1,979 matches
-
spre exemplificarea indicațiilor individualizate ale diferitelor procedee de soluționare a cavităților reziduale pleurale, precum și a situației endemiei tuberculoase din România, o evoluție tehnică spre o „diversificare individualizată a procedeului de toracopleuroplastie Boțianu”. Cazul pacientului J.C. de 29 de ani, cu itinerar spitalicesc foarte lung este o adevărată odisee medicală. Cartea este abundent ilustrată cu imagini radiologice, computer tomografice pulmonare, precum și momente operatorii semnificative tehnic chirurgical, toate aparținând Clinicii Chirurgie II. Figurile selecționate sunt foarte sugestive pentru cazuistica prezentată. De asemenea, au
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Bulei, București, 1998; Un sacrificiu regal. Ferdinand al României, tr. Maria Brăescu, București, 2000; Jurnal 1915, tr. Vasile Zincenco, pref. Ion Bulei, București, 2001; Jurnal berlinez ’38, tr. și îngr. Dumitru Hâncu, București, 2001. Repere bibliografice: Cioculescu, Amintiri, 395-399; Cioculescu, Itinerar, III, 198-202; Paleologu, Ipoteze, 274-282; Maria Brăescu, Interferențe românești în opera Marthei Bibescu, București, 1983; Ion Negoițescu, Despre Martha Bibescu, TR, 1990, 25; Lovinescu, Unde scurte, II, 75-77; Dicț. scriit. rom., I, 277-280; Christine Sutherland, Enchantress: Marthe Bibesco and Her
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria) precum și din Asia. A scris cărți și a ținut conferințe pentru a relata impresii din aceste călătorii. Cea mai interesantă și temerară călătorie a întreprinso în 1904, spre Capul Nord, pe un itinerar ce a cuprins Transilvania, Budapesta, Viena, Praga, Dresda, Berlin, Rostock, Copenhaga, Upsala, Capul Nord în Insula Mageroy. La întoarcere, a vizitat orașul Cristiania (în prezent Oslo), unde s-a întâlnit și a discutat cu Henrik Ibsen). 12. Elena Ghica (Dora
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
de Mircia Dumitrescu, București, 1985; Antologie de poezie românească - Valikoima romanian runoja, ed. bilingvă, Turku, 1987. Traduceri: Paul Verlaine, Confesiuni, București, 1987. Repere bibliografice: D. Micu, „Elena Văcărescu”, RL, 1974, 44; Zaciu, Lecturi, 212-216; Popa, Dicț. lit. (1977), 525; Cioculescu, Itinerar, IV, 5-13; Nicolae Scurtu, Ion Stăvăruș, „Buletinul Societății de Științe Filologice din România”, 1989, 44-46; Petria, Vâlcea, 376; Firan, Profiluri, II, 273. C. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
Imaginarul despre femei este în general construit în funcție de două coordonate pe de o parte, demonizarea femeii prin reproducerea parabolei biblice a păcatului originar al Evei, iar pe de alta, divinizarea ei prin recuperarea blestemului de către fecioara Maria. Credință creștină închide itinerarul feminin în două extreme: Eva la început, Maria la sfârșit. Eva este acuzată de păcatul originar, Maria salvează și răscumpără blestemul Evei. Conform acestui model, reluat de toate timpurile sub diferite aspecte, femeia devine ființă complexă, alegorie a Binelui și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fiind recognoscibile dincolo de numeroasele contradicții sau paradoxuri prin care aceasta lume își manifestă particularitățile. Asemănările parizienilor se datoreaza valorilor și gusturilor comune, plăcerii de a participa la existența urbană. Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socioculturale specifice, cu itinerarul sau social, exercitarea unui anumit rol și a unui anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. "Structura profundă" a identității franceze și pariziene este o armatura de explicații etno-psiho-socio-culturale. Nu ne-am propus să realizăm un studiu al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fi și manierele pariziene s-au extins și au devenit, de regulă, franceze: "la France toute entière a en quelque sorte été "parisianisée"" [Hoffet, p.10, 11]. Apartenența la mediul parizian determina formarea unei identități socio-culturale specifice, având un anumit itinerar social, exercitând un anumit rol și un anumit tip de relații cu persoanele de alt sex. Parizianismul poate fi considerat expresia unei anume structuri psihologice. "Le moț (Parisien) désigne une qualité, une façon d'être, une couleur. (...) Îl a une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nouă percepere a lumii fondată pe "predicatele înșelăciunii și falsității" [v.Giacetti, p.123]. Relațiile sociale, locurile, comportamentele sunt plasate sub semnul aparentei, al măștii. În această lume fiecare își joacă rolul și câștigă, în consecință, cel mai bun actor. Itinerarul personajelor este o cunoaștere a legităților scenei, a culiselor, decorului, precum și a tehnicilor, care preced reprezentarea. Succesul eroului depinde în mare parte de aptitudinile sale de a-si juca rolul 166. Ascensiunea lui Georges Duroy este exemplara sub acest aspect
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Pariziana se profilează în imaginarul literar al vremii că o ființă eminamente socială, ea este angajată în ritualurile mondene (ceremonii oficiale și private), absorbita de ocupațiile și preocupările sale, înconjurată de admiratori și rivali, particularizata prin limbajul sau. Ocupațiile determina itinerarul social și exercitarea rolurilor sociale ale Parizienei. Din stufoasa materie a romanelor am ales episoadele semnificative, relative la diferitele sfere ale vietii femeii pariziene, care constituie scene tipice pentru românul secolului al XIX-lea. Balzac și Zola înglobează temporalitatea și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Iorga, Vălenii de Munte, 1908; ed. îngr. D. Murărașu, București, 1945; Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3 (Fabule versuite), Iași, 1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui Pionu, Iași, 1840; Petru Rareș, I-II, Iași, 1853-1863; Țiganii, Iași, 1856; Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie, Iași, 1859; Notiție biografică, Iași, 1863; Elena Dragoș de Moldavia, Iași, 1863; Turnul Butului, Iași, 1863; Voichița de Românie, Iași, 1863; Nuvele istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
reflexiei și creativității: Dionysus Reborn. Play and the Aesthetic Dimension in Modern Philosophical and Scientific Discourse (1989), God of Many Names. Play, Poetry, and Power in Hellenic Thought from Homer to Aristotle (1991). Chiar din titluri se atrage atenția asupra itinerarului semnificativ parcurs de autor. Drumul conduce de la literatură către aderențele sale multiple în sfera culturală și, mai departe, spre proximitățile ei epistemice, într-un sistem de referință unde o serie de opțiuni valorice eterogene definesc o mentalitate. Dionysos, zeul lunecător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
pref. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Zaciu, Bivuac, 64-68; Mircea Popa, Georgeta Antonescu, „Aron Densușianu”, RITL, 1974, 4; Ioana Em. Petrescu, Georgeta Antonescu, „Aron Densușianu”, SUB, Philologia, t. XX, 1975; Ulici, Prima verba, I, 230-232; Dobrescu, Foiletoane, I, 175-180; Cioculescu, Itinerar, V, 121-126; Dicț. scriit. rom., I, 94-95; Ion Vlad, Poezia naturii în antologie, TR, 1996, 27; Cornel Ungureanu, Școala Ardeleană - ultimele știri, O, 2000, 8. C.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 217-219; Baltag, Polemos, 85-86; Cristea, Faptul, 50-51; Popescu, Cărți, 150-153; Marcea, Varietăți, 294-297; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 160-182; Râpeanu, Memoria, 68-70; Nicolescu, Starea, II, 145-148; Th. Hristea, O prestigioasă istorie a limbii române, RL, 1987, 8; Cioculescu, Itinerar, V, 481-487; Simion, Scriitori, IV, 20-25; Cornelia Ștefănescu, Profil de intelectual, JL, 1990, 1; Vlaicu Bârna, Alexandru Rosetti, CNT, 1990, 10; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Despărțire de Alexandru Rosetti, RL, 1990, 10; Al. Rosetti. In memoriam, JL, 1990, 10 (semnează Mircea Zaciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
