1,937 matches
-
După moartea lui Saul, David ajunge regele ivriților și mută centrul de putere și tot neamul lui de treizeci de mii de suflete de la Ierihon la Ierusalim iar cu arma supune pe filisteni pe care îi obligă să plătească bir, isprăvi povestite în Samuel ll. În 1 Regi vedem soarta celor care au încăput pe mîna ivriților. ,,9,20 Iar pe tot poporul care mai rămăsese din amoriți, hetiți, fereziți, heviți și iebusiți, nefăcînd parte din copiii lui Israel, pe urmașii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
acestei țări, mai demult era acoperit cu apă și nici-odată nu se putea scurge, fiindcă la Marea Neagră era un munte de piatră. Turcii s-au apucat ca să taie acest munte, au săpat 24 de ani și tot n-au putut isprăvi, dar a venit un cutremur mare și a rupt acel munte în două și îndată apa s-a scurs în ma-re(Mediterană). Mitul amintește o realitate istorică dovedită de ultimele cercetări care au avut loc în Marea Neagră. În urmă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cale de vlahii Asan și Petru care a dus la desprinderea unor teritorii importante din imperiul bizantin și formarea primului stat al vlahilor în anul 1185 cu capitala la Tîrno-vo la 35 km sud de Dunăre. Plin de supărare pe isprava vlahilor, spune grecul ,,și nu s-au mulțumit să poată păstra cei al lor și să dobîndească doar toparhia Moe-siei, ci nu mai îndurau să nu aducă daune împărăției romeilor și să nu unească domnia misienilor și a bulgarilor într-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
i-a fost descoperit vicleșugul și a trebuit să-și scape capul cu fuga. Și i-a fost priincioasă tălpășița pentru că a reușit să ajungă pînă în Galiția/Halici unde a fost prins de către ,,vlahi” și trimis de unde a venit. Isprava s-a întîmplat cu 20 de ani înainte de răscoala vlahilor, adică pe la anii 1164, fiind condusă de frații Asan și Petru pornită în Tracia, Tesalia și Macedonia, apoi vîlvătaia răzmeriței urcîndu-se către nord pînă a trecut Dunărea. În documentele rusești
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
limbă și să-i cadă, fiind lipsit pe veci de unealta minciunii. Și tot lor să li se usuce mîna cu care au scris atîtea mîrșăvii, falsificîndu-ne toată istoria, religia și cultura strămoșească! Pentru că era un stratiot(ostaș) de toată isprava, boero Biseto l ne lasă T 29 care ne spune și ce răspundere avea conducerea militară(strato) pentru liniștea cetății Sarmisetouzo. Ca un stol de vulturi strato veghea fără întrerupere ca șarul toriștei geților să nu fie trecut de vreun
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Privește cum este fața uliului care este întins pe ghioci. Con- ducătorul. Țesătura mea a fost stricată(viitorul meu a fost distrus)”. Autoritatea lui Bisto i-a făcut pe unii conducători locali să se răscoale cum a făcut Rebodeno iar isprava este spusă pe tăblița 40. ,,Nobilul boeri Bisto, conducătorul cetății geților a adunat călărimea și s-au dus toți către Sibiu, să-l atace și să-l prindă pentru judeca- re pe vicleanul Rebodeno. Arcașii au cercetat cu mare grijă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
se înmoaie pielea, și am apreciat că este mai nimerit ca opincile să fie băgate în apa din cofă pentru ca să nu se mai risipească atâta apă. Am introdus opincile lui tata în cofa din care ei beau apă. După această ispravă m-am dus la bunica și m-am jucat acolo cu verișorii mei până seara. Când a venit tata să schimbe opincile scorojite cu cele înmuiate de apă n-a mai găsit opincile lângă cofa cu apă. Și-a zis
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
impetuoasă a Bucureștilor, deveniți capitală a statului unitar român, populația alogenă crește, atât ca număr total, cât și ca procent. 309. Isvoranu, veche familie boierească din Oltenia, cunoscută încă din secolul al XV-lea, originară din comuna Isvor (jud. Olt). Isprăvile lui Isvoranu se citau cu duzinele, căci nu trecea o săptămână fără să nu se audă că Isvoranu a mai făcut încă una. O ispravă a fost bătaia de la opera italiană. Din diferite motive foarte copilărești, Isvoranu și banda sa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din Oltenia, cunoscută încă din secolul al XV-lea, originară din comuna Isvor (jud. Olt). Isprăvile lui Isvoranu se citau cu duzinele, căci nu trecea o săptămână fără să nu se audă că Isvoranu a mai făcut încă una. O ispravă a fost bătaia de la opera italiană. Din diferite motive foarte copilărești, Isvoranu și banda sa nu voiau să permită unei primadone să cânte. De câte ori artista ieșea în scenă, amicii lui Isvoranu, cu acesta în frunte, începeau să fluiere și făceau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
