12,885 matches
-
energii care tot timpul devorează, distrug, transformă și creează. Acest lucru trebuie respectat și în teatru; însă, în teatru, unde există ceva înainte, ceva la mijloc și ceva la sfîrșit, apar momente extraordinare cînd timpul se oprește în loc și se ivește brusc o nouă formă de înțelegere. O poveste umană ne impresionează numai în măsura în care e umană, dacă e în mișcare. Și totuși povestea nu are sens decît dacă acea constantă mișcare se desfășoară, apoi se oprește, lăsîndu-ne să simțim și să
Peter Brook - Discurs de recepție by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11168_a_12493]
-
vocile, au și ușurința de cuprindere a timpului, de la primii ani ai jocului cu păpușa ai lui Jonathan și până după moartea tatălui său, ca și a spațiului. Iradiază din confesiuni atmosfera caselor și mai ales a orașului Cleveland, se ivește ținutul Arizona cu solaritatea lui apăsătoare. Vocile înregistrează suita de combinații: Bobby, prins în cvartetul compus de membrii familiei, Jonathan în triunghiul familial, devenit și el cvartet prin adoptarea lui Bobby, redevenit triunghi prin plecarea lui Jonathan la facultate. Jocul
Peșteri legate între ele by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11195_a_12520]
-
măcar să termine o facultate și pe care un regim aberant îi punea cu sila la catedră. Peste toate s-ar putea trece cu un surîs dacă, din imensa turmă a țăcăniților cu pretenții literare și venin pe limbă, s-ar ivi măcar un Eminescu. Un autor pentru care doamnele Slavici ale secolului noastru să merite a înfrunta ironiile posterității. Din păcate nu prea sînt semne. Prea sănătoși ca să ajungă pe Strada Plantelor, nu mai zic de decența de a părăsi lumea
Biata doamnă Slavici by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11200_a_12525]
-
face altceva decît să uneltească la destrămarea României. Critica poate avea, și se cuvine a avea, o latură contestatară, așa cum ne atrăgea atenția Titu Maiorescu, fără care ea face figura infirmă a unei albine fără ac. A monumentaliza propozițiile laudative ivite în lipsa unei selecții exigente, a unor dezbateri de nimic stînjenite, într-o agoră consecvent democratică, ni se pare a clădi pe nisip. Să vedem acum ce-l contrariază pe Laszlo Alexandru. înainte de 1989, remarcă d-sa, taberele din planul culturii
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
stridență în ochi" etc. În sfârșit, este amendată și critica literară agresivă practicată de unii autori tineri: "O violență nejustificată, un spirit ostil și gregar de gașcă, o aversiune față de generațiile mature și consacrate, afișează și unii dintre comentatorii literari iviți din spuma tulbure a noului val." Asemenea afirmații tranșante despre trend-ul din literatura tinerilor nu apar în revistele din București. Probabil trebuie să te afli la peste 200 de kilometri distanță, ca Ovidiu Dunăreanu (care trăiește în Constanța), ca să
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au clădit zilele, ca o clipă ce n-are chip, peste care Dumnezeu și-a așezat oasele, nemurind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui nostru genealogic Arborele genealogic Flautul Fluturele negru Credeam că am văzut tot Foșnesc bancnotele între degetele mele Că un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
-l că pe o mărturisire de credință a unuia care cel mai mult dintre noi toti de atunci s-a călăuzit până la uitarea de sine în cuvântul scris. Ca profesor de literatură, le-am spus elevilor mei, cu fiecare prilej ivit că ,,o formă de fericire e lectură, o altă formă e creația, în general, si creația poetica, în special”. Într-o societate în care tehnicizarea își pune tot mai mult amprenta pe modul de existență al omului și se vorbește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
ar gândi numai la sine, ci ar face tot ce pot pentru lumea toată. Dar acei oameni au murit demult și în aceștia de astăzi n-am încredere; dee Dumnezeu să mă scoată mincinos!" Iată și o altă voce anonimă, ivită la întâmplare din noianul de gazete de demult: ,România - nota în 1936 un inspector școlar arădean - constatăm, cu mult regret, nu este printre țările înfloritoare din punct de vedere economic, financiar, ori cultural, iar națiunea română a rămas sub multe
Dintre ape... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10775_a_12100]
-
