2,156 matches
-
constată următoarele: 1. Problema de drept care a generat practica neunitară Prin sesizarea cu recurs în interesul legii, Colegiul de conducere al Curții de Apel București și, ulterior, Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați au învederat existența unei divergențe jurisprudențiale determinate de efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, prin care s-a constatat neconstituționalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
pentru acordarea daunelor morale, în cazul proceselor aflate în curs de soluționare la momentul pronunțării deciziilor de neconstituționalitate. De asemenea, procurorul general a transmis memoriu de recurs în interesul legii, susținând existența aceleiași practici neunitare în memoriul menționat. 2. Examenul jurisprudențial În urma verificărilor jurisprudenței la nivelul întregii țări s-a constatat că în soluționarea cauzelor având ca obiect acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
de desfășurare, cu excepția ipotezei în care era deja pronunțată o hotărâre definitivă la data publicării deciziilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. 4. Opinia procurorului general Exprimându-și punctul de vedere, procurorul general a apreciat ca fiind corectă orientarea jurisprudențială care consideră că trebuie recunoscută incidența deciziilor Curții Constituționale asupra proceselor în curs, cu excepția situației în care fusese deja pronunțată o hotărâre definitivă la data publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. S-a argumentat că astfel se
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. 5. Raportul asupra recursului în interesul legii Raportul întocmit în cauză, conform art. 330^6 alin. 6 din Codul de procedură civilă, a concluzionat ca fiind corectă una dintre soluțiile identificate de examenul jurisprudențial, respectiv aceea că, urmare a deciziilor Curții Constituționale nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
aplicarea dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, Agenția Națională de Integritate are calitatea procesuală de persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, respectiv dreptul Agenției de a ataca soluțiile de netrimitere în judecată. 2. Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național, cu privire la stabilirea faptului dacă "Agenția Națională de Integritate are calitatea procesuală de persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate, respectiv dreptul Agenției de a ataca soluțiile
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
ceea ce ar crea premisele unei suspiciuni permanente a opiniei publice sub aspectul credibilității lor. ... 5. Raportul asupra recursului în interesul legii Proiectul de soluție propus prin raportul întocmit în cauză a vizat cea de-a doua soluție identificată de examenul jurisprudențial, în sensul că Agenția Națională de Integritate nu are calitate procesuală, în sensul dispozițiilor art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală, de a ataca soluțiile de neurmărire penală sau de netrimitere în judecată dispuse de procuror, plângerile
DECIZIE nr. 13 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 278^1, alin. 1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236439_a_237768]
-
stabilirea faptului dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluționeze cauza în fond, apel sau recurs". 2. Examenul jurisprudențial Prin recursul în interesul legii se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național, cu privire la stabilirea faptului dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
de procedură penală. Așa fiind, nu se poate aprecia că instanța, atunci când soluționează recursul, are de examinat pe fond propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive, ci se pronunță asupra motivelor de casare invocate. În favoarea aceleiași orientări jurisprudențiale s-a argumentat și în sensul că în cadrul examinării recursului formulat împotriva încheierii prin care s-a soluționat propunerea de arestare preventivă ori de prelungire a arestării preventive în cursul urmăririi penale, verificând existența probelor sau indiciilor temeinice privind săvârșirea
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
apreciat că judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive în cursul urmăririi penale este compatibil să soluționeze cauza în fond, apel sau recurs. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale s-au folosit următoarele argumente: - cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 48 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală trebuie raportate la dispozițiile art. 149^1 alin. 4 și art. 159 alin. 2 din Codul de procedură penală
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
a judecat recursul împotriva încheierii prin care s-a dispus cu privire la măsura arestării preventive sau la prelungirea acesteia. 4. Opinia procurorului general Soluția propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul orientării jurisprudențiale potrivit căreia judecătorul este incompatibil, fiind incidente prevederile art. 48 alin. 1 lit. a) teza ultimă din Codul de procedură penală. Potrivit acestei orientări, argumentul principal îl constituie faptul că judecătorul care participă la judecarea recursului împotriva încheierii prin care
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
are loc o analiză a probatoriului, aceasta revenind exclusiv judecătorului care soluționează fondul cauzei). 5. Raportul asupra recursului în interesul legii Proiectul de soluție propus prin raportul întocmit în cauză a vizat cea de-a doua soluție identificată de examenul jurisprudențial, în sensul că judecătorul care a soluționat recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a soluționat propunerea de arestare sau prelungire a măsurii arestării preventive a învinuitului ori inculpatului în cursul urmăririi penale nu este incompatibil să judece aceeași cauză
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
acțiunii de restituire a taxei de poluare, în condițiile în care reclamantul nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile, prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 , aprobată prin Legea nr. 140/2011 . 2. Examenul jurisprudențial 2.1. În urma verificării jurisprudenței la nivelul întregii țări, s-a constatat că nu există practică unitară cu privire la soluționarea acțiunilor având ca obiect constatarea refuzului nejustificat al instituției prefectului - serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a autovehiculelor
DECIZIE nr. 24 din 14 noiembrie 2011 privind recursul în interesul legii referitor la aplicarea art. 4, art. 7 şi art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237860_a_239189]
-
în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituție, art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și art. 14 din Convenție, în ceea ce privește recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. 2. Examenul jurisprudențial Prin recursurile în interesul legii se arată că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la contestațiile formulate de persoanele aflate în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 împotriva deciziilor