năbădăi pe isnafi și mahalagii; încalecă de-a ndărătelea pe o saca și se plimbă pe Podul Mogoșoaii escortat în triumf de toți ștrengarii zamparagii care-l aclamă strigând: «Ura! vivat musiu Berlicoco!» Se duce vestea pân’ la Vodă de isprăvile bandei; Vodă râde și dă poruncă lui Aga să prinză numaidecât pe musiu Berlicoco și să-l Mai înainte fusese ofițer de cavalerie și, ca fiu de boier, făcea parte din garda domnească. Domnitor era Știrbei, căruia Rosetti îi lua
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
curagios pe câmpul de bătaie. Adevărul era greu de aflat, fiindcă patima politicii de partid era amestecată. În adevăr, Candiano-Popescu, fiind un cunoscut liberal roșu, trebuia să fie ținta atacurilor opoziționiste.147 Candiano-Popescu era acuzat de conservatori că singura lui ispravă ar fi fost să răpească în mod abuziv, de la un maior turc, un admirabil armăsar arab, pe care îl adusese în București dimpreună cu drapelul. Se pretindea că maiorul turc înaintase chiar o plângere guvernului român în această privință. Dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
opoziția unită“ a organizat mari manifestații de stradă, care au dus la căderea guvernului liberal al lui I.C. Brătianu (acesta demisionează la 19/31 martie 1888). V. cap. Anul 1888 al cărții lui Constantin Bacalbașa. 404 addenda Pagina 160 * O ispravă celebră a fost aceea când a pălmuit pe prefectul de poliție Vasile Hiotu, tatăl ministrului nostru la Praga. Un conflict personal izbucnind între Izvoreanu și Hiotu, cel dintâi a așteptat pe prefect la Șosea, a sărit asupra lui și l-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dovedite cât timp a stat la Cozia, dar mai mult prin afișarea unor mari proiecte de viitor, dăduse de gândit autorităților. Acestea și-au zis că, de îndată ce Pantazescu va ieși din temniță, va da de lucru la toate polițiile prin isprăvile sale. Și, pentru ca să scape de un astfel de om periculos, s-a dat ordinul ca să fie ucis câteva zile mai-nainte de a fi eliberat. A doua versiune: Pantazescu se lăudase că are sume de bani ascunse prin împrejurimile Coziei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ori pe zi să povestească noi scene din inepuizabilul lui „decameron”: „Victore, ian mai spune o dată «răsturnica» aia cu nevasta milițianului...”. Numai opinia bună ce-o au despre ei și, poate, minima decență îi oprește să-și etaleze propriile lor isprăvi în materie. Mi-a promis fără să-i cer: „Cu toată oroarea de spital, am să te vizitez”. Știindu-l bine, nu i-am spus nici să vină nici să nu vină. Pur și simplu, m-am făcut că nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
două decenii; la Pitești am vorbit - și am fost primit cu multă căldură - la toate prilejurile sărbătorești. Când voi veni la Flt., am să caut să-l cunosc și eu pe tov. Dobrescu. D-rul Tudor Diaconescu e om de mare ispravă și mă bucur, că are și activitate oarecum extraprofesională, mergând pe linia „Galeriei” matale. E fiul unei foste eleve bune a mea, care, din nefericire, a decedat relativ tânără. La Baia dânsa era mereu Îndatoritoare și o ajuta pe soția
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vor trăi. Și eu m-am reîntors de la Văleni, dar trist și decepționat. Până în ziua de azi, de câte ori îmi aduc aminte de acest fapt, îmi dau seama că e una dintre puținele mele atitudini pe care le regret și singura ispravă de care mă rușinez. În lunile Mai și Iunie din anul 1929, am cunoscut bine pe Horia Sima. La liceul din Făgăraș era cu un an înainte și n-am avut cu el raporturi camaraderești. Întâlnirea în Legiune ne-a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
modernă a Japoniei unde militarii, după ce execută o poruncă patriotică se sinucid pentru a ispăși călcarea disciplinei ostășești, în scopul mare de a salva patria. Nu mai puțin în Spania, unde istoria s-a dezobișnuit să se mai aștepte la isprăvi războinice, armata a tras sabia și, printr-un general îndrâzneț și viteaz, a salvat țara de primejdia comunismului. Aceasta a așteptat Legiunea de la corpul ofițeresc român, cu care legionarii în tot decursul luptei lor se doreau într-o indestructibilă credință
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
