1,973 matches
-
paște o gripă. Acestea erau singurele explicații destul de simple ca să supraviețuiască unui circuit complet în jurul minții mele și, deși o parte din mine, - un calorifer izolat din micuța baie de la mansarda creierului meu - era îngrijorată de momentul ales pentru această ispravă și de riscul pe care-l reprezenta încrederea în soluțiile gata făcute (și eram conștient - vag, de la distanță - de acest sentiment de îngrijorare), pur și simplu nu exista presiunea suficientă pentru ca acel calorifer mic să-și facă simțit cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
îngropată sub mormane răsturnate de hârtii scrise cu pixul. Exact ca și în încăperea din „R“, spațiul era luminat de un singur bec și pereții erau făcuți din cărți cu coperte cartonate, aranjate asemenea cărămizilor. Însă în mare parte, această ispravă omenească era ascunsă de troienele și tumulii de hârtie scrisă care se ridicau până la înălțimea taliei și-a umerilor. În mijlocul camerei se afla o scară în spirală, care urca până la tavan. Scara era făcută din cărți vechi, legate în piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de pînzele primitivilor de la National Gallery, precum și de Caporetto și Garibaldi (numele acestuia din urmă servea drept marcă pentru un sortiment de biscuiți). De asemenea, de reclamele agenției de voiaj Thomas Cook... Dar Johns Îl lămurise, povestindu-i cu răbdare isprăvile lui Mussolini. 2 Așezat În spatele unui birou simplu, Împodobit cu un ghiveci cu flori, doctorul Îl Întîmpină pe Digby cu un gest amical, ca și cum ar fi fost vorba de un elev preferat. Fața lui vulturească, Încadrată de un păr alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și aici, În această cămăruță Înăbușitoare din marea clădire cenușie a Scotland Yard-ului, Îi veneau În minte cu o uimitoare prospețime o sumedenie de amănunte Îngropate sub pulberea anilor. Simțea că-și descarcă sufletul vorbind. Îmi amintesc de Cartea isprăvilor de aur scrisă de o femeie pe nume Yonge... care a scris și Micul duce. Dacă dumneavoastră ați fi pe neașteptate smuls din lumea copilăriei și silit să vă exercitați meseria pe care-o aveți, ați rămîne și dumneavoastră perplex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
grozav la vinuri. Vorbește, Însă, prea mult despre regimentul lui. Încolo, e-un băiat bun, generos, pe care te poți bizui - cînd e vorba de vreo colectă pentru o cauză dreaptă. CÎt despre comisarul-șef, a fost un om de ispravă pe vremuri, Înainte de a fi scos din poliția metropolitană, după cîțiva ani de serviciu. Nici măcar o pensie nu i-au dat, așa că la primul prilej ce i s-a ivit s-a transferat la poliția districtuală. Fiind om cinstit, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
imediat la service În cazul apariției unor simptome, cum ar fi aprinderea martorului pe bord sau o tuse accentuată, așteptând apoi Înfrigurat verdictul mecanicului și vindecarea. Dar nu mai era timp de amintiri: hoarda motorizatelor se deda celor mai cumplite isprăvi. „După mine!“ am răcnit, În timp ce evitam, cu o eschivă de toreador, Împunsătura de coarne a unei motociclete, arătând spre maiestuoasa clădire de la marginea pieței, unde se afla un mall. Ușor de zis, Însă greu de făcut. Talpa cilindrică a unui
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
care numai candoarea nu ia cunoștință? Gustul nostru pentru efemer e dovada dragostei cu care ne îngrădim. Prea mult ne iubim ca să ne agățăm de fleacuri. De aceea cuminte e să urcăm în căruța meșterită pentru toți. Cu astfel de ispravă nu poți fi socotit erou. Speram și eu să fac grîul să cînte, dar nu știu dacă n-am nimerit un grăunte afon. La urma urmei, de ce-ai trăit, de ce te bucuri? Cine ar putea dezlega misterul? Echilibrul nu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
acasă? Fumeia cu doi bîăți. Luau frumos bîății, îi dezbrăcau și-i legau de stîlp, în cerdac, cu măsa încuiată înăuntru. Cînd albăstrea pielea pe ei de ger, fumeia iscălea cererea. Sara, haidamacii se întrulocau la școală și-și povesteau isprăvile. Dintr-o dată echipa tovarășului Șoptelea dispăru din Dobrina. Aneta Gărgăun ne-a anunțat că au primit alte sarcini iar noi trebuia să le ținem locul. De la raion sosi primul secretar cu o mapă de indicații, recomandîndu-ne pe tînărul „dornic de