cinematograf”, „Ce e nou la Club”, „Cronica juridică”, „Sfatul medicului”, „Publicitate gratuită - cu ardei, sare și piper”, „Cercetarea științifică - preocupări și perspective”, „Pe urmele materialelor publicate”, „Ce e nou în construcția de rulmenți?”,” Pe teme de familie”, „Note de drum”, „Itinerare estivale”, „Ce să citim?”, „Calendarul cultural - sportiv”, „Cărți”, „Scrisori către redacție”, ”Scrisori deschise”, ”Moda”, „Jocuri de cuvinte „ etc. Materialele publicate au îmbrățișat genuri gazetărești diverse: analize, reportaje, portrete în tuș sau însoțite de fotografii, foiletoane, însemnări, interviu, raidanchetă, instantanee, fapt
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistă literar științifică a liceului teoretic “Cuza Vodă” din Huși, reapare - în cea de a patra etapă în ianuarie decembrie 2006 prin grija directorului școlii - Georgeta Giosu, din sumar făcând parte un material deosebit de bogat: cronici, opinii, atitudini, eseuri, interviuri, itinerare cu impresii de călătorie, epistole, cronici literare, personalități, cărți în lectura elevilor, încercări literare, cercetare, concursuri, caleidoscop, traduceri, restituțio file din arhiva "Zorile”, poesis. Ca și în celelalte perioade parcurse Zorile din ianuarie - decembrie 2006 dă loc la semnături atât
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ALICE TOME, Lisabona, Spania; ANNA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; MARCHENRY SOULET, Fribourg, Elveția; JEANLOUIS DEROUET, Paris, Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Portugalia. Rudolf Rezsohazy, istoric de formație, este profesor emerit al Universității din Louvain. Itinerarul său intelectual l-a condus spre sociologie și științe politice, în centrul interesului său științific aflându-se schimbarea socială și, în mod deosebit, mutația valorilor, sociologia științelor politice și a acțiunii sociale. Este autorul volumelor Les nouveaux enfants d'Adam
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
tuturor regimurilor politice sau cei 2000 de ani de istorie ai creștinismului dovedesc această constatare. Exemplele citate provin din viața socială în ansamblul ei, dar există și în viața individuală. La nivelul acesta, evenimentele marcante care survin de-a lungul itinerarului fiecărui individ dețin un potențial de schimbare a valorilor. Aceste evenimente pot fi reușita sau eșecul, suferința sau bucuria, frustrări sau satisfacții: ne confirmă sistemul de valori sau ne invită să îl schimbăm. Putem să punem în evidență câteva constante
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Nicio schimbare Probleme Perturbări Impasuri Frustrări Sistemul de valori este sfidat Este capabil să înfrunte sfidarea Echipament cultural insuficient Rezolvă problema Criză Sistemul este confirmat Prăbușire Descompunere Recompunere Fig. 1 Schema unei schimbări radicale de valori Din această perspectivă, dacă itinerarul unei societăți sau al unui grup sau traiectoria unui individ se derulează fără vreun accident major, nu este necesar să schimbăm orientarea. Dar dacă se produce brusc o criză, dacă se manifestă o pro-blemă, atunci se pregătește o ruptură. Ea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sensul cu-vintelor și al comportamentelor purtătorilor de valori. Este vor-ba de parametrii lor psihologici permanenți, asemenea caracterului, temperamentului, ca și rezultatele socializării lor: ansamblul influențelor care le-au modelat și le-au format personalitatea de-a lungul vieții (formarea lor, itinerarul intelectual și sentimental, momentele importante din existența lor etc. ). Trebuie să luăm în considerare și anumite elemente psihologice ocazionale, adică nevoile, dispoziția, aspirațiile, motivațiile, intențiile, teama sau hotărârea, încrederea sau neîncrederea, în momentul în care purtătorul de valori vorbește, acționează
