urcă în brațe, îl înlănțui cu brațele și își lipi sânii puternici de pieptul lui. Radu abia respira. El nu mai realiza cine-i stârnea pornirile sexuale. Printr-o ironie a momentului știa doar, foarte bine, că nu e nevasta lui. Se feri de sărutările femeii strigându-și soția, în timp ce, întărâtată, Rebeca își smulse lenjeria intimă și îl făcu să fie al ei. Îl duse apoi acasă și-l lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și își va înfrâna orice pornire către ea. Vor păstra o relație curată, de prietenie, chiar dacă astfel va părea, înzecit, în ochii prietenilor, un mare imbecil. De câte ori își vizita mama, aceasta nu pierdea ocazia să-l înțepe cu tăioasele ei ironii. Nu putea înțelege de ce un bărbat superb, inteligent, cu o carieră frumoasă, căruia orice femeie i-ar fi stat la picioare, își irosea viața așteptând pe una care-l dezamăgise, îl părăsise și devenise a altuia. Ștefan îi tăia elanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
lumina în priviri nu merită interesul. Escu se uită la ea cu atenție. Tu nu mi-ai adus, întotdeauna, zâmbetul pe buze și... cum ai spus?... lumina în priviri și totuși ești o femeie extraordinară. Luana n-avea chef de ironiile lui. În general, o femeie care nu-și face fericit bărbatul de lângă ea trebuie dată la o parte. De către cine? Scumpa mea, nu încerca să pui în practică un principiu care, nici măcar teoretic, nu poate fi luat ca atare. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
său. Faptul că nu e astăzi lângă mine îți poate spune ce căsnicie am. Privi spre el fără să-i fie rușine că pe obrazul ei diamante mici se întreceau să alunece la vale. E fascinant să vezi la ce ironii te supune soarta! Tocmai eu să fiu aceea care va lupta pentru imaginea ta de om integru, drept și sincer, demn de a fi un exemplu de corectitudine și verticalitate. Mai mult de-atât, să-ți transform căsnicia eșuată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fi un exemplu de corectitudine și verticalitate. Mai mult de-atât, să-ți transform căsnicia eșuată în una fericită și de durată, pentru ca scopul muncii mele să nu se ducă pe apa sâmbetei. Iar ca tacâmul să fie complet, culmea ironiei! -, să te oblig să-mi vorbești despre "piața de desfacere" a talentelor tale bărbătești ca nu cumva să mă trezesc descoperită în fața eventualelor amante ce vor veni la "strângerea recoltelor". Ernest o privi năucit. Nu se gândise la implicații de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cazarme, iar pentru ofițerii de rang superior și pentru funcționari, case cu fațade neoclasice cu piatra fortului demolat. Au fost Înălțate impozante clădiri administrative și erau organizate strălucite baluri la Clubul militar, numit, e de presupus că mai degrabă cu ironie, Concordia. De câte ori era cucerită o nouă insulă din arhi pelagul indonezian sau de câte ori un prinț javanez Își punea pământurile sub jurisdicție olandeză, evenimentul era celebrat cu pompă, uneori cu un concert În aer liber, la care orchestrele cântau operete franțuzești
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe celălalt capăt al canapelei, Nina piuise, de câteva ori, mici bârfe legate de fauna de cancelarie, după cum o numea ea, bărbatul sesiză bine unda ironică din tonul femeii și o acceptă fără prea multe scrupule, ba trecu repede de la ironie, la sarcasm și caricatural. Avea un talent deosebit, parcă fusese născut să fie bufon. Câteva minute se scurseră de-a lungul paselor verbale, acidulate ale celor doi. Apoi ceva din înfățișarea lui Alexe îi atrase atenția Ninei. Clipi de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și atât e de transparentă lipsa lui de cultură și de ideal încât nici nu poate intra în discuție. Din pricina afirmațiilor lui, rostite cu mult aplomb, contrazicerile izbucneau în rafale. Alexe respingea categoric argumentele, avea un ton sigur, era multă ironie în cuvintele lui încât, practic, nu lăsa celuilalt nici o posibilitate, nici o bază, pur și simplu, dacă era mai slab de înger, trebuia să renunțe la ideea că ceea ce susținuse ar putea fi întemeiat, sau să accepte că pot exista două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
n-ar fi observat starea ei de cădere, o, dacă Alexe n-ar fi văzut licărul de chemare, slăbiciunea de-o clipă! Ce jenată se simțea când retrăia momentul! Dacă profesorul Alexe observase vicleșugul ei inutil, vai, ce avalanșă de ironii mușcătoare aveau să urmeze, cum numele va rămâne scris cu venin în analele familiei. Cine, ei, cine, s-ar fi spus despre ea, micuța care a vrut să deschidă baierele cunoașterii cu popoul? O vedea pe Nina săltând de satisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]