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lumânări aprinse brusc. O mulțime de oameni se reped de‑ndată spre ea și râcâie cu niște gheare neputincioase la porțile capitalului ei, nu primesc însă nici un răspuns și trebuie să se retragă din nou fără să fi făcut vreo ispravă. Dar nu‑i deloc adevărat că această mamă nu face nimic toată ziua, așa cum s‑ar putea crede; pe lângă faptul că este foarte frumoasă, mai este și o naturalistă excelentă, care se împlinește prin activitatea ei, ceea ce unora le reușește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
capabil să-mi crape capul. E adevărat. Dar Adelin i-a cedat cu zâmbetul pe buze. Asta e! Toate au ieșit bine până la urmă, numai eu o Încasasem. Mă cam făcusem de râs, e clar. Chiar se făcuse haz de isprava mea la conacul C.a. Era o Întâmplare de tot râsul, trebuia s-o recunosc. Și totuși mă simțeam umilit, aș fi vrut să uit, iar prietenii mei nu mă ajutau deloc. Acel Mai lasă-m-o lună intrase În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
pedepsire a lui Pârvu, acțiunea la care lucra Andreea. Eșecul m-a Întors Însă pe dos, nu reușeam să-mi revin. La stabilimentul lui Adelin nu mă puteam Întoarce, mi-era teamă că fetele de acolo aflaseră și ele de isprava mea. Îmi și imaginam: Viviano, hai la mine În seara asta! Nu pot acum! Hai mai bine luna viitoare! Nu mă simțeam În stare să risc așa ceva. Am Încercat să-mi mut gândul de la Întâmplare, apucându-mă să organizez un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
se dezvoltau ca niște păstăi. Abia atunci s-a bucurat și a început să mângâie, rând pe rând, florile care apăruseră în partea superioară a plantei. După ce a isprăvit lucrarea, s-a dus fuga și a povestit părinților săi întreaga ispravă. Neîncrezători, părinții nu prea l-au luat în seamă. Dar nu au refuzat invitația de a se duce să vadă cu ochii lor minunea. Când au văzut-o, ei au pus totul pe seama unei întâmplări, fără nici o explicație credibilă
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]
-
tragă! spune celălalt legănîndu-și capul ca și cum ar trage ceva. — Și zice „Hei-rup!“, spune unul. — Și zice „Gata, băiete, am pornit-o!“ răspunde celălalt. — Ha, ha, ha, ha! și se Înăbușă de-atîta rîs și se plesnesc peste coapse tot povestindu-și isprăvile elefantului. Între timp s-a ridicat și cortul-cantină - o copertină uriașă, fără pereți laterali -, iar acum Îi vedem pe artiști șezînd la masa lungă, instalată sub copertină, luîndu-și micul dejun. Iar mirosul mîncărurilor lor - contopit cu emoția noastră puternică, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mare ura ce-i port, pedeapsa ei va fi mai mare decît tot ce i-aș putea dori“. Ei, și-a venit cu scrisoarea acasă și mi-a zvîrlit-o În obraz: „Uite, fir-ai a dracului“ - a zis - „asta-i isprava ta... Să-ți intre bine-n cap că stai la masa mea pe locul ei, pentru că m-a lăsat, și să fii sigură că, dacă nu pleca, nu erai tu aici... și să nu uiți asta niciodată!“. Dragul mamei, dragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
bună-cuviință, cum Îi spuneam și tatălui tău, și să facă una ca asta cînd avea oaspeți la masă și-n prezența copiilor lui... era pus acolo În chip de zaharniță! Vezi Doamne, se fălea cu treaba asta de parcă făcuse cine știe ce ispravă. Partea de sus a capului era tăiată ca un capac, iar În frunte, acolo unde pătrunsese glonțul, era o gaură pe unde curgea zahărul. Ți se-ntorcea stomacul pe dos, zău așa, n-am putut să iau nici măcar o-mbucătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a luat-o din familia mea... știi că tata, maiorul Pentland, n-a pus strop de băutură pe limbă cît a trăit și n-a primit În casă pe nimeni dacă-l-știa că bea.“ „Știu“ - zice Ambrose - „e un om de ispravă și e o cinste pentru noi toți, iar tu, Will“ - zice - „ai tot ce-și poate dori un om ca să fie fericit: o soție minunată și copii mulți, și-o meserie bună, și de dragul lor ar trebui să-ncetezi, Will
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
că n-am să mai ajung niciodată, și gheara aia mare mă sfîșia și m-a luat În brațe și m-a dus ultima bucată de drum pînă acasă și-am spus: „Vezi, vezi ce-ai făcut? Asta-i numai isprava ta!“ și s-a speriat și-a pălit, și-a-nceput să tremure și m-a privit și-a zis: „Doamne, Dumnezeule, ce-am făcut!“ și-a străbătut Încăperea și s-a Întunecat, și toți copiii dormeau În jurul meu, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