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
A. 11. Intensitate, A. 12. Hedonism, A. 13. Timpul prezent Ca și pentru grupul precedent, cele șase valori despre care discutăm acum au logica lor de ansamblu. Spontaneitatea este valoarea-ghid a omului postmodern. Acesta își caută liber destinul, fără un itinerar stabilit dinainte. Poate să facă lucruri fără constrângere, din înclinația firească a personalității sale. Spontaneitatea este deja cultivată în școală. Ea se hrănește cu imaginație și creativitate (,,imaginația la putere!"), care sunt apreciate în detrimentul lecțiilor învățate, al eforturilor și al
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
introduce creativitatea omului, care a reușit să străbată itinerariul care desparte un individ totalmente condiționat de o persoană aptă să restituie prin acțiunile sale altceva decât totalitatea pe care a primit-o în condiționarea sa. Libertatea este așadar, tocmai acest itinerar între două adeziuni , o adeziune pasivă la impulsurile totale ale eului care se abandonează condiționărilor sale și o adeziune activă la idealuri asumate conștient și devenite călăuze de acțiune creatoare sprijinită pe cunoaștere, conjugată cu voința de a promova, de
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Poezii complecte, precedate de o scrisoare de V. Alecsandri, pref. G. Sion, București, 1883; De-ale inimei, Iași, f.a.; Rouă și brumă, București, 1900. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1941), 469, Ist. lit. (1982), 531; Dicț. lit. 1900, 775; Cioculescu, Itinerar, IV, 164-168; Dicț. scriit. rom., IV, 205. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289583_a_290912]
-
Timișoara, 1996; Interpretări și restituiri, București, 1996; Așteptând... Pagini de jurnal, Cluj-Napoca - Oradea, 1997; Însemnări de taină, București, 1997; Călătorii interioare, București, 1998; Călătorie prin veac (Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan), Arad, 1999; Secvențe din purgatoriu, București, 1999; Itinerar în vremi de cumpănă, îngr. Viola Vancea și Mihaela Proca, București, 2000. Antologii: Plugarii condeieri din Banat, București, 1943; Ano, Ano, Logojano. Versuri în grai bănățean, introd. edit., Timișoara, 1974. Repere bibliografice: G. Călinescu, Alți poeți tineri, ALA, 1938, 893
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
262-267; Florian Nicolau, Două cărți ale d-lui Gabriel Țepelea, RFR, 1944,10; Dumitru Micu, „Momente din evoluția limbii române literare”, F, 1972, 4; G. Mihăilă, „Studii de istorie și limbă literară”, SCL, 1972, 6; Piru, Varia, I, 249; Cioculescu, Itinerar, I, 251-255; Ion Arieșeanu, Dansul săbiilor, Timișoara, 1975, 154-155; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 246; Dan Milcu, Literatura în contextul culturii, RL, 1989, 18; Nae Antonescu, „Opțiuni și retrospective”, TR, 1989, 22; Dan Simonescu, „Opțiuni și retrospective”, SCD, 1989, 3-4; Ion Nijloveanu, Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
LCF, 1983, 24; Ion Matei Mureșanu, Marin Bucur, „Poezie. Destin, dramă”, ST, 1983, 3; Dan C. Mihăilescu, Temperamentul eseului, T, 1983, 3; Mircea Scarlat, De la document la interpretarea operei, CNT, 1984, 6; Rodica Florea, Redescoperirea poeziei, VR, 1984, 9; Cioculescu, Itinerar, IV, 71-76; Anghelescu, Lectura, 38-42; Al. Zub, Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986, 219-221; Corin Braga, Complexul Fundoianu, ST, 1986, 7; Șerban Cioculescu, Restituiri?, RL, 1986, 42; Dan C. Mihăilescu, Virtuți și patimi de secol XIX, ST, 1989, 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]