2,010 matches
-
cu însuflețire Ștefan. Mai cu seamă episcopul Dlugosz. Tot tu, bunule Pater? Cum aș putea să-ți mulțumesc? Cazimir se teme să intre în horă, spune Vlaicu. A nu alege nimic, a sta cu brațele încrucișate e, totuși, a alege. Lașitatea. Crede el că Mahomed, în marșul său triumfal spre inima Europei, se va împiedica într-un bătrân neputincios? Cazimir o să-și muște mâinile când osmanlâii vor bate cu iataganele în porțile Cracoviei... Atunci, va fi singur, îngrozitor de singur. Chiribuță, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
incident), că am ratat un rarisim prilej de a-mi dovedi că sunt - sau mai bine zis că aș putea cândva deveni - un om întreg. Astăzi, și de multă vreme, socotesc pasivitatea mea în acea împrejurare drept primul act de lașitate gravă din existența mea de adult. * Într-o după-amiază de toamnă târzie, dar deosebit de frumoasă, undeva pe bulevardul Mărășești, într-o cramă improvizată, îmbinând tradiția (ceva stuf la intrare) cu neglijența comerțului socialist, noi și doamna Bebello, venită în vizită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
spectaculos decât să-i suporți consecințele. Imediat după ședința din 11 martie din sala „Dinamo” au început obișnuitele tracasări, jocul de-a șoarecele și pisica: repetate convocări la sediul UTM pe facultate, discuții, false dovezi de bunăvoință din partea lor, mici lașități din partea mea, încercând să explic, să-mi scuz cumva „ieșirea”, luându-mi un aer „pocăit”. Supărase mai ales agresivitatea mea față de „asistentul D”, la mâna căruia mă aflam acum. Cea mai absurdă întâmplare din această perioadă a constituit-o serata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ci și de grupul de copii care s-au săturat să-l tot incite în zadar. Urmăresc scena cu o curiozitate oripilată, cu indignare: chiar nu va accepta lupta? Nu o acceptă. Se supune fără crâcnire condiției sale de „slab”. Lașitatea lui îmi face aproape rău. * Dintre prietenele bucureștene ale mamei îmi place să-mi aduc aminte de doamna Borcea. Locuia vizavi de noi, în blocul de pe colț, obsedant, deoarece îmi cădea mereu sub ochi, de câte ori priveam pe fereastră, poate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bănuiam. A ști să trăiești și a ști să mori... Se pare că una o presupune pe cealaltă. Pot exista surprize în ambele sensuri. * Efectul lamentabil pe care îl produce erupția de obrăznicie după ani și ani de oportunism și lașitate. * Inadvertențe. Îmi amintesc că, pe la mijlocul anilor ’80, am auzit BBC-ul proclamând-o „martiră” (chiar așa!) pe o poetă care, exact în acel moment, când i se dăruia cununa de mucenică, iar eu ascultam cu evlavie postul de radio respectiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
împotriva Occidentului. Sunt împotriva temenelelor de rit oriental pe care unii le fac de zor Occidentului. E, totuși, altceva. * Unde și cum a dispărut gălăgioasa noastră obsesie cu privire la independență, neamestec în treburile interne etc.? A dispărut, pur și simplu. * Câte lașități, oportunisme, mici și mari compromisuri pentru o viață de numai 70 și ceva de ani - îmi spun citind cifrele anilor nașterii și morții unui scriitor pe care l-am mai apucat în viață. Omul acesta - care s-a străduit ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
convingeri politice ar fi profesat, dacă s-a limitat la arma cuvântului, un creator de valori NU trebuie pedepsit (pus la stâlpul infamiei, proscris, cu atât mai puțin condamnat la detenție). În această privință sunt, spre propria mea surpriză, elitist. * Lașitatea, se știe nu de azi, de ieri, e dezgustătoare, grețoasă. Cine și-ar fi putut închipui însă, înainte de 1989, că și opusul ei ar putea fi la fel? De un bun număr de ani trăim în perioada curajului infect. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de a o scoate din această fatalitate, apoi decizia sa temerară, curajul său disperat, necontând decât pe fidelitatea netestată dar imediat confirmată prin fapte a armatei, apoi lunga tensiune cu ingerințele, abuzurile și cinismul sovietice și comuniste, cu cinismul, ignoranța, lașitatea, obnubilarea mentală a marilor aliați anglo-saxoni și a faimosului „trust al creierului” american care au abandonat infernului stalinist pentru o jumătate de secol viețile a sute de milioane de oameni din mai mult de o treime a globului. Rezistența, opoziția
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
probe convingătoare, cu o logică a interpretării care face perfect plauzibilă această acțiune de radicală demitizare a pretenției binomului Sartre-Beauvoir de a fi fost niște rezistenți neînfricați, prezentarea lor nu numai ca niște biete făpturi speriate, cedând prea omenește seducțiilor lașității, dar și ca unii aproape dispuși la colaborare (nu e aici un proces de intenție, ci simplul constat al unor demersuri nedecisive, dar destul de clare), în plus vanitoși până la neomenie, insensibili la nenorocirile altora, invidioși, sordizi sub toate aspectele, cel
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
tata a vrut să mă căsătorească cu o fată din Râmnicelu, care avea ca zestre 30 de pogoane de pământ arabil. Gândea tata că mă voi îmbogăți, că mă voi preoți și voi scăpa de război. Mi se părea o lașitate ceea ce-mi propunea tata. Am refuzat categoric, n-am aceptat nici un fel de comentarii. Am zis atunci: „Dacă vrea Dumnezeu să fiu preot, nu voi muri nici în armată nici pe front. Dacă Dumnezeu nu vrea să fiu prot
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
am putut să alung din mine gândul rușinii aruncate asupra țării prin trădarea armatei germane. Eram stăpânit de o stare de revoltă, întreținută de inutilitatea exercițiului care se desfășuta cu atâta meticulozitate, care, pentru mine, avea ca final rușinea, trădarea, lașitatea. Când se apropia punctul culminant al exercițiului, saltul direct asupra grupei din apărare, gândurile mele, zădărnicia acestor exerciții, exasperarea, au depășit limitele suportabilului, am ridicat în sus pistolul cu rachete și am tras. Pocnetul cu totul neașteptat și apoi jerba
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe Boon și-l rog să mă ducă la gară cu mașina lui, căci trenul pentru Bruxelles pleacă peste 20 de minute. Ajung la gară, îi mulțumesc