pe alocuri sumbru, cu care Lepenies înfățișează istoria generică a intelectualului european. De fapt, judecată prin prisma genezei acestei categorii umane, "intelectual european" este o expresie tautologică, căci intelectualul s-a născut în Europa și, amănunt straniu, el s-a ivit cu mult mai tîrziu decît am fi înclinați să credem. Despre intelectual, afirmă Wolf Lepenies, nu se poate vorbi cu îndreptățire decît începînd cu sfîrșitul secolului al XIX-lea și cu izbucnirea afacerii Dreyfus în Franța. Abia atunci a apărut
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
a doua jumătate a secolului XX, a început să apară un nou gen de intelectual: omul de știință. Trăsătura distinctivă a acestuia a fost că emoția și, implicit, judecata morală izvorîtă din ea au trecut în planul doi. S-a ivit astfel o nouă artă: cea a experimentelor și verificărilor umane pe baza experimentelor. Cu alte cuvinte, emoția s-a convertit în idei, iar ideile au început să fie verificate, iar nu acceptate pe baza invocării unei autorități. Și dacă intelectualii
Apusul intelectualilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10766_a_12091]
-
vîra mîna în gura calului negru". Infrarealul: o infernalizare a cotidianului, o scufundare în groază a banalului. Dar Angela Furtună nu pregetă a trece de la infrareal la suprareal. Suspectată, hărțuită, rejectată, ipostaza rațională caută a contrablansa talgerul spontan-sumbru, atroce. Se ivesc ,filosofeme" lejere, cu alură ocazională, deși sînt, poate, îndelung ruminate: ,lagăre și pacienți ai unei minuni. disecție. o nevroză cinstită învinge/ șarlatania unei halucinații religioase. dar îl adoptă pe dumnezeu ca/ principiu activ". Sau: ,pacienții unei minuni sînt oameni cu
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
vertical decât orizontal. Personaje legate prin coincidență și prin perpetua răsturnare de statut a fiecăruia: acum victimă a rasismului, cinci minute mai târziu victimizează pe altcineva tot prin discriminare în funcție de culoarea pielii. Solidaritatea, chiar și în interiorul unui grup, e minimă, ivindu-se într-un singur moment al filmului. Pelicula debutează cu un monolog în care ți se explică titlul: "în Los Angeles nu te atinge nimeni. Și suntem atât de flămânzi după acest contact tactil încât, ca să îl obținem, ne ciocnim
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10793_a_12118]
-
grăbit să-și ocupe Scaunele. Armata s-a revigorat cu Mai Vechii (înlăturați din funcții) care visau, în nopțile lor de pensionari bine remunerați, medalii și defilări, grade pe care nu apucaseră să le primească și, iată, tocmai s-a ivit ocazia, cînd nici nu se mai așteptau. Și așa, sub perdeaua de fum, s-a strecurat și Securitatea". Nu de dragul interesului public, ci mînați de cruntul lor interes personal, ,emanații" au arestat cuplul dictatorial și cîteva căpetenii din imediata apropiere
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
obișnuită și în proza de azi. Ilustrul elinist fixează din capul locului intriga: Aceasta se petrece în casa lui Agaton, poetul. Avem două categorii de persoane: cele directe ce iau parte la prima povestire, la banchetul propriu-zis, și cele indirecte, ivite în cursul repovestirii. îmi permit să reproduc pe scurt, cu vorbele mele de bucureștean trăitor în 2006, textul clasic tălmăcit de Bezdechi: Apolodor, primul narator, declară la persoana întâi că este gata să dea toate explicațiile așteptate de cititori, să
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]
-
să-i povestească cele discutate, era el, mai cu seamă că acest Fenix le cam încurca... Astfel încât Apolodor, cel dintâi personaj important, este rugat să relateze el conversația, fiind în cunoștință de cauză. Aflăm abia acum că pe obscurul prieten ivit în cale îl chema Glaucon. Apolodor îi atrage ăstuia atenția că întâmplarea avusese loc, ehei, cu mult înainte, pe vremea când ei doi erau copii, și că ar fi vorba doar de o poveste, povestită, de o relatare, de fapt
Eros ori Ura (un Prozator) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10945_a_12270]
-
azioni del governo non rimane se non l'ipostasi dell'astratta esigenza di queste azioni stesse, la presunzione che le leggi abbiano un contenuto per sé stabile, diverso dalle azioni che alla loro luce, o alla loro ombra vengono compiute"; ivi, p. 175. 18 Discutendo dei limiti che lo Stato-potenza trova innanzi a sé, Croce scrive: "questi limiti, che lo Stato come potenza deve sentire e mantenere, non sono qualcosa che gli provenga dall'esterno o che la moralità gli appiccichi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
