4,083 matches
-
Colecția SOCIETATE & PUBLICISTICĂ Nr. 19 Coordonatorul colecției SOCIETATE&PUBLICISTICĂ este Dorin Popa Consilieri editoriali: Liviu Antonesei Dumitru Borțun Ilie Rad Lucian IONICĂ este conferențiar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara, unde predă jurnalism de televiziune și film documentar; a fost redactor șef (19972003), apoi director al Studioului Teritorial TVR Timișoara (2004-2009, 2011-2013); membru al Uniunii Scriitorilor din România. A realizat reportaje, filme documentare și emisiuni de televiziune, expoziții de fotografii. A participat în
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
limbă rusă, la Iași. Am ajuns la Moscova și acolo, prin Europa Liberă, cu care colaboram deja, mi s-a dat numărul de telefon al lui Andrei Babitsky, pe atunci un necunoscut, dar care avea să devină o vedetă a jurnalismului rus. L-am căutat doar ca să dormim la el, pentru că banii erau atât de puțini și nu ne permiteam să plătim hotelul. Cu avionul, trei zile mai târziu eram la Groznîi. Acolo am ajuns într-o atmosferă atât de stranie
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și dialogul înregistrat cu lavalierele, pe care le purtau personajele, sau ați mai adăugat și alt material sonor la postprocesare? Am înregistrat foarte mult. Am făcut radio 20 de ani de zile, ca jurnalist, am predat un an de zile jurnalismul radio la Kabul, am condus o stație de radio, așa că știu să lucrez cu sunetul, am aceste reflexe, iau întotdeauna sunetul de atmosferă, iau sunete care nici nu sunt sigur dacă îmi vor folosi: zgomote banale, ciocănelile în dugheana unui
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
lui, să recunoască faptul că au greșit în acele împrejurări. Trebuie să intri și să înțelegi lumea celui intervievat și să găsești un ton corespunzător, la nivelul celui din fața camerei. Cu respect, nu de sus și niciodată provocator. Poate, în jurnalismul politic să aibă un rost, dar eu nu sunt jurnalist politic. Puteți aminti câteva aspecte de ordin deontologic întâlnite în timpul carierei dumneavoastră? Legat de respectarea vieții private am un exemplu. De curând am terminat un film despre anul '56 la
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
În programa școlii de film de la București, nu. E tot o temă de anul doi prin care treci repede. Dar, în ultimii doi ani, văd că există mai mulți tineri interesați de documentar, fie din școala de film, fie dinspre jurnalism sau sociologie. Asta reprezintă un semn bun, e o primă condiție necesară: să fie cineva interesat de așa ceva. Se poate vorbi de o diferență între filmele realizate în interiorul televiziunilor și cele realizate în afara lor? Cei din televiziuni sunt împinși să
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Louis Calderon", 2007 • Serbia după război. În căutarea adevărului, documentar politic, 2009 • Uganda, 15. Cea mai tânără țară, cel mai sărac continent, documentar social-politic, 2009. Alte premii • Premiul pentru Talk-show TV, Clubul Român de Presă, 2006 • Premiul de Excelență în Jurnalism European pentru "calitatea intelectuală a emisiunilor de la Europa FM și TVR Cultural", Casa Europei / Uniunea Europeană, 2008. Ca niște rude pierdute și redescoperite Cum ați caracteriza filmele realizate, cărui gen aparțin? Le-aș spune reportaj cu valoare de document. Nu sunt
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de tip agresiv. Celălalt tip de raport e de genul băiatului de treabă, de gașcă, cu care politicianul știe că poate merge oricând la o bere și poate face o afacere. Și există nume, destul de multe, de jurnaliști pentru care jurnalismul este doar un hobby sau un paravan pentru afaceri de succes. Cred că astea sunt extremele și că în momentul ăsta sunt foarte puțini cei care merg pe o a treia cale. Cea a jurnalisticii pur și simplu, în care
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
la manelizarea sa. Chiar în interiorul documentarului se specializează, vezi, de exemplu, Animal Planet sau History Channel. Cred că subiectul asigură 80%-90% din succesul unei producții de televiziune. Dar rămâne la urmă întrebarea: cui servesc aceste producții? Pentru că, până la urmă, jurnalismul trebuie să atingă o țintă, să spună un adevăr care este important pentru opinia publică, pentru comunitate. Și aici mă gândesc la două extreme. Mă gândesc la Michael Moore, care cu seria lui de documentare a dat lovitura. Dar un
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ESEURI DE IERI ȘI DE AZI • Al. Zub, Istoriografia română la vîrsta sintezei: A. D. Xenopol • Al. Zub, Mihail Kogălniceanu: un arhitect al României moderne • Al. Zub, Orizont închis • Al. Zub, Vasile Pîrvan. Dilemele unui istoric • Alexandra Hasan, Fals tratat de jurnalism • Alexandru Călinescu, Caragiale sau vîrsta modernă a literaturii • Andrei-Iustin Hossu, Existențialismul francez • Dan Botta, Unduire și moarte • Demetrio Marin, Eminescu și cultura indiană • Émile Durkheim, Despre sinucidere • Georges Bataille, Partea blestemată • Henri Bergson, Cele două surse ale moralei și religiei
