21,599 matches
-
arhitectură a Universității din Florența și alte instituții academice și culturale din Italia, Egipt, Tunisia, Albania și Franța, au avut loc în Alexandria (2007), Tunis (2009) și Tirana (2011) și au explorat contribuțiile și istoriile individuale ale arhitecților și constructorilor italieni. Întâlnirea de la Istanbul se va concentra în direcția înțelegerii în profunzime a conexiunilor istorice și rețelelor sociale ce au permis unui mic grup de arhitecți italieni să contribuie la transformarea mediului urban în ultimul secol de istorie otomană. Pentru întâlnirea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93641_a_94933]
-
și Tirana (2011) și au explorat contribuțiile și istoriile individuale ale arhitecților și constructorilor italieni. Întâlnirea de la Istanbul se va concentra în direcția înțelegerii în profunzime a conexiunilor istorice și rețelelor sociale ce au permis unui mic grup de arhitecți italieni să contribuie la transformarea mediului urban în ultimul secol de istorie otomană. Pentru întâlnirea din acest an, directorul ICR Istanbul, dr. Silvana Rachieru, a fost invitată să facă parte din consiliul științific al conferinței alături de specialiști din Italia și Turcia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93641_a_94933]
-
Istanbul, dr. Silvana Rachieru, a fost invitată să facă parte din consiliul științific al conferinței alături de specialiști din Italia și Turcia. Conferință include opt secțiuni, Începuturile venețiene și dezvoltările internaționale; Spațiul și politica reformei otomane; De la Istanbul către Balcani; Reperele italiene că patrimoniu vizibil; Instituții și investiții; Trasee egeene; Între Imperiu și Republică; Turcia kemalistă și după. Continuând direcția strategică de promovare a activității științifice românești și implicare activă în viață academică a Istanbulului, ICR Istanbul sprijină participarea a doi istorici
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93641_a_94933]
-
promovare a activității științifice românești și implicare activă în viață academică a Istanbulului, ICR Istanbul sprijină participarea a doi istorici români la lucrările conferinței. Dr. Raluca Tomi, cercetător la Institutul de istorie Nicolae Iorga va susține o prelegere dedicată prezenței italiene în Principatele române înainte de 1878 din perspective istorice și culturale și Alină Dorojan, doctorand la Universita di Romă Tre, va oferi detalii despre arhitecții italieni în Țările Române la jumatatea secolului al XIX-lea, în cadrul secțiunii „De la Istanbul către Balcani
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93641_a_94933]
-
Raluca Tomi, cercetător la Institutul de istorie Nicolae Iorga va susține o prelegere dedicată prezenței italiene în Principatele române înainte de 1878 din perspective istorice și culturale și Alină Dorojan, doctorand la Universita di Romă Tre, va oferi detalii despre arhitecții italieni în Țările Române la jumatatea secolului al XIX-lea, în cadrul secțiunii „De la Istanbul către Balcani” . Transmite: ICR Dimitrie Cantemir- Istanbul. Contact: Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir-Istanbul Siraselviler Cad. 21, Taksim, Beyoglu, Istanbul țel/fax:+90212-292 43 45 http://www.icr
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93641_a_94933]
-
de detalii lămuritoare: S-a discutat mult despre această problemă. La Liga Națiunilor, Titulescu s-a adresat chestorului care asigura ordinea, în condițiile în care, la apariția Negusului la tribună, pentru a pleda cauza țării sale, un grup de tineri italieni a început să-l huiduie”. În acele clipe tensionate, cel ce prezida sesiunea, strălucitul diplomat român (cu obârșii în Craiova și în Romanați) i-a cerut ritos chestorului: ,,Fais cesser ce tapage!” (,,Fă să înceteze această gălăgie!”). Dar, în vremurile
Portret în linii fugoase de Ştefan ANDREI: ,,TITULESCU este foarte actual, astăzi!” (I) [Corola-blog/BlogPost/93621_a_94913]
-
lungmetrajului românesc va avea loc sâmbătă, 25 februarie, de la orele 20:00. Evenimentul este rezultatul colaborării dintre opt reprezentante culturale străine din Spania reunite în clusterul EUNIC - European Union Național Institutes for Culture (British Council, Institutul Francez din Madrid, Institutul Italian de Cultură din Madrid, Forumul Cultural Austriac, Ministerul Culturii din Bulgaria prin Ambasada Bulgariei în Regatul Spaniei, Goethe-Institut Madrid, Institutului Polonez de Cultură și Institutul Cultural Român de la Madrid) și Institutului Cervantes. Programul complet al evenimentului Marți, 21 februarie, orele
Lungmetrajul „Lumea e a mea” al lui Nicolae Constantin Tănase încheie „Săptămâna tinerei cinematografii Europene” de la Madrid (25 februarie 2015) [Corola-blog/BlogPost/93651_a_94943]
-