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 și 4 din aceeași lege. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3.1. Într-o primă orientare jurisprudențială, instanțele de judecată au admis contestațiile formulate de reclamanți - pensionari aflați în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - și au dispus anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 și
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului și de art. 14 din aceeași convenție, în raport cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și au concluzionat în sensul încălcării. 3.2. Într-o altă orientare jurisprudențială, instanțele de judecată au respins contestațiile formulate de reclamanți - pensionari aflați în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 și 4 din lege
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
nu în abstract, pot constata că o anumită normă, deși declarată constituțională, produce efecte contrare Convenției europene a drepturilor omului, ceea ce aceste instanțe nu au reținut. 4. Opinia procurorului general Procurorul general a opinat în sensul că a doua orientare jurisprudențială este în acord cu litera și spiritul legii. În susținerea opiniei exprimate, procurorul general a arătat că legislația în materia pensiilor speciale, ca drept de securitate socială, indiferent dacă este sau nu condiționat de plată contribuțiilor, trebuie privită ca generând
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
al Curții de Apel Iași s-a arătat că în practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului în cazul sarcinii multiple, pentru intervalul anterior apariției Legii nr. 239/2009 . 2. Examenul jurisprudențial Cu Adresa nr. 509/A din 16 februarie 2011, Colegiul de conducere al Curții de Apel Iași a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a se pronunța cu privire la chestiunea de drept care a fost soluționată diferit în cadrul Secției de
DECIZIE nr. 26 din 14 noiembrie 2011 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cazul sarcinii multiple. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
Colegiului de Conducere al Curții de Apel Iași, transmisă Înaltei Curți de Casație și Justiție prin Adresa nr. 38SV/2011 din 16 martie 2011, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a verificat jurisprudența la nivelul întregii țări. Examenul jurisprudențial a relevat că în soluționarea cauzelor având ca obiect stabilirea indemnizației pentru creșterea celui de-al doilea sau a următorilor copii născuți din sarcini multiple, practica judiciară este neunitară, identificânduse mai multe orientări. 3. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești 3
DECIZIE nr. 26 din 14 noiembrie 2011 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cazul sarcinii multiple. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
la suma de 600 lei, având în vedere că legiuitorul a prevăzut acest cuantum, în mod expres, pentru cel de-al doilea copil și următorii, născuți dintr-o sarcină multiplă. 4. Opinia procurorului general Procurorul general a apreciat prima orientare jurisprudențială ca fiind în acord cu litera și spiritul legii. Prin argumentele expuse, s-au susținut următoarele: Din interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 , în forma anterioară modificării
DECIZIE nr. 26 din 14 noiembrie 2011 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cazul sarcinii multiple. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
că această lege a lămurit controversele apărute în practică, referitoare la posibilitatea acordării unei sume fixe suplimentare pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină multiplă, și că, deși aceste prevederi legale nu se aplică retroactiv, ele înlătură inechitățile constatate pe cale jurisprudențială și vin să întărească argumentele anterior menționate, în sensul că la acordarea indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 trebuie să se aibă în vedere și numărul de copii, nu doar
DECIZIE nr. 26 din 14 noiembrie 2011 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cazul sarcinii multiple. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
600 lei pentru fiecare copil, începând cu cel de-al doilea, pe durata concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani (prima orientare a practicii relevată de examenul jurisprudențial), precum și opinia potrivit căreia indemnizația pentru creșterea tuturor copiilor născuți din sarcini gemelare este în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei fiecare, până la data intrării în vigoare
DECIZIE nr. 26 din 14 noiembrie 2011 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cazul sarcinii multiple. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
4.000 lei fiecare, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 239/2009 , și de 600 lei după acest moment, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere (a treia orientare a practicii relevată de examenul jurisprudențial). În argumentarea primei opinii (ce rezultă din Decizia nr. 709/CA din 29 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.850/99/2009) s-au reținut următoarele: Indemnizația prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 se constituie
DECIZIE nr. 26 din 14 noiembrie 2011 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului în cazul sarcinii multiple. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238043_a_239372]
-
că prevederile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 , restrâng în mod nejustificat accesul la informații al publicului cu privire la finanțarea campaniei electorale. Totodată se solicită schimbarea liniei jurisprudențiale a Curții, impusă prin Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 . Reprezentantul Consiliului Județean Argeș solicită respingerea excepției și menținerea jurisprudenței Curții în materie. Se susține că accesul liber la justiție nu este încălcat, având în vedere că hotărârea de
DECIZIE nr. 369 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170442_a_171771]
-
în urma unei hotărâri-pilot care a relevat o problemă structurală specifică, ar putea fi, de exemplu, adoptată o abordare ad hoc, prin care statul vizat să examineze oportunitatea introducerii unui recurs specific sau a extinderii unui recurs existent pe cale legislativă sau jurisprudențială. 17. În cadrul acestei examinări de la caz la caz, statele ar putea prevedea, dacă acest lucru se dovedește oportun, posibilitatea redeschiderii procedurilor similare celor dintr-o cauză-"pilot" care a stabilit o încălcare a Convenției, pentru a degreva Curtea de aceste
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227466_a_228795]
-
natură să încalce dreptul la respectarea bunurilor lor. Ele consideră că mecanismul de despăgubire stabilit de legislația internă nu este eficient. (i) Argumentele doamnelor Atanasiu și Poenaru 159. Reclamantele insistă asupra complexității legilor de restituire și asupra incoerențelor legislative și jurisprudențiale care ar fi consecința nenumăratelor modificări ce au avut loc într-o perioadă de aproape 20 de ani. 160. Ele susțin o dublă încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1. Pe de o parte, ele consideră că a avut
HOTĂRÂRE din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227466_a_228795]