5,069 matches
-
nea' Gheorghe”. Dar observăm că sacul lui Moș Bodrângă este inepuizabil și poveștile curg pe negândite, ivindu-se, precum amintirile, din una în alta. Farmecul lor întrece cărțile cunoscute și ne rămân în memorie. Sufletul delicat al autorului iese la iveală din unele povestiri legate de viața animalelor de care și-a legat existența. Descrierea lumii animalelor îndrăgite și îngrijite cu dăruire de către autor, este un bun pretext pentru acesta de a evoca viața de altădată a Bucureștilor, a târgurilor de
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PERSOANELOR VÂRSTNICE. O CARTE FERMECATĂ A UNUI COPIL DE 90 DE ANI [Corola-blog/BlogPost/346470_a_347799]
-
-ul epocii. Într-o prefață din anul 1951, Mircea Eliade și Gheorghe Racoveanu declară că: "Nae Ionescu ne-a învățat să gândim. Geniul lui era, în primul rând, de structură socratică; ne ajuta să căutăm și să scoatem singuri la iveală adevărul. Nu ni-l oferea de-a gata, nu ni-l impunea. Ne obliga să judecăm, noi, cu mijloacele noastre, să tragem singuri concluzia propriilor noastre eforturi. Ne învăța cum să citim un text filosofic și ne îndemna să mergem
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
către arhiepiscop: "Cu mare mândrie, românii americani au citit scrisoarea dumneavoastră de protest împotriva acestui eveniment [decernarea distincției din partea lui Mark Meyer către Ion Iliescu], care a fost publicată în ziarul nostru. Din păcate, cu această ocazie, a ieșit la iveală o mare problemă în cadrul organizației româno-americane, CORA, organizație pe care, cu mare onoare, o conduceți ca chairman. Acțiunea Camerei de Comerț Româno-Americane a fost organizată de domnii Mark Meyer, chairman al acesteia, și Armand Scala, vicepreședinte al acesteia, în același
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 12 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346464_a_347793]
-
care erau căsătorite de 20 - 40 ani cu același partener. Oamenii aceștia aveau istorii diferite, veneau din medii diferite, aveau ocupații și stiluri de viață diferite. Concluzia studiului a relevat însă și un element comun - conversațiile lor au scos la iveală "un flux puternic de două ingrediente fundamentale: Dragoste și Respect. Acestea sunt opusul și antidotul disprețului, probabil cea mai corozivă forță în căsnicie." Concluzia acestui studiu nu face alceva decât să confirme ceea ce este numit cel mai semnificativ tratat de
NUMAI DRAGOSTEA NU ESTE DE AJUNS .I. de IONEL CADAR în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348268_a_349597]
-
smucit hățurile și s-a poticnit, îngenunchind în fața acestui tablou magistral. El și-a strâns apele nărăvașe într-un gest sublim și le-a justificat atitudinea lăsându-le molcoame să mărșăluiască într-o orânduială conformă cu natura. A scos la iveală ținuta de sărbătoare și a primit chipul infantil al Lunii cu o afecțiune nemărginită, ungându-și pelerina cu strălucire de diamant. Nu-mi aduc aminte să fi fost vreodată protagonistă într-o peliculă asemănătoare și cred că filmul din care
LUNA MĂRITĂ ŞI MAGIA EI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348319_a_349648]
-
vom spune că oamenii sunt diferiți și e normal să fie înțeles diferit. Și asta depinde de cultură, educația și bună credință a fiecăruia. Dacă te încumeți să scrii o știre, un material indiferent ce categorie e și aduci la iveală vreo greșeală a cuiva... pot apărea probleme chiar și cu unii colegi. De! E greu! Criză e mare! Și nu poți trăi dintr-un salariu infim comparativ cu utilitățile. Și apoi undeva într-un cadru mai "select" se pun întrebări
DESPRE STATUTUL JURNALISTULUI MARAMURESEAN de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345015_a_346344]
-
lua forma unei flori norocoase, așa cum e trifoiul cu patru foi aducător de noroc și fericire - reflex al ritualurilor magice și datinilor păstrate din străbuni. Credință și mit, tradiție și dogmă religioasă, educație morală, păstrate cu aceeași sfințenie, scot la iveală un suflet sensibil, generos, doritor de bine, edificat pe virtuțile teologale și cardinale existente și preluate din părinți. Respectul și iubirea vecină cu adorația, față de icoana părinților constituie semnul distinctiv al unui caracter demn și luminos care împrăștie în jur
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
parte a generației mele literare a fost contaminată nu numai de totală neîncredere într-un asemenea aparat al criticii și cronicăriei ci, chiar și de precauții temătoare. Care, uneori, s-au confirmat foarte târziu; adică abia când au ieșit la iveală din arhivele securității dosarele unor confrați de ai noștri din lumea criticii literare. Sigur, întrucât în toate domeniile au existat asemenea cazuri, lucrurile nu miră. Dar nici nu putem spune că demonetizarea pe care o constatăm astăzi în privința genului literar