Luc a Cipolla s-a născut pe 17 nov. 1975 și este angajat al unei societăți a cărților de credit. Este cetățean italian, locuiește la Milano, dar activitățile profesionale l-au adus des în România. Pasiunea către scris, către versuri își are rădăcinile încă din adolescență, iar contactul cu România i-a mai scos în evidență încă o latură deosebită și anume pe
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
fondator al revistei Climate Literare. Am început să-i trimit niște versuri de-ale mele și să traduc toate poeziile în limba română. Așa am căutat pe net adresele de e-mail din alte reviste cărora le-am expediat texte. Literatura italiană este una la fel de bogată ca și cea română. Puteți să ne spuneți ce autori italieni vă sunt pe plac? Există un curent al literaturii italiene față de care să aveți afinități? Sunt mai multi autori italieni care îmi plac, printre aceștia
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
și să traduc toate poeziile în limba română. Așa am căutat pe net adresele de e-mail din alte reviste cărora le-am expediat texte. Literatura italiană este una la fel de bogată ca și cea română. Puteți să ne spuneți ce autori italieni vă sunt pe plac? Există un curent al literaturii italiene față de care să aveți afinități? Sunt mai multi autori italieni care îmi plac, printre aceștia aș dori să amintesc niște poeți din secolul al XX-lea, precum: Giuseppe Ungaretti, Sandro
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
căutat pe net adresele de e-mail din alte reviste cărora le-am expediat texte. Literatura italiană este una la fel de bogată ca și cea română. Puteți să ne spuneți ce autori italieni vă sunt pe plac? Există un curent al literaturii italiene față de care să aveți afinități? Sunt mai multi autori italieni care îmi plac, printre aceștia aș dori să amintesc niște poeți din secolul al XX-lea, precum: Giuseppe Ungaretti, Sandro Penna, Cesare Pavese și Alda Merini. Da, dar este vorba
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
le-am expediat texte. Literatura italiană este una la fel de bogată ca și cea română. Puteți să ne spuneți ce autori italieni vă sunt pe plac? Există un curent al literaturii italiene față de care să aveți afinități? Sunt mai multi autori italieni care îmi plac, printre aceștia aș dori să amintesc niște poeți din secolul al XX-lea, precum: Giuseppe Ungaretti, Sandro Penna, Cesare Pavese și Alda Merini. Da, dar este vorba doar de o afinitate, poate mai clar putem vorbi despre
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
puteți spune și despre această latură? Traducerea a fost felul de a-i face cunoscute publicului român textele mele, deci are un rol important așa cum îl are fidelitatea traducerii. De fapt iubesc mai mult să traduc din românește în limba italiană decât invers. Cum îl putem defini pe prozatorul Luca Cipolla? Ce vă este mai dragă, poezia sau proza? Cu siguranță, mi-e mai dragă poezia, mă exprim mai bine prin versuri decât cu proza. Pentru ca actul creator călăuzește sufletele înzestrate
LUCA CIPOLLA – UN ITALIAN CE SE EXPRIMĂ FOARTE BINE ÎN ROMÂNEŞTE [Corola-blog/BlogPost/93656_a_94948]
-
Romă, 4 august 2014 - În perioada 31 iulie - 2 august 2014, o delegație de întreprinzători italieni s-a aflat în România, alături de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României în Italia (CCIRO Italia), Eugen Terteleac. Misiunea economică se înscrie în eforturile CCIRO Italia pentru promovarea colaborării româno-italiene în domeniul energiei din surse regenerabile. Pe parcursul celor
CCIRO Italia promovează colaborarea româno-italiană în domeniul energiei [Corola-blog/BlogPost/93692_a_94984]
-
președintele Camerei de Comerț și Industrie a României în Italia (CCIRO Italia), Eugen Terteleac. Misiunea economică se înscrie în eforturile CCIRO Italia pentru promovarea colaborării româno-italiene în domeniul energiei din surse regenerabile. Pe parcursul celor 3 zile, experți din sectorul energetic italian, împreună cu reprezentanți ai sectorului de consultanță și dezvoltare a investițiilor din România au analizat oportunitățile de colaborare în domeniu, dar mai ales piedicile și inadvertentele legislative care tergiversează punerea în aplicare a parteneriatului public-privat. Reprezentanții companiilor “Consorzio Elettricisti Installatori Senesi
CCIRO Italia promovează colaborarea româno-italiană în domeniul energiei [Corola-blog/BlogPost/93692_a_94984]
-
la finanțarea acestora. Întâlnirile au făcut parte dintr-o serie amplă de evenimente derulate de către CCIRO Italia care au ca subiect principal prezentarea oportunităților de afaceri și investiții care pot fi dezvoltate în România de azi, în parteneriat cu investitori italieni. Biroul de presă al CCIRO Italia
CCIRO Italia promovează colaborarea româno-italiană în domeniul energiei [Corola-blog/BlogPost/93692_a_94984]
