123,488 matches
-
referă la stabilirea competenței funcționale a Curții Constituționale, ci la faptul că instanța constituțională, pronunțând o soluție de respingere, ca inadmisibilă, a excepției prin raportare la incidența textului legal criticat în cauza dedusă judecății, acționează ca o instanță de control judiciar față de instanța judecătorească. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 5 iulie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 13.809/303/2016, Tribunalul București - Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
ea însăși, nu poate constitui temei al stabilirii caracterului nelegal al măsurii privative de libertate“. Susține, în esență, că dispozițiile criticate trebuie să fie subordonate principiului constituțional al responsabilității statului față de persoanele care au suferit din cauza unei erori judiciare, consacrat de art. 52 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală, în concordanță cu reglementarea de la art. 5 paragraful 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Arată că, în practică, este aproape imposibil ca o
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
actuală, care a fost reconfigurată prin dispozițiile art. 538 și art. 539 din Codul de procedură penală, privite în corelația lor, raportate și la titlul capitolului căruia aparțin - „Procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri“. Reține că art. 538 din Codul de procedură penală reglementează dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară, iar art. 539 din același act normativ reglementează dreptul
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri“. Reține că art. 538 din Codul de procedură penală reglementează dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară, iar art. 539 din același act normativ reglementează dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate. Consideră că sintagma „în alte cazuri“, ca ipoteză alternativă, nu are acoperire în reglementarea actuală, ceea ce conferă acesteia un caracter echivoc
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
ori că acea faptă nu există; are dreptul la repararea pagubei și persoana împotriva căreia s-a luat o măsură preventivă. “ Reține că actuala lege procesual penală, ce are în vedere paguba materială și dauna morală în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri, introduce noțiunea de „privare nelegală de libertate“, făcând trimitere la alte cauze. Observă conținutul semantic al reglementării, în condițiile în care dreptul procesual penal, ca și dreptul penal
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Codul de procedură penală față de perspectiva de ansamblu a relațiilor sociale pe care le reglementează, dar și față de evoluția în timp a reglementării, față de conținutul semantic al sintagmei „arestare pe nedrept“, care a încadrat multă vreme demersurile judiciare formulate în fața instanțelor civile după epuizarea procedurii judiciare penale. Reține că o soluție legislativă restrictivă restrânge, în mod automat, și mijlocul legal, deși în Constituție și în reglementarea procedurală ca atare există încă teza legislativă a unei răspunderi obiective
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
a relațiilor sociale pe care le reglementează, dar și față de evoluția în timp a reglementării, față de conținutul semantic al sintagmei „arestare pe nedrept“, care a încadrat multă vreme demersurile judiciare formulate în fața instanțelor civile după epuizarea procedurii judiciare penale. Reține că o soluție legislativă restrictivă restrânge, în mod automat, și mijlocul legal, deși în Constituție și în reglementarea procedurală ca atare există încă teza legislativă a unei răspunderi obiective a statului pentru erorile judiciare. Observă că ideea subzistă
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
civile după epuizarea procedurii judiciare penale. Reține că o soluție legislativă restrictivă restrânge, în mod automat, și mijlocul legal, deși în Constituție și în reglementarea procedurală ca atare există încă teza legislativă a unei răspunderi obiective a statului pentru erorile judiciare. Observă că ideea subzistă, însă aplicarea ei este restrânsă prin reconfigurarea mijlocului legal, prin soluția legislativă. Apreciază că prezintă relevanță conținutul lingvistic al normei, în condițiile în care formularea „arestare pe nedrept“ nu este în mod necesar tangentă cu legalitatea
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
este restrânsă prin reconfigurarea mijlocului legal, prin soluția legislativă. Apreciază că prezintă relevanță conținutul lingvistic al normei, în condițiile în care formularea „arestare pe nedrept“ nu este în mod necesar tangentă cu legalitatea actelor de procedură sau cu culpa organelor judiciare. Apreciază că principiul constituțional al egalității în fața legii este inoperant în contextul social actual, întrucât persoane care se bucură de aceleași drepturi și libertăți și care sunt contemporane au parte de proceduri judiciare cu temeiuri diferite - art. 504 din
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
de procedură sau cu culpa organelor judiciare. Apreciază că principiul constituțional al egalității în fața legii este inoperant în contextul social actual, întrucât persoane care se bucură de aceleași drepturi și libertăți și care sunt contemporane au parte de proceduri judiciare cu temeiuri diferite - art. 504 din Codul de procedură penală anterior, respectiv art. 538 și art. 539 din actualul Cod de procedură penală -, deși situațiile în care se regăsesc sunt similare. Apreciază că abordarea mult mai tehnicizată și restrictivă afectează
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
actualul Cod de procedură penală -, deși situațiile în care se regăsesc sunt similare. Apreciază că abordarea mult mai tehnicizată și restrictivă afectează dreptul de acces la justiție, în condițiile în care se pune problema nu numai a demarării unei proceduri judiciare, ci și a rezultatului acesteia, și anume a scopului primar și a finalității primordiale a actului de justiție, de a asigura sentimentul general de dreptate în cadrul societății și în fiecare caz particular. Consideră că o normă care este mult
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
acesta îi insufli o conștiință înaltă, competență, deschidere spirituală, inteligență, înțelepciune), întrucât nu aceasta este prestația magistraților în cadrul contractului social. Observă că, în tradiția juridică anterioară, exista o răspundere obiectivă a statului, raportată la rezultatul în sine al procedurii judiciare penale; prezenta relevanță foarte mare comportamentul onest al inculpatului în cadrul procesului penal, deoarece nu avea dreptul la despăgubiri persoana care a stânjenit ori a încercat să stânjenească aflarea adevărului. În reglementarea actuală, legiuitorul și practicienii, interpretările oficiale și cele
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei, fapt care, așa cum a apreciat Curtea Constituțională în soluționarea excepției de neconstituționalitate a aceluiași text de lege, dă naștere, în sarcina organelor judiciare anterior menționate, unei obligații de a se pronunța prin încheieri definitive, conform textului criticat, cu privire la caracterul nelegal al măsurilor preventive privative de libertate dispuse pe parcursul procesului penal, inclusiv în etapele anterioare celei în care se pronunță hotărârea
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
de neconstituționalitate ce vizează o omisiune de reglementare, nu este competentă să se pronunțe, date fiind dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Astfel că, întrucât se urmărește modificarea textului de lege în sensul lărgirii cazurilor de eroare judiciară pentru care se acordă dreptul la despăgubire, apreciază că acceptarea acestei critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, lucru care ar contraveni art. 61 alin. (1) din Constituție. Invocă, totodată, considerentele Deciziei Curții Constituționale
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desființarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedește că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunțat o hotărâre definitivă de achitare. “ ; ... – Art. 539 alin. (2): „Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. “ ; ... – Art. 541 alin. (2): „Acțiunea poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată, precum și a ordonanței sau încheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciară, respectiv privarea nelegală de libertate. “ ... ... 21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate din Dosarul Curții nr. 309D/2019, prevederile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art.