21 Ibidem, p. 5. 22 Ibidem, p. 6. 23 "La guerra ha dimostrato, invece, che le lotte internazionali primeggiano pur sempre sulle sociali, e che attori della storia del mondo sono i popoli e gli Stați, e non le classi", ivi, p.111; nel settembre del 1917 (la citazione precedente è del maggio del 1916), nella Prefazione alla terza edizione de Materialismo storico ed economia marxistica, pubblicato presso l'editore Laterza di Bari, Croce scrive, ribadendo îl pensiero dell'anno precedente
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
vită morale abbraccia în sé gli uomini di governo e i loro avversari, i conservatori e i rivoluzionari, e questi forse più degli altri, perché meglio degli altri aprono le vie dell'avvenire e procurano l'avanzamento delle società umane", ivi, p. 187. . Bibliografie BAZZOLI M., Fonti del pensiero politico di Benedetto Croce, Marzorati, Milano, 1971. BOBBIO N., Dalla struttura alla funzione Nuovi studi di teoria della funzione, Laterza, Roma-Bari 2007, (1° ed. Edizioni di Comunità, Milano, 1977). CARINI C., Benedetto
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
che, vale la pena evidenziare, anticipava di un decennio l'ideazione del Consiglio Europeo, che oră è l'artefice del principale policy dell'UE". 9 C. G. Anta, Padri dell'Europa, Milano, Paravia Bruno Mondadori Editori, 2005, p. 59. 10 Ivi, pag. 60: A testimonianza di questo, de Gaulle, în un articolo, sottolinea la particolare importanza della collaborazione tra Francia e Germania nella prospettiva di un rilancio del processo d'integrazione europea: "Una settimana ricca di profondo significato stă per terminare
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
più di duecento anni stă per finire, come ha ricordato îl presidente de Gaulle ad Amburgo [...]. Un asse Parigi-Bonn non può che significare una cosa, vale a dire che îl resto d'Europa finirebbe per integrarsi nel nocciolo franco-tedesco". 11 Ivi, pag. 61. L'obiettivo principale di Adenauer era la costituzione dell'unione politică europea basata sull'accordo franco-tedesco: importante è îl rilancio dell'integrazione comunitaria, non îl modo attraverso îl quale procedere a tale realizzazione.: "L'evoluzione storica di questi
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
un' Europa forțe e indipendente] del disastro rappresentato dall'eventuale ingresso della Gran Bretagna, cavallo di Troia degli Stați Uniți, nel mercato comune, e dalla formazione di una Comunità Atlantică non ben definită, diretta e dipendente dagli Stați Uniți". 18 Ivi, p. 86: "Îl concetto di sovranità era un mito, perlomeno per le nazioni relativamente piccole della CEE. L'Europa doveva imparare a parlare una sola voce, se voleva contare qualcosa sul palcoscenico mondiale". 19 Ivi, pp. 92-93: "Spaak, dopo la
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
dipendente dagli Stați Uniți". 18 Ivi, p. 86: "Îl concetto di sovranità era un mito, perlomeno per le nazioni relativamente piccole della CEE. L'Europa doveva imparare a parlare una sola voce, se voleva contare qualcosa sul palcoscenico mondiale". 19 Ivi, pp. 92-93: "Spaak, dopo la bocciatura del Piano Fouchet, propone e de Gaulle un compromesso: da un lato și dichiarava pronto a rinunciare provvisoriamente all'idea di un'Europa federale, e dall'altro, rivendicava un ruolo politico per la Commissione
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
raccolse e lo usò per schiaffeggiare la Comunità. Îl 6 luglio 1965, la Francia ritirò îl suo rappresentante permanente da Bruxelles e annunciò che non avrebbe partecipato alle commissioni tecniche della comunità. Cominciò così la politica della sedia vuota". 22 Ivi, p. 91. I miniștri non trovando un accordo sulla questione del voto a maggioranza, raggiunsero un compromesso "îl compromesso di Bruxelles" che riportava delle precisazioni specifiche: "1. Quando... sono în gioco interessi molto importanți di uno o più partner, i
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
șei delegazioni costatano che esiste una divergenza șu quanto dovrebbe essere fatto qualora la conciliazione non riuscisse completamente. 4. Le șei delegazioni ritengono tuttavia che tale divergenza non impedisca la ripresa, secondo la normale procedura, dei lavori della Comunità". 23 Ivi, p. 92. 24 Ivi, 93: "La Francia nazionalista, invece, non și accontentava di accettare una blândă prosperità all'interno delle istituzioni comunitarie e sotto la protezione dell' ombrello nucleare americano. Non avrebbe accettato né la leadership americană în politica estera
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]