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
cu daruri multe, Și-n toate cele să te-asculte! La maxim să-ți dea tot viața, Din ce minimă nu-ți e speranța, Dorințe împlinite ca-ntrun cânt, Din șoaptele trecute în gând, Și cele ce n-au ieșit la iveală, Pe când nu ți-ai făcut spovada. Să fi la fel de frumoasă petala, Parfum de flori, aleasă beteala, Chip de înger cu-n diafan par, Ochii-ti dantelă de mărgăritar, Un interior mult si mai frumos, Crescând mereu și mai luminos! Referință
ACEEA..CARE MI-A SOPTIT! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345443_a_346772]
-
cuvântul care mușcă, Să-nfrângă geruri și întunecări. Prea multe vorbe am închis în cușcă, Nu le-am lăsat să zboare peste mări, Să fie tunetul din patru zări, Care lovește răul și-l împușcă. Doar adevăr să scoată la iveală, Să fie clară și curată slova, Plină de energie și-ndrăzneală, S-ajungă, de aici, oriîncotrova, Să scoată strălucirea din cerneală Și navei noastre să îi fie prova. - Leonte Petre - Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: PROVĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare
PROVĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376963_a_378292]
-
nu se predă. Master planuri, angajamente, glumițe cu sotto voce, pacte, acte, plecăciuni, poziții de drepți la... sau la ... De ce trebuie să plece Victor-Viorel Ponta? Nu pentru plagiat. Pentru asta există onoare! Nici pentru matrapazlâcurile, ce ies cu zecile la iveală. Pentru asta există Justiție! Desigur, nu ca cea de la Târgoviște. Nici pentru promisiunile neonorate. Vezi bucățica aceea de autostradă Comarnic-Brașov, despre care a declarat, cinic, că ar putea să-și dea doctoratul! Apropo! Oare nu ne-ar costa mai puțin
TABLETA DE WEEKEND (98): PLEACĂ PONTA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377064_a_378393]
-
nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Și totuși, mai primim câte o veste de la prieteni înghețați la poli. Zăpada s-a topit, azi, ger nu este. Putem să înotăm printre atoli. Secrete evadate din trecut, Ies la iveală-n foșnetul amiezii. Și totuși te iubesc ca pe-un recrut, Ce la plecare, își sărută...iezii. Minute estompate-n tuș incert, Mă țin în viață când mai simulez, Câte-o secundă de fior discret, Ce-mi zguduie poemul ce
AMĂNUNT NECUNOSCUT de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377100_a_378429]
-
că juca și el, tot atât de serios cum jucau și călușarii. Dar seriozitatea lui devenea caraghioasă când îi juca nasul de ardei pe față și i se scutura sub fustă ciudatul instrument. Și, spre hazul femeilor, mai întindea piciorul, scoțând la iveală buclucașul obiect. Spre deliciul lor, mutul îl acoperea imediat cu un gest rușinat. Era una, mai aproape de călușari. Trupeșă, cu piept bogat și mucalită. Când i se ridica fusta mutului, se tot văicărea: -Aoleu și vai de mine, ce-i
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
în bețe. Glasuri stinse...mișcări molatice...trupuri aplecate. Și lăutarii smulgeau note leșinate, adormite. Vătaful încetează să mai strige. Toți își poartă trupurile inerte în scurgerea leneșă a cercului. În această amorțire, mutul se încordează, întinde piciorul și scoate la iveală vigurosul instrument: -Ă! Ă! Ăă...șa! Însă călușarii nu reacționează. Furios, mutul îi împunge cu „bățul” lui și-i bate cu sabia. Călușarii dau semne de înviorare. Se „trezesc” și lăutarii. Melodia prinde ritm. Mutul continuă să-i împungă, până când
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
vine controlorul.” În următorul moment își dă însă seama că în geantă avea și buletinul. La un eventual control, fără bilet și fără acte are toate șansele să ajungă la primul post de poliție. Atunci escapada sentimentala va ieși la iveală Se așează dărâmată pe bancă, în sala de așteptare aproape pustie lângă o femeie între două vârste cu multe bagaje în jurul ei. Nu vede nici o ieșire din situația în care se află. „Ce-ati pățit, de ce plângeți,” o întrebă femeia
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
pădurea ce începea de la poalele dealului. Unde se termina câmpul și începea coasta împădurită, chiar la poalele dealului opus Gheorghe zări primul haita de lupi, -siluete întunecate ce se mișcau neliniștite în jurul a ceva, tulburând nemișcatea albă. El scoase la iveală din rucsacul său verde un binoclu și privi atent, în direcția cu pricina. Haita era destul de numeroasă și se vede că vânaseră ceva, vreo căprioară sau alt nefericit animal le căzuse pradă și-l devorau chiar la poalele pădurii. -Ia
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
înțelegerea tacită dintre ele, și-ar căuta perechea în cele următoare, în care monotonia ia locul a tot ce e cu putință, iar alteori, printre perdelele de ceață ce încearcă a se lăsa peste colțurile ascuțite ale gândirii, ies la iveală, răzbătând timid, cioburi strălucind de spontaneitate, care ating culmi de infinit în doar câteva secunde uimitor de efemere, ale lumii muritoare... Însă acele zile sunt fără soț, și se ating parcă plutind, peste timp... La marginea lor stau de veghe