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
cu judecarea cauzei. “ ; ... – Art. 541 alin. (2): „Acțiunea poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată, precum și a ordonanței sau încheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciară, respectiv privarea nelegală de libertate. “ ... ... 21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate din Dosarul Curții nr. 309D/2019, prevederile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art.
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cât privește prevederile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, invocă, în plus, dispozițiile art. 52 alin. (3) din Legea fundamentală, privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. ... 22. În dosarele Curții nr. 2.358D/2019 și nr. 2.565D/2019, autorii susțin că normele procesual penale ale art. 538 și ale art. 539 alin. (2) sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
libertății individuale a persoanei. Chiar dacă textul constituțional permite limitarea libertății individuale în scopul bunei desfășurări a procesului penal, nu înseamnă că, indiferent de rezultatul acestui proces, atingerea adusă acestei libertăți nu ar trebui reparată. Cu alte cuvinte, deznodământul procesului judiciar trebuie considerat ca fiind un criteriu esențial pentru compensarea nedreptății suferite de persoana în cauză. Statul a apelat la o excepție de la principiul inviolabilității libertății individuale în cursul procesului penal pentru a-și realiza una dintre funcțiile sale principale
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
făcut dreptate pe fondul acuzației în materie penală, fiind constatată netemeinicia sa, efectele actului de dreptate în mod inevitabil se repercutează și asupra măsurilor preventive privative de libertate luate în cursul procesului penal, ceea ce implică necesitatea existenței unui remediu judiciar de natură a corecta suferința expiată. ... 29. Curtea a constatat, astfel, că statul este obligat să recunoască și să garanteze dreptul la despăgubiri ca urmare a unei privări de libertate dispuse în cursul procesului penal, indiferent de temeiul generator al
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
caracterul nedrept sau nelegal al măsurii privative de libertate. Orice diferențiere sub acest aspect nu este decât una artificială, care în final neagă dreptul persoanei vătămate la repararea pagubei suferite ca urmare a unei disfuncții de orice natură a sistemului judiciar. Evident, această răspundere poate fi limitată doar în cazul în care prin faptele sale persoana supusă măsurii a împiedicat/stânjenit ori a încercat să împiedice/stânjenească aflarea adevărului, îngreunând/distorsionând activitatea organelor judiciare, sau a avut o conduită reprobabilă în contextul desfășurării procesului
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
ca urmare a unei disfuncții de orice natură a sistemului judiciar. Evident, această răspundere poate fi limitată doar în cazul în care prin faptele sale persoana supusă măsurii a împiedicat/stânjenit ori a încercat să împiedice/stânjenească aflarea adevărului, îngreunând/distorsionând activitatea organelor judiciare, sau a avut o conduită reprobabilă în contextul desfășurării procesului penal. Principiul fundamental care stă la baza răspunderii civile delictuale, conform căruia orice acțiune sau inacțiune ce conduce la cauzarea în mod culpabil a unui prejudiciu obligă partea care a
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
răspunderii delictuale a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei supuse unei măsuri preventive privative de libertate. Totodată, având în vedere obligația statului de a valoriza dreptatea, Curtea a constatat că încălcarea inviolabilității libertății individuale în ipoteza normei examinate constituie o eroare judiciară în sensul art. 52 alin. (3) teza întâi din Constituție. ... 31. În consecință, Curtea a reținut că recunoașterea dreptului la despăgubiri în cazul privării nedrepte de libertate nu este o consecință a art. 5 paragraful 5 din Convenție, ci a
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
neconstituționalitate. ... 40. În considerentele deciziei sale, Curtea a reținut că dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției sau alte norme cuprinse în Constituție, în pacte ori tratate internaționale la care România este parte nu prevăd imprescriptibilitatea dreptului persoanelor prejudiciate prin erori judiciare de a porni acțiune în repararea pagubei sau vreun termen-limită în care acest drept poate fi exercitat. Art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituție, prin expresia „condițiile legii“, lasă la opțiunea legiuitorului stabilirea condițiilor procedurale în care dreptul
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit cărora „Atunci când o condamnare penală definitivă este ulterior anulată sau când este acordată grațierea, pentru că un fapt nou sau recent descoperit dovedește că s-a produs o eroare judiciară, persoana care a suferit o pedeapsă din cauza acestei condamnări este despăgubită conform legii ori potrivit practicii în vigoare în statul respectiv, cu excepția cazului în care se dovedește că nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut îi este imputabilă
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]