traduceri. În cărțile pentru copii, compuse cu o ritmicitate ce pare a neglija calitatea artistică, scrisul prozatoarei nu se remarcă prin însușiri literare deosebite. Totuși, cu astfel de volume obține premiul întâi la concursul Editurii Cartea Românească (în 1924 pentru Isprava lui Ursu și în 1927 pentru Uimitoarele întâmplări dintr-o vacanță). Caracterul educativ prevalează și în scrierile similare din anii următori: Povești cu haz și cu tâlc (1929), O zi din viața unui copil (1931), Copiii curajoși (1939), Oameni mari
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
păsărilor, pusă în scenă în 1925 de Victor Ion Popa. Ca traducătoare, are o activitate prodigioasă, semnând transpunerea a zeci de romane, precum și nenumărate adaptări și stilizări de texte literare (unele prin intermediul limbii franceze). SCRIERI: Povestiri pentru copii, București, 1920; Isprava lui Ursu, București, 1924; Uimitoarele întâmplări dintr-o vacanță, București, 1927; Necunoscuta, București, 1928; ed. 2 (Intimitate), București, 1934; Povești cu haz și cu tâlc, București, 1929; O zi din viața unui copil, București, 1931; Marșul femeilor, București, 1933; Lumina
GABRIELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287122_a_288451]
-
care știe s-o mlădie sub cerințele ritmului”. Atracția pentru zăcămintele folclorice s-a datorat exemplului lui Alecsandri, însă, spre deosebire de acesta, D. nu a fost decât în mică măsură un colecționar de la sursă. Sursa lui de inspirație pentru „epopeile populare” Isprăvile lui Păcală (1894) și Gruia lui Novac (1913), ca și pentru altele pe care le-a scris, au fost creații culese de alții, surse pe care de altfel le numește. Posedând o remarcabilă iscusință de a relata accesibil fondul subiectelor
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
subiectelor pe care le recreează nu în stihuri populare, ci în versuri de 14-16 silabe, D. și-a dobândit o mare popularitate în rândurile cititorilor fără mari pretenții, dovadă și numeroasele ediții pe care le-au cunoscut principalele sale scrieri: Isprăvile lui Păcală - 18, Gruia lui Novac - 13, Povestea lui Făt-Frumos - 10. A fost prețuit, totodată, și de Academia Română, care a distins cu Premiul „Eliade Rădulescu” Isprăvile lui Păcală (ediția din 1907). Operă de folclorist a făcut o singură dată, trimițând
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
mari pretenții, dovadă și numeroasele ediții pe care le-au cunoscut principalele sale scrieri: Isprăvile lui Păcală - 18, Gruia lui Novac - 13, Povestea lui Făt-Frumos - 10. A fost prețuit, totodată, și de Academia Română, care a distins cu Premiul „Eliade Rădulescu” Isprăvile lui Păcală (ediția din 1907). Operă de folclorist a făcut o singură dată, trimițând ca răspuns la chestionarul lingvistic (1884) al lui B. P. Hasdeu o colecție de lirică populară din Gârceiu, județul Sălaj; aici aproape toate textele se caracterizează
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
D. a alcătuit și a publicat un număr apreciabil de manuale școlare, multe în colaborare. SCRIERI: Alexandri. Vazul müködése a román irodalom terén, Cluj, 1881; Princesa fermecată, Sibiu, 1887; Etica sau morala filosofică, București, 1889; Noțiuni de estetică, București, 1891; Isprăvile lui Păcală. Epopee poporală în 24 cânturi, cu ilustrații de Jiquidi și Hlavsa, București, 1894; ed. București, 1907; Legenda țiganilor, cu ilustrații de Hlavsa, București, 1896; Foloasele învățăturii, București, 1902; Din lumea satelor, București, f. a.; Snoave, București, 1909; Cântece și
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
și în șirul de „multe și minunate fapte” meșteșugit depănate în cele trei volume din Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor (1920-1929), istorisire retipărită în multe ediții și încununată cu lauri academici. Preamărind virtuțile moldovenilor și muntenilor, ca și isprăvile de neasemuită vitejie ale atâtor voievozi înțelepți și evlavioși, C. tinde să sădească în sufletul copiilor sentimentul iubirii de țară. Căldura și naturalețea spunerii, maniera familială colocvială sunt argumente captatorii ale acestor evocări la gura sobei. Un roman cu subiect
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
CRONICA, revistă apărută la București probabil în 1932 (numărul 5: 22 octombrie, numărul 9: 19 noiembrie 1932), purtând subtitlul „Teatrală, muzicală, cinematografică, sportivă”. Director: C. Cristobald. În cadrul rubricilor „Isprăvile săptămânii” și „Moravuri și năravuri”, se dezbat probleme de teatru, muzică, cinematografie și artă. Câteva articole critice la adresa școlii, guvernului și regelui aparțin lui Radu Boureanu. Se publică un articol și o scrisoare cu adresă polemică semnate de G. M.
CRONICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286530_a_287859]