PLIMBARE PE STRĂZILE SUFLETULUI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375833_a_377162]
-
cu palmele; asupra oamenilor dragi, asupra anotimpurilor, asupra a tot ce există între cer și pământ, dar mai ales asupra cuvântului. Citindu-i poemele, ai senzația că autoarea lor are ascunsă în fibra intimă lăuntrică, ceva ce nu iese la iveală sau poate evită să lămurească din doririle personale. Poezia Domniei Sale se prezintă sub diferite fațete. Toate doririle autoarei, par a fi un fundal de nostalgie și însingurare de dorire și neîmplinire; ca într-o pânză pictată de stări indeterminante. Prin
SUFLET LA OFERTĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376040_a_377369]
-
îi spintece, așa cum fusese la un pas să o facă când descoperise trădarea și sfidarea în propriul ei bârlog. Devenise bățoasă? Devenise dură? Pierduse toată feminitatea? Ba, pe naiba! După ce trezise femeia din ea, Thodor Barna reușise să scoată la iveală demonul din ea, demon care nu mai adormea decât atunci cânt un boț de fetiță, cu un păr negru numai inele și ochi de culoarea albăstrelelor se lipea de pieptul ei, cu încredere deplină. Nu-i venise să creadă când
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
existența acelor ,,somati” din peștera de sub munte, el îi răspunsese cu un glas senin. Tainele dacă au ales să rămână taine, nu se vor dezvălui oamenilor și veghează cu strășnicie, să nu le tulbure nimeni, somnul. Vor ieși singure la iveală, când vor considera oportun”. În Peștera Ascunsă dormeau somn multimilenar pe care și-l induseseră cu propriile puteri ale spiritului, oameni din mai multe rase anterioare, nu doar titani. Și cu ei dormeau și animale mari, fabuloase, care azi nu
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
rămas în șort, se îndreptă spre dormitor. Când deschise ușa, a rămas surprins de imaginea patului peste care cădea fâșia de lumină din anticameră, strecurată prin deschizătură. O femeie dormea ghemuită pe mijlocul patului, iar cearceaful alunecase scoțându-i la iveală un sân micuț cât un măr ionatan de Voinești. Nu-și amintea când și în ce împrejurări a apărut femeia în peisajul camerei sale. Nici cine era. Aprinse plafoniera și atunci văzu că de fapt era Gina care, deranjată de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
de fulger, ciobanii și părinții mei se întreceau la spus povești sau legende auzite din bătrâni. Uneori, întâmplări ciudate din viața de cioban, și de ce nu de viețuitor cuminte al acestui pământ, binecuvântat de Cel de Sus, erau scoase la iveală de povestitor, adăugând sarea și piperul necesar pentru a ieși povestea bună. Ca să nu rămân nici eu mai prejos decât confrații mei, o să vă povestesc dragi cititori, o întâmplare de care am avut parte într-o iarnă. Iacătă-o, așa cum
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
toți poeții se aseamănănă între ei. Unii poeți consacrați, de recunoaștere internațională, promovează, cântă și slăvesc văzutul, materia, viața în ansamblul ei, sunt realiști. La Nichita, deși întâlnim elemente și întâmplări reale, el le pătrunde până în miezul nebănuit dând la iveală frumusețile lor ascunse. Nichita și-a dorit să trăiască viața într-un stil superior, și-a cultivat acea fluiditate nuanțată a spiritului docil al copilului din el, evitănd fixarea în dogme sau în legi (prejudecăți) omenești. Pe langă disponibilitatea nativă
POET PRINTRE MURITORI, ÎNGER PRINTRE POEŢI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375051_a_376380]
-
de politic în Biserică, prin care devine aproape imposibil dialogul care să aducă la un numitor comun pliroma bisericească - ierarhi, preoți și credincioși. Despre un Sinod nici „mare”, nici „sfânt” Toate aceste tare duhovnicești și eclesiologice au fost scoase la iveală de mult-controversatul Sinod din Creta. Nu-i spunem „mare”, căci au lipsit patru Biserici - nu pentru că nu au putut să ajungă, ci pentru că au ridicat obiecții privind subiectele discutate și organizarea. Nu-i spunem „sfânt”, pentru că în cadrul lui s-au
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
virtuți și vicii deplin s-or arăta. Când de-al tău trup nevrednic te vei fi curățat, Se va privi în tine ca-ntr-un izvor curat. (Șabestari) * Izvor de bucurie e-această plămădeală, Ce miezul Poeziei îl dete la iveală. Miresmele acestei nădejdi care te-mbie Vreau duhul să le simtă de-acum în veșnicie. (Hafez) Poate că aceste versuri, selectate de noi în mod arbitrar, reprezintă ultima dorință, ultima speranță și mesajul către posteritate al marelui poet Otto Starck
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]