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de filosofie și științe politice la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iași. Profesor invitat la Universitatea de Științe Sociale din Toulouse, Institutul de Studii Sociale din Haga, universitățile din Liège, Konstanz, Rovaniemi, Lille, Chișinău, București, Cluj. Președintele Comisiei de politologie, jurnalism și științele comunicării din cadrul CNEAA (1993-2006). A participat, în ianuarie 1990, la înființarea Facultății de Filosofie, de la Universitatea "Al.I.Cuza" din Iași. A inițiat Departamentele de Sociologie-Politologie (1990) și Științe Politice (1997). A publicat: Contemporary Political Doctrines. A Typological
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a.m.d. Tot ce era, atunci, o asumare nefirească de funcții, misiuni, tactici și strategii a revenit la firesc odată cu recâștigarea libertății. Criticul nu mai este nici pe departe omnisciența omnipotentă, cedându-și mare parte din prerogative editorilor, agenților literari, jurnalismului cultural, catedrelor universitare, cursurilor de creative writing etc. Dispariția Dușmanului focalizant retează patosul verticalității și etalează infinitatea libertăților pe orizontală. Urmează în chip firesc coborârea catargului critico-militar, paralel cu apariția "sferei serviciilor". Războiul, cu tranșeele, generalii și trupele sale, devine
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și de viața politică agitată a acestei perioade; costuri reduse de producție, datorate menținerii unor prețuri ale materiilor prime, energiei și forței de muncă sub valoarea lor reală; haosul legislativ, care a permis creșterea rapidă de întreprinderi; convingerea generală că jurnalismul poate fi practicat de oricine, fără o pregătire prealabilă și fără condiții restrictive de angajare a grăbit crearea de redacții și a generat o forță de muncă ieftină, numeroasă și reciclabilă 4. În sfera audio-vizualului s-au produs două mișcări
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
trist aflat mereu în depresia imposibil de depășit a crizelor financiare, politice și chiar religioase. Toate aceste aspecte apar consemnate în presa post-totalitară, o presă în care relația angajat angajator a făcut să nu poată exista decât pe alocuri un jurnalism profesionist. Scriitoarea Aurelia Lăpușan, cadru universitar și jurnalist cu bogată experiență publicistică, constata, pe bună dreptate, într-un studiu din 2003, că "ritmul de muncă și condițiile materiale, politicile redacționale și mai ales dependența de patron pun în alte coordonate
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a presei scrise, dar și a celei din sfera audio-vizualului, care își simțeau dintr-o dată identitatea surpată. Era nevoie, așadar, de o schimbare a modului de a fi al presei. E greu de încercuit azi sfera semantică a ceea ce e jurnalismul românesc"10. Cum era și firesc, după 1989 Biserica Ortodoxă a devenit în scurt timp unul dintre actorii cei mai importanți ai recompunerii democratice a țării, fapt ce nu putea fi ignorat de mass-media. Totuși, chiar și o rapidă privire
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ale discursului mediatic al Bisericii: "Mesajul jurnalisticii bisericești se constituie din adevărurile de credință ale Bisericii, aplicate în societate. Maniera în care acest mesaj este prezentat în presa bisericească nu se ridică întotdeauna la standardele de calitate cerute de un jurnalism eficient misionar. Aceasta derivă în primul rând din neprecizarea publicului căruia se adresează o publicație oarecare și, drept urmare, din neadecvarea mesajului jurnalistic în funcție de segmentul de populație căruia i se adresează. Este necesară o adecvare a mesajului jurnalistic, în sensul unei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a-L găsi și apropia pe Dumnezeu doar rațional, ca reflex al slavei deșarte în care unii dintre ei au căzut. Ca să se facă "tuturor, toate", cum cere Sfântul Apostol Pavel, jurnalistul ortodox trebuie să abordeze factorul religios după principiul jurnalismului laic. Produsul său trebuie să aibă un mesaj coerent, corect, concis, să fie adaptat mijlocului prin care se comunică, adaptare ce trebuie să țină cont de aspect, accesibilitate, anvergură, să cunoască publicul căruia i se adresează, public diferențiat prin apartenența
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
spunea Cristian Tudor Popescu, pe atunci președintele Clubului Român de Presă (CRP), care credea că reflectările jurnaliștilor s-au înscris în nota generala, dar cu tente de tabloid. Jurnalistul preciza că nu a sesizat vreo încălcare a principiilor deontologice ale jurnalismului: Desigur că au existat tente senzaționaliste în titlu, tabloidizare, dar astea fac parte din politica editorială a fiecărui ziar și nu pot fi reglementate". Gabi Dobre, analist media la Agenția de Monitorizare a Presei, e de părere că abordarea presei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