avea de o pensie, am văzut cândva la televiziunea română un serial simpatic și antrenant numit „Ce vrăji a mai făcut nevasta mea", serial în care o femeie blondă și simpatică, flutura un pic năsucul și făcea tot telul de isprăvi fantastice. Dar s-a dus vremea Samanthei, adică a vrăjitoarei bune și acum vedem o altă față, cea a vrăjitoarelor blonde. Cea mai recentă apariție pe scenă, a avut loc de vreo câțiva ani buni și partea proastă este că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de la începuturi o relație specială cu Dumnezeu și cu soarta, că „noi suntem români” și că i-am bătut pe toți cotropitorii de le-a mers fulgii, chiar și la Rovine în câmpii, încât nu-și mai pot închipui vreo ispravă notabilă, care să nu ne fi trecut nouă prin mână. Și dacă autorul Bibliei e un român, atunci musai să fie Eminescu. Că doar e ăl mai mare din toți. Majoritatea prahovenilor, din satul cu pricina, cad de acord că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și mândria, Daniel, Patriarhia, pot acum să se manifeste plenar în lume, fiindcă monopolul grecesc a fost spart, pentru prima dată de români. Personal, sunt mândru și totodată, o să vă rog să fiți și dumneavoastră măcar cinci secunde mândri, de isprava patriarhului Daniel, care izbutește să înalțe o mănăstire cu hotelul aferent în Ierihon, în Teritoriile Palestiniene, pentru trebuințele pelerinilor. Foc s-a făcut Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului, care conduce Biserica Ortodoxă din Israel, Iordania și Teritoriile Palestiniene, foc
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
acel numit Boieriu, a început să tragă cu automatul în el, cu mult înainte de a fi pus la zid. O să vă spun eu, fiindcă se pare că și acum lucrul acesta este ținut în mare secret. Cei care executau mârșava ispravă, în ajun de Crăciun, se temeau ca să nu rămână spuse cu limbă de moarte de Ceaușescu, celebrele cuvinte ale cântecului proletar nu-i nici o mântuire, în regi, ciocoi sau Dumnezei" fiindcă poporul acesta, nu trebuia să afle prea curând adevărul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
adresă cuvântul am fost eu: ce faci, băi Ghiță, era să cazi pe front? Fața i se înroșise de mândrie, fălcile i se dislocaseră a rânjet. După cum mă priveau bolnavii din salon, era clar că se lăudase în fața lor cu isprava mea. C XXXV Odată sistemul de operare pornit, Cosmin se conectă la yahoo messenger. Caseta de la yahoo insider, care ieși dintre cristalele lichide la suprafața monitorului, îl anunța că în Turcia o femeie îmbrăcată în negru pătrunsese într-un hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ascuțit briceagul, Îi arătase fetei camera În care se putea instala și „aplecatul“ (din spatele casei) care servea de bucătărie, făcuse focul sub plită, o tratase apoi pe tânăra Învățătoare cu o vișinată făcută de el și-i povestise câteva dintre isprăvile lui de când era vânător. Ana se apucase de curățenie și de aranjatul camerei În care urma să locuiască, desfăcuse valiza și-și răspândise lucrurile prin Încăpere. Soarele care apăruse Între timp printre nori ardea cu putere făcând să strălucească iarba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
albi sunt vânjoși, cărnoși și mult mai rezistenți...Dar pe care să-i culegi întâi?... Mulțimea lor, proaspăta lor grație de porțelan scris cu aur și aleanul lor însemnează unul din aleanurile infinitului!...” (Gala Galactioin, Prin țară ) „ Cea din urmă ispravă a Dunării, atât de bogată în minunății, e Delta. Închipuiți-vă un parc uriaș, lăsat în paragină. Pădurile cresc în neștire, păpurișul umple gârlele și lacurile; iarba sătulă de umezeală trece de un stat de om, iar stuful atinge înălțimea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
apă. Nu mai țin minte ce am făcut în timp ce nenorocirea era, încă, pe cale să se producă. Probabil, am stat în grădină, îngrozit. Nu mai țin minte nici prin ce mijloace m-a determinat mama să revin în curte, când urmările isprăvii mele au fost înăbușite. Probabil, mi-a făgăduit că mă va ierta. Dar, după ce m-a prins, a vrut să-mi administreze o lecție, înainte de a mă ierta, ca să mă lecuiască de porniri asemănătoare în viitor. Pentru a da acelei
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]