2,723 matches
-
așa o mizerie. Un cârnat e un cârnat de înfulecat și nimic mai mult. SCHWEINDI: Ține-ți fleanca, ești rugat să stai în banca ta, domnu' Karl... Dar asta a fost o definiție excepțională, domnu' Jürgen. Ați exprimat fără să jigniți nici o definiție umană o așa zisă poziție comportamentală față de alimentul de bază Pâine. Eu am nevoie de mari cantități de simțăminte pâinoase în corpul meu. Pâinea este prin natura ei, sfântă, așa că trebuie să fie păstrată ca o delicatesă. Pâinea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trecerea anilor fac din femeie un depozitar al înțelepciunii. Remarcăm că o donna angelicata poate fi mereu spirituală și manierată (Oretta apreciază, în mod deosebit, iscusința și talentul vorbirii - VI. 1), dar nu fără spirit vindicativ, atunci când este ofensată sau jignită de insistențele masculine (Piccarda din VIII. 4). Un singur personaj feminin, Andreuola (IV. 6), decide ca după moartea persoanei iubite, în semn de adâncă prețuire și afecțiune, să se retragă la mănăstire, alegând o cale închinată divinității și recluziunii. Femeia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
locuitorilor din comună presupune redarea limbajului umoristic din lumea satelor, potrivit proverbului potrivit căruia „unul râde de altul și dracul de toți”. Întrebuințarea directă a poreclei, atunci când te adresezi unuia, este un prilej de ceartă și de mare scandal. Poreclele jigneau atunci când erau spuse de față, dând naștere la adevărate scandaluri, batjocoriri sau chiar încăierări. Când cineva avea ciudă și voia neapărat să se răzbune pe o persoană ce era de față, atunci îl poreclea. Nici nu vă puteți închipui ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trecerea anilor fac din femeie un depozitar al înțelepciunii. Remarcăm că o donna angelicata poate fi mereu spirituală și manierată (Oretta apreciază, în mod deosebit, iscusința și talentul vorbirii - VI. 1), dar nu fără spirit vindicativ, atunci când este ofensată sau jignită de insistențele masculine (Piccarda din VIII. 4). Un singur personaj feminin, Andreuola (IV. 6), decide ca după moartea persoanei iubite, în semn de adâncă prețuire și afecțiune, să se retragă la mănăstire, alegând o cale închinată divinității și recluziunii. Femeia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Întotdeauna eu sunt cea care plătește oalele sparte. Zilele trecute i-am dus o felie de tort și, fiindcă i s-a părut cam mică, a aruncat-o și a călcat-o În picioare... Am Început să plâng... M-a jignit și mi-a spus să plec din casa lui, că nu sunt În stare să cumpăr o prăpădită de prăjitură și nu-s bună de nimic... Dar cel mai rău e când suntem În pat... Pe el Îl deranjează să
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
M-am simțit onorat pentru porecla Marin TV, mă simt deosebit de onorat că am ajuns erou de film (bun, 108 bun, cu multe premii internaționale) sigur voi fi erou de carte (poate când n-oi mai fi). Nu mă simt jignit de parascoveniile unor colegi mai tineri, pe care nu-i dojenesc: vor regreta ei, toată viața (dacă au suflet și minte) că și-au dat frâu la "bube, mucegaiuri și noroi" , din ei, relativ la un om care a muncit susținut
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Scrisoare deschisă UNEI JUDEC|TOARE Pe rolul Judecătoriei Vaslui se află Dosarul 2047/2006, în rejudecare prin care un tip, probabil nu tocmai echilibrat la vorbă și la port, poartă prin judecăți un număr de oameni care l-ar fi "jignit cumplit", spunând că este colonel făcut la "apelul bocancilor". Cum tipul respectiv e blamat de presa locală pentru expresiile sale fruste și comportament neașteptat pentru funcția sa civilă 303 (cu milităria nu știu ce mai are), și cum a beneficiat de serviciile
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
produsul principal al Noii Economii - serviciile -, uitați de ABC. Produsele sunt bunuri făcute de altcineva; vânzătorii de produse se comportă numai ca niște intermediari. Pot face caz de ceva - „Nu e asta o frumusețe?” sau „Nu e uimitor?” - fără să jignească clientul. Ei doar prezintă o mașină făcută de niște germani talentați. Acum schimbați produsul: dintr-o decapotabilă germană într-un serviciu - să spunem, de consultanță IT. Ce ar fi dacă l-ar prezenta ca pe mașină? Ce ar fi dacă
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
