1,946 matches
-
miez, este hazardat a infera asupra scrisului cuiva. Din prea multă „evlavie” pentru personajul său, Mateiu Caragiale a vizat mai sus decât ținta. A vrut să-i confere o aură de superioară renunțare, dar efectul e neconvingător și împuținează credibilitatea istorisirii. Pașadia nu e chiar așa de sastisit cum vrea autorul să-l înfățișeze. „A-și suna retragerea”, cum îl face să proclame, sună cam fals. Atare retrageri se fac fără „sunet” și privesc numai persoana, nu și creația, când aceasta
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și așa ne trimetea la Sfânta Înviere. & Biata mămica, în timpul sărbătorilor și mai ales în noaptea de Anul Nou, ne povestea din pățaniile vieții ei și cu nostalgie, dar și făcând haz de necaz. Încerc să rezum o astfel de istorisire. Imediat după terminarea primului război mondial s-a căsătorit, dar mirele ei, din pricina rănilor cu care a venit de pe front, a decedat la cîteva luni după cununie, deci tata a fost al doilea soț al ei. Pentru ca să-l tachineze pe
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și a spus: «Acest om are toate caracteristicile sfântului sau ale ștrengarului». Adevărul este că don Calabria nu a fost un suflet mediocru care să se mulțumească cu niște compromisuri mărunte. În fața privirii superficiale a cititorului grăbit, scrierile lui și istorisirea vieții sale ar putea da impresia unei credințe ingenue, simpliste. Și, dimpotrivă, a avut o credință luminoasă, puternică, profundă, nevulnerabilă de care s-a prins în momentele de încercare și de beznă spirituală. Pe această credință granitică își fixase încrederea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vechi luptător libertar atît în Ungaria, cît și în Italia, alături de cămășile roșii ale lui Garibaldi, trezea în peninsulă un ecou de simpatie. Recent, orgoliul național se simțise măgulit de citirea elogiilor aduse soldatului italian de către Arhiducele palatin Iosif în istorisirile publicate despre luptele armatei sale pe frontul din Cars. În ansamblu, Ungaria era bine cotată la Roma atunci cînd am sosit în acest oraș la începutul anului 1928. Dar nu exista nici un semn de activitate diplomatică mai accentuată, care să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și așa ne trimetea la Sfânta înviere. Biata mămica, în timpul sărbătorilor și mai ales în noaptea de Anul Nou, ne povestea din pățaniile vieții ei și cu nostalgie, dar și făcând haz de necaz. Încerc să rezum o astfel de istorisire. Imediat după terminarea primului război mondial s-a căsătorit, dar mirele ei, din pricina rănilor cu care a venit de pe front, a decedat la cîteva luni după cununie, deci tata a fost al doilea soț al ei. Pentru ca să-l tachineze pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
scutului patriei”, despre actele de curaj ale militarilor apar și în Podul de foc (1975), autorul reciclând uneori întâmplările sub alt titlu, ca în cazul povestirii Împăcarea, din Flăcări pe chei, care devine aici Grija. De la mahalaua provinciei sau de la istorisirile cu amintiri despre cele două războaie T. va trece spre lumea cazonă și către erotism, ca în Diana (1969) sau în romanul Frumoasele garnizoanei (1969), reluat în altă variantă sub titlul Nuntă cu sănii (1980). Modelul care se conturează de
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
care Buddha a încercat să sugereze preocuparea necesar constantă a omului pentru eliberare și îndepărtarea tuturor acelor activități și gânduri care nu au acest scop. Mântuitorul Hristos vorbea adesea mulțimilor și mai ales Apostolilor Săi prin pilde. Acestea erau mici istorisiri fictive, dar verosimile, luate din viața de zi cu zi, prin care, cu ajutorul unor comparații sau asemănări, se împărtășeau anumite învățături de credință și de morală. Pildele sau parabolele erau mai apropiate de puterea de înțelegere a oamenilor, de preocupările
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
București, 1889, și cap. Anul 1886 al acestei ediții (vol. III). 266. Bucureștii erau împărțiți de la începutul secolului al XIX-lea în cinci sectoare administrative, numite „culori“, rămase patru, imediat după 1900, când se desființează culoarea de Roșu. Pe vremea istorisirii lui Bacalbașa, culoarea de Roșu cuprindea centrul comercial al orașului, cea de Verde, vestul și nord-vestul (între Calea Victoriei și Calea Rahovei), Albastru - sudul (între Calea Rahovei și Calea Dudești), Negru - estul (între Calea Dudești și Calea Moșilor) și Galben - nordul (între Calea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin Fălticeni, ci numai prin Suceava, oraș care-mi e foarte drag, ca și Iașul. Din cele două zile petrecute acum câțiva ani la Fălticeni mi-au rămas suficiente imagini vizuale pentru ca, frunzărind cartea dvs. să localizez cumva În spațiu istorisirea, privind și fotografiile. E o delectare extraordinară. Cartea ar trebui să fie achiziționată de toate agențiile turistice din zonă, fiindcă