-
Frumoasa actriță italiană, născută la Ancona, în 1936, al cărei nume real a fost Virna Pieralisi, a jucat în câteva zeci de filme, turnate în Italia, Franța, dar și la Hollywood, și a avut ca parteneri de afiș pe unii dintre cei mai
Actriţa italiană Virna Lisi a murit la vârsta de 78 de ani [Corola-blog/BlogPost/93708_a_95000]
-
1953, dar a trebuit să aștepte anul 1994 pentru a primi consacrarea mondială, câștigând la Cannes premiul pentru cea mai bună actriță, cu rolul Caterina de Medici pe care l-a interpretat în filmul „Regina Margot”. Pentru același rol, actrița italiană a fost recompensată și cu premiul César pentru cel mai bun rol feminin secundar. Ultima ei apariție pe marele ecran datează din 2002, în filmul „Le plus beau jour de ma vie”, turnat de fiica lui Luigi Comencini, Cristina. A
Actriţa italiană Virna Lisi a murit la vârsta de 78 de ani [Corola-blog/BlogPost/93708_a_95000]
-
rol feminin secundar. Ultima ei apariție pe marele ecran datează din 2002, în filmul „Le plus beau jour de ma vie”, turnat de fiica lui Luigi Comencini, Cristina. A avut și o prestigioasă carieră în televiziune, jucând în numeroase seriale italiene. Filmografia ei bogată include și pelicula „Cum să-ți ucizi soția?/ How to Murder Your Wife”, regizat de Richard Quine în 1965, în care a interpretat rolul feminin principal și l-a avut ca partener pe Jack Lemmon. MEDIAFAX
Actriţa italiană Virna Lisi a murit la vârsta de 78 de ani [Corola-blog/BlogPost/93708_a_95000]
-
română, și te ocupi de tinerețea lui...Așa că, în 1974, am venit în România, cu o bursă, am stat cinci luni și, vara, am participat la un concurs la Ministerul de Externe italian pentru un post de lector de limba italiană la Iași. Așa am stat la Iași încă doi ani și jumătate...și, iată, prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viața... P.C. - V-am ruga să ne spuneți, de când sunteți profesor la Padova? R.S. - M-am întors
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
din viață, și, pe urmă, din 1993, când am câștigat concursul de profesor de limba și literatura română din cadrul acestei universități. Eram și îndreptățit, fiindcă cunoșteam româna...Am editat scrierile lui Mircea Eliade, i-am tradus cele mai multe lucrări în limba italiană, lucrările sale, cele mai multe, nefiind cunoscute în Italia. Am tradus Istoria Religiilor apărută în SUA, plus lucrările din tinerețe. Așa m-am atașat de elementul cultural românesc... Peste trei ani ies la pensie, pot să ies când vreau, fiincă am vechime
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
fiindcă ei nu au cunoscut-o decât în familie și au mai mult o cultură și limbă populară, nu educată...o română vorbită în casă, foarte primitivă...Unii dintre acești tineri vorbesc perfect italiana pentru că au făcut școala în limba italiană, dar nu știu bine l. română și de aceea se înscriu la cursurile de limba și literatura română... P.C. - Este limba română mai apropiată de limba latină, decât limba italiană? R.S. - Este o problemă foarte veche. Acum, eu nu sunt
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
tineri vorbesc perfect italiana pentru că au făcut școala în limba italiană, dar nu știu bine l. română și de aceea se înscriu la cursurile de limba și literatura română... P.C. - Este limba română mai apropiată de limba latină, decât limba italiană? R.S. - Este o problemă foarte veche. Acum, eu nu sunt un mare lingvist! pregătirea mea este de istoric și filosof... Faptul că sunt însă profesor de română m-a obligat să studiez și puțină lingvistică. Limba română s-a născut
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
populară, structura limbii române este mai aproape de structura limbii latine clasice! și astfel ea a păstrat mai multe elemente decât celelalte: italiana, franceza, spaniola...Cazurile de declinare care sunt în latina clasică și română nu sunt în franceză, spaniolă și italiană...De ce sunt mai multe, pentru că, spun unii, România a rămas mai izolată față de celelalte, și astfel s-au păstrat mai multe cuvinte, ori s-au modificat mai puține...Au rămas, aceste cuvinte cu toate că au venit slavii în sec VI, de unde
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
mai izolată față de celelalte, și astfel s-au păstrat mai multe cuvinte, ori s-au modificat mai puține...Au rămas, aceste cuvinte cu toate că au venit slavii în sec VI, de unde foarte multe cuvinte slave, care, nu sunt nici în franceză, italiană sau spaniolă...Foarte ciudată, l română fiincă are și probleme de pronunție, de fonetică, mai complicată..ț, ș, î...În limba română un străin mai ușor citește decât vorbește... P.C. - Ca om de cultură, surprindeți în România elemente care să
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]