și Turcia. Iubim oamenii, nu instituțiile. Relația cu cei care ne furnizează serviciile influențează percepția noastră asupra serviciilor lor. De exemplu, arhitectul Frank Lloyd Wright a devenit celebru pentru capodopere precum Fallingwater. Dar, ca mulți alți profesioniști talentați, Wright putea jigni pe oricine și de multe ori chiar reușea. Era dificil să se facă plăcut și aproape imposibil să se facă iubit. Din această cauză, acest geniu recunoscut și-a petrecut mare parte a carierei în căutarea clienților. Capacitatea de a
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
parte decât de la oameni. Dacă este vorba de un copil, acesta Începe să-și irite mama, s-o necăjească. Ea Începe să Țipe În permanență, se Înfurie și Îi cedează energie. Copilul Își bate joc de colegii de joacă, Îi jignește, chinuie animalele, râde și Își bate joc de cei vârstnici În scopul obținerii energiei. Prin urmare provocarea de chinuri fizice și spirituale unui alt om este una din formele de vampirism. Puțini cunosc cât de gravă e pedeapsa subtilă pentru
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pseudo-mistică, dorința de a se călugări pe care o încearcă unii subiecți pentru a evada din lumea reală și a intra în cea a schizofreniei.Treptat opoziția cu anturajul se accentuează tânărul ajungând la acte impulsive în cursul cărora își jignește sau loveste colegii, părinții, profesorii. Comportamentul aberant apragmatic poate fi manifestarea constituțională a unei viitoare personalitați deviante, dar și o manifestare a perioadei de debut în schizofrenie. Această modalitate de conduită crează o stare tensională în microgrup, ajungându-se la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
laudă, subliniind atracția sexuală pe care ar putea-o exercita ea asupra mesenilor, lucru de neconceput în dialogurile socratice ("Nimeni dintre voi n-o roagă pe Fortunata mea să danseze? Credeți-mă: n-o taie nimeni la cordax"), când o jignește în fața acelorași persoane, acuzând-o de gelozie, prostie și, nu în ultimul rând, că degustă prea des vinul destinat participanților masculini. Simțind nevoia să intervină, unul dintre vecinii de masă ai naratorului Encolpius ne-o înfățișează drept "o comoară la
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mă sărute, nici să mă îmbrățișeze ori să împartă patul cu mine. De nu voi respecta aceste clauze, să fiu amendată cu o sută de denari. Și eu, Lichas, declar pe cuvântul meu de onoare că nu-l voi mai jigni pe Encolpius nici cu vorba, nici cu privirea și nici nu mă voi mai sinchisi de locul în care doarme el noaptea"". Totul în concordanță cu aventura literară greacă: după deghizare și atacarea corăbiei de către pirați, protagoniștii se salvează miraculos
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mai puțin români: așa cum dealtfel italienii vor fi într-o societate multietnică ceva mai puțin italieni. Cu toate acestea dialogul nu funcționează întotdeauna. Nu ne înțelegem întotdeauna. Nu lipsesc neînțelegerile, întârzierile, rezistențele. La Roma (nu spunem unde, pentru a nu jigni pe nimeni), este un mic exemplu de cum românii nu ar trebuie să se prezinte italienilor. Într-o mică piață situată în apropierea unei stații de metrou, putem regăsi tot timpul un număr important de români, care nu sunt integrați foarte
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
viață, să fie model; regimul de viață cuprinde controlul și autocontrolul vocii: țipetele, urletele, instrumentele zgomotoase, alergarea dezordonată sunt permise pe terenul de joacă, dar nu și În casă. regulile de respectat trebuie enumerate În așa fel Încât să nu jignească copilul. Colaborarea dintre școlar și extrașcolar, colaborarea dintre persoanele din cadrul școlii și cele din afara ei (Îndeosebi familia, dar și comunitatea și persoanele implicate În viața asociativă) este recunoscută ca fiind fundamentală pentru reușita școlară și educația tuturor copiilor. Această colaborare
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Felicia BUGALETE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2189]
-
și cuvinte pe care nu le-au folosit niciodată, ba chiar contrare cu ceea ce au fost ei/ele? Asta mai ales când autorul știe că personajul se află în centrul credinței a milioane de oameni și că, prin aceasta, îi jignește profund? Creștinismul nu este un anasamblu de credințe și o istorie cu care orice autor poate face orice, în funcție de fantasmele și de fantezia sa. La fel, Coranul este "de nefolosit" în scopuri literare, care îl trădează (cazul lui Salman Rushdie