tot a Început să se poarte și pe la noi „turismul cultural”. M-aș bucura să-mi mai spuneți cui ați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și-au însușit un mod de viață burghez, de care nu vor să se despartă fiindcă nu mai pot trăi altfel. De aici tragedia vieții lor când prin mișcarea cadrelor cad mai jos de privilegiile castei. După toate aceste scurte istorisiri, să nu ne mirăm că românul, atât de statornic de glia lui strămoșească, fapt ce i-a permis să-și mențină ginta, sub regimul ăsta s-a dezmeticit și își ia lumea în cap ducându-se să trăiască aiurea, mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Junimea din Iași, unde ocupă, succesiv, posturile de redactor-șef (1996) și de director (1997-1999). Din octombrie 1998, este lector în cadrul Catedrei de literatură comparată și estetică a Universității „Al. I. Cuza”. În mai 2002, susține teza de doctorat Poetica „istorisirii” de dragoste la Mihail Sadoveanu. A debutat cu versuri, în revista „Cronica”, în 1981. Ca student, D. a publicat în „Opinia studențească” și „Dialog”. A fost redactor-colaborator al revistei „Collegium” în anii 1987-1989; inițiază, împreună cu un grup de tineri profesori
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
Convorbiri literare”, departe de a fi un gest repetitiv, oferă imaginea diversității vii a prozei contemporane, urmărind, prin analize laborioase, nu atât ierarhizarea valorică a textelor abordate, cât relevarea strategiilor narative și a mecanismelor de semnificare. În Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste (2002), D. își concentrează atenția asupra unui singur aspect al creației lui Sadoveanu, și anume povestirea de dragoste. Autorul își propune să surprindă cristalizarea, în timp, a unei structuri, a unui model narativ, a unei maniere artistice, precum și
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
romanului, „deplasarea” dinspre eros către complexitatea condiției umane. SCRIERI: Fuga Marelui Regizor, Iași, 1992; Milionar la marginea Imperiului, Iași, 1998; Lumi narative, Iași, 1998; Viețile și suferințele sfinților, Iași, 1997; Povestiri din istoria neamului românesc, Iași, 1997; Mihail Sadoveanu. Modelul istorisirii de dragoste, Iași, 2002; Devenirea romanului. Începuturi, Iași, 2003. Antologii: De la I. Creangă la V. Voiculescu, pref. edit., Iași, 1997. Referințe bibliografice: Emil Iordache, Instantanee critice, CL, 1998, 4; Georgeta Drăghici, Instantanee epice, RL, 1998, 37; Iulian Ciocan, Un dram
DRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286864_a_288193]
-
stil sau de construcție. Mai izbutite, păstrând pe alocuri ceva din ingenuitatea, din culoarea și din fluiditatea povestirii populare, împreună cu un umor de asemenea de sorginte țărănească, sunt prelucrările sau izvodirile proprii cu aspect folcloric din Facerea lumei (1908), o istorisire a legendelor biblice, sau din Flori și povești (1911). Dar nici aici D. nu depășește marginile unei literaturi de o modestie a mijloacelor atotstăpânitoare. SCRIERI: Pe drumul pribegiei. Versuri (1896-1903), București, 1903; Facerea lumei, București, 1908; La han La trei
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
primindu-și neapărat răsplata. Un basm, vădind bune resurse narative, este Firicel Voinicul (1929). Miraculosul se infiltrează și în șirul de „multe și minunate fapte” meșteșugit depănate în cele trei volume din Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor (1920-1929), istorisire retipărită în multe ediții și încununată cu lauri academici. Preamărind virtuțile moldovenilor și muntenilor, ca și isprăvile de neasemuită vitejie ale atâtor voievozi înțelepți și evlavioși, C. tinde să sădească în sufletul copiilor sentimentul iubirii de țară. Căldura și naturalețea
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
ingratitudinea și uitarea semenilor, căderea în deriziune par să anuleze sensul unei existențe aproape exemplare, sfârșitul fiind mai degrabă un simbol al tragismului destinului celor ce trăiesc pentru alții. Acțiunea romanului este redusă, ponderea deținând-o convorbirile, lecțiile, pledoariile și istorisirile pilduitoare. Scriitura este comună, uneori cu emfaze didactice, dar izbutește să transmită căldura unui spirit atașat profund de ideile sale morale și melioriste. Broșurile Considerațiuni generale asupra politicei germane (1915), Ce au fost și ce pot fi școlile premergătoare (1920
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
identitatea persoanei. Această identitate nu trebuie căutată în comportament și cu atât mai puțin în reacțiile subiectului în raport cu alte persoane ci în capacitatea narativă de exprimare prin limbaj a istoriei propriei vieți. Un alt autor, H$ (1993Ă, consideră că în istorisirea perioadelor și situațiilor de viață, subiectul se manifestă nu doar ca un sine (selfă global și nediferențiat, ci se poziționează în mai multe roluri, angajându-se în dialoguri cu alții și cu sine. Apar astfel mai multe povestiri care relevă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