nu uităm totuși, era cotinuatorul organului de presă al CC al PCR, cu toate redacțiile și cu toți redactorii rămași în funcție, fără ca vre-unul să-și fi făcut autocritica, cum i se pretindea acum Patriarhului României vor continua demersurile jurnalismului de investigare care vor aprofunda subiectul colaborării structurilor bisericești cu structurile comuniste. Demersurile jurnalistice de investigare au dus la apariția discursului religios reparatoriu, pe care îl încadrez tot în discursul justificativ. Acest discurs reparatoriu pornește firesc, din partea BOR, în ideea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și pozitivarea folosirii biometriei, ci împotriva celor care nu au fost de acord cu folosirea acestei tehnici. La vremea aceea, unul dintre jurnaliștii constănțeni, preot fiind, Eugen Tănăsescu de la "Radio Dobrogea", a comis una dintre gafele practicate în special în jurnalismul de scandal. A dorit să obțină opinia Arhimandritului Arsenie Papacioc față de declarația părintelui Iustin Pârvu, cel din urmă critic vehement al biometriei 116. De preferat era un punct de vedere a celor doi duhovnici față de problema în sine, și nu
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
probabil, va fi vorba doar de câteva decenii până când publicul va ignora media clasică în favoarea noilor tehnologii. Acest fapt este prezentat și de Annual Report On The State of the New Media 9 care, în 2005, arăta că puterea din jurnalism se mută de la jurnaliști și de la gatekeeperi la public, la ceea ce publicul își dorește. Raportul amintit arată că audiența glisează de la canalele de comunicare tradiționale, presa, televiziunea, către noile media, media on-line. În această situație, jurnaliștii trebuie să-și redefinească
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
context se înscriu și cele șase tendințe rezumate în raportul pe 2006 al sociologului Pollster Andrew, întrucât americanii consideră că organizațiile media acționează în propriul interes economic și jurnaliștii acționează în principal pentru avansarea în carieră. Cele șase tendințe din jurnalismul de știri american prezentate în Annual Report On The State of the News Media 11 sunt următoarele: 1. Noul paradox al jurnalismului este: mai multă piață media, mai multe relatări, mai puține subiecte. Dacă numărul surselor de știri a crescut
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
acționează în propriul interes economic și jurnaliștii acționează în principal pentru avansarea în carieră. Cele șase tendințe din jurnalismul de știri american prezentate în Annual Report On The State of the News Media 11 sunt următoarele: 1. Noul paradox al jurnalismului este: mai multă piață media, mai multe relatări, mai puține subiecte. Dacă numărul surselor de știri a crescut, audiența pentru fiecare în parte tinde să scadă și numărul de jurnaliști din fiecare organizație este în scădere. La nivel național, organizațiile
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
ca obstrucționist și romantic" a declarat un editor pentru autorii raportului, dorind să-și păstreze anonimatul. Presiunea proprietarilor este atât de mare încât unii jurnaliști au preferat să-și schimbe meseria. O explicație destul de clară în ceea ce privește răspunsul la întrebarea de ce jurnalismul actual este din ce în ce mai puțin preocupat de interesul public a dat-o Polk Laffoon IV, purtătorul de cuvânt al corporației Knight Ridder (proprietara cotidianelor Knight Ridder și San José Mercury News): "Doresc să găsim o puternică corelație între jurnalismul de calitate
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
întrebarea de ce jurnalismul actual este din ce în ce mai puțin preocupat de interesul public a dat-o Polk Laffoon IV, purtătorul de cuvânt al corporației Knight Ridder (proprietara cotidianelor Knight Ridder și San José Mercury News): "Doresc să găsim o puternică corelație între jurnalismul de calitate și vânzări. Nu este ușor". De altfel, corporația Knight Ridder a fost cumpărată în data de 13 martie 2006 de McClatchy, care a devenit astfel al doilea mare editor american de cotidiane. 4. Media tradițională se îndreaptă către
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
devenit astfel al doilea mare editor american de cotidiane. 4. Media tradițională se îndreaptă către inovațiile tehnologice și acest lucru se vede în sursele de profit. O mare parte a profitului a început să aibă ca sursă, în companiile media, jurnalismul online și produsele de nișă, cum ar fi cotidianele dedicate tinerilor. În România, fenomenul poate fi identificat mai ușor în audiovizual, prin apariția unui val de televiziuni de nișă. Însă acest fenomen are o explicație mult mai simplă. Televiziunile de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]