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mai înainte.” Despre aspectul tehnic al gazetei avea preocupările sale: „Ziarul este un instrument de educație delicat, care are nevo ie de oameni destoinici și de sforțări locale. Mai întâi, el se propune ochiului și se cade să nu-l jignească prin paginații hibride și prin litere aruncate în dezordine... Zia rul dă educație literară mulțimii și prin urmare trebuie scri s fr umos și corect.” G.Călinescu era considerat: „un gazetar al că rui ziar era catedra!” Un fel de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
au sărit în cap aproape toți prăpădiții cu carte, numiți până atunci, „intelectualii" săi, bătându-i de zor obrazul: „Rușinică, băi nea prezidentu'! Păi e posibil să ne faci matale așa ceva? Toate ca toate, da' pân' la... monarhie! Ne-ai jignit profund, ne-ai lovit direct la lezmajestate! Știți cine sunt aceștia? Sunt oameni cică „citiți" pe care, dacă-i pui să scrie exact numele de familie al ex-monarhului român, dau, în medie, aproape câte o variantă strict personalizată pe cap
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
GONERIL: Firitiselile de rămas bun între el și regele Franței mai durează: te rog, hai să ne-nțelegem. Dacă tata își păstrează autoritatea, în starea în care se află, această ultimă renunțare la voința lui nu face decît să ne jignească. REGAN: Să mai chibzuim la asta. GONERIL: Să facem, dar, ceva, cît fieru-i cald. (Ies) SCENĂ 2 (O sală în castelul contelui de Gloucester. Intra Edmund cu o scrisoare.) EDMUND: Natură, îmi ești zee: legii tale Slujirea mea închin. De ce
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Ai vorbit cu el? EDGAR: Da, vreo două ceasuri. EDMUND: V-ați despărțit în termeni buni? N-ai observat nici o nemulțumire la el, în vorbe sau în privire? EDGAR: Nu, deloc. EDMUND: Gîndește-te bine cu ce-ai putut să-l jignești; și te implor, evită-i prezenta un timp, pînă cînd i se mai moaie mînia nemulțumirii, care-n clipă asta e-așa de aprinsă, că nici măcar cu vătămarea persoanei tale nu s-ar potoli. EDGAR: Vreun mișel m-o fi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ce-am în gînd. (Iese) SCENĂ 3 (Încăpere în palatul ducelui de Albany. Intra Goneril și Oswald) GONERIL: E adevărat că tata a dat în scutierul meu fiindcă i-a certat bufonul? OSWALD: Da, doamnă. GONERIL: Ziua și noaptea, mă jignește. -N orice ceas Zbucnește-n vreo trăznaie sau în alta, Ne scoate din răbdări. Nu mai îndur. Curtenii-i fac scandal, el cată ceartă Din orice fleac. Întors de la vînat, Nu-i voi vorbi. Spune-i că mi-este rău
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pentru hoții, vulgare vini. Iar regele se va simți-insultat De-a fi-așa rău tratat în mesageru-i, Încît să-i pui butucii. CORNWALL: Eu răspund. REGAN: Surorii mele i-ar fi mult mai rău Ca un curtean i-a fost jignit, bătut, Urmînd porunca-i. În butuci cu el! (Kent e pus în butuci) Vino, stăpîne, să plecăm. (Regan și Cornwall ies) GLOUCESTER: Te plîng, prietene; e-al ducelui bun-plac, A cărui fire, toți o știu, nu poate fi -Abătuta ori
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ar putea. KENT: Ba da, Chiar ei. LEAR: Pe Jupiter jur, nu! KENT: Pe Juno jur că da. LEAR: N-au îndrăznit s-o facă, Și n-au putut, n-au vrut: mai rău ca un omor, Respectul să-l jignești atît de dur. Explică-mi dar cu blîndă grabă în ce chip Ai meritat, sau ți-au impus rușinea, Fiindu-mi sol. KENT: Milord, cînd eu la ei acas' Le-am dat scrisoarea Înălțimii Voastre, Inca neridicat din locu-unde-arătam Respectu-mi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
într-un an. LEAR: O, furia-mi spre inima se umflă! Isterica mînie, jos, durere-urcînd, Locul ți-e jos. Unde e față asta? KENT: Cu contele, înuntru, șir. LEAR: Nu mă urmați, voi așteptați aici. (Iese) CURTEANUL: Și n-ai jignit mai mult decît ai spus? KENT: Nu. Cum vine regele cu-așa mic număr? BUFONUL: Daca te-ar fi pus în butuci pentru întrebarea asta, ai fi meritat-o din plin. KENT: De ce, nebune? BUFONUL: O să te trimitem la școală
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
domnie Sfințește ascultarea, și-înșivă sînteți Vechi, m-apărați; veniți jos, luați-mi partea. (Către Goneril) Nu ți-e rușine să privești la barbă mea? O, Regan, poți s-o iei de mînă? GONERIL: De ce nu, șir? Pe cine am jignit? Jignire nu-i ce vrea nejudecata Și-un ramolit numește-așa. LEAR: Sale, sînteți prea țări! Încă mă țineți? Cum de-mi ajunse omul în butuci? CORNWALL: Eu l-am pus, șir; dar tărăboiul lui A meritat mai mică cinste
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]