om povestește multe narațiuni despre alții, despre sine și despre relațiile reciproce, fapt care variază de-a lungul timpului; participarea la istoria propriei vieți, trăită direct și relatată, structurează intimanța și comuniunea; ansamblul istoriilor unei vieți organizează identitatea persoanei. Prin istorisirea vieții persoanei se asigură coerența acesteia, dar se evidențiază și schimbările, metamorfozele pe care ea le trăiește. Direcția de studiu centrată de narațiune este, evident, focalizată pe persoană, pe identitatea și ansamblul acesteia, mediată prin sine și cultură. Ea se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
compendiu de diferite istorii (1637), contaminată cu părți din cronograful lui Dorotei al Monemvaziei. Manuscrisul românesc cuprinde, în cele 226 de capitole de istorie (începând cu Facerea biblică), și texte diverse, apocrife și legende, iar în final, învățături ortodoxe. Unele istorisiri s-au desprins și au circulat independent (Istoria Troadei, Boieriile curții bizantine ș.a.). Alături de cărțile populare și de legendele hagiografice, Hronograful... a constituit lectura predilectă în epoca veche a culturii românești și a avut o largă răspândire. Unele motive epice
DANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286686_a_288015]
-
și antrenant. Și celelalte cărți destinate copiilor - Corăbioare (1972), Pălăria lui Cipolino (1981), Unchiul meu Păcală (1982) și, în chip deosebit, La târgul din Prostănaci (1987) - denotă capacitatea lui C. de a se copilări frumos, de a capta atenția prin istorisiri ingenioase și sugestive, unele, în manieră folclorică. A publicat și versuri pentru adulți. Motivele legate de locurile natale sunt exprimate într-o tonalitate ușor elegiacă, sinceră, mai ales în Iarna dragostei (1984) și Iubind (1991). SCRIERI: Băiețelul din geamul albastru
CIOCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286246_a_287575]
-
inserția straniului și prin muzicalitate, legenda Cerbul anunță baladescul poeților din Cercul Literar de la Sibiu. Volumul Vestiri și versurile postume, alături de traduceri, anunțau o personalitate complexă și novatoare. SCRIERI: Povești în versuri, București, [1925]; Prichindel. Chipuri și priveliști. Întâmplări și istorisiri, București [1925]; Vestiri, îngr. și prezentare Tudor Vianu, pref. Al. A. Philippide, București, 1937; Chipuri de altădată, București, 1974; Vestiri. Antologia poeziei franceze, pref. Al. A. Philippide, prezentare Tudor Vianu, București, 1980. Traduceri: Jean Racine, Estera, București, 1923; Antologia poeziei
CIORANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286268_a_287597]
-
veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari. Armonizând cu indulgență națiile, perpetuând candide ori surprinzătoare meserii (Rustem Bostangiul, Ali din Balcic), tradiția istorisirii fabuloase, marcate de tabuuri lângă enigmatice fatalități (Hoți de cai, Arămarul din Küstenge, Fata hogei). Dobrogea, în schimb, mai picturală, va inspira, în rama pitorescului decor, ceva mai multă libertate epică. Drumurile pleacă din și se întorc - aici - la Hasiduluc
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
trăim într-un univers analogic (cf. Descola, 2005)9. Aceste narațiuni orale întemeiază și ilustrează credințele și, prin ele, oamenii își dau frâu liber imaginației în detrimenetul oricărei asemănări. Cum spune Lévi-Strauss, "orice se poate întâmpla într-un mit". Aceste istorisiri au totuși acces la cunoștințe de tip religios, valide pentru aceia cărora li se adresează. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la "exprimarea și transmiterea sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și arme înspăimântătoare, pe care Wells îi prezintă în The War of the Worlds ⁄ Războiul lumilor (1898)25. Același Wells inventează o mașinărie, în formă de bicicletă, permițând călătoria în timp (Mașina timpului). Existau deja, încă pe vremea lui Mercier, istorisiri ale călătorilor care, în vis, vizitau viitorul, ca în News from Nowhere ⁄ Vești de nicăieri de William Morris (1891). Dar Wells este primul care își imaginează o mașină pentru a efectua această călătorie și a trăi, pe parcursul drumului, aventuri care
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
găsesc în cea mai mare parte fișele matricole penale ale acestor foști deținuți politici, la care am și făcut trimitere în notele volumului de față. A fost, de altfel, una dintre manierele, deși indirecte, de confirmare și validare documentară a istorisirilor celor intervievați. Marea noastră surpriză a fost însă aceea că, punctual, despre unele persoane, îndeobște gardieni sau anchetatori dar și deținuți politici, au vorbit independent, unul sau altul dintre foștii deținuți politici intervievați. De exemplu, despre un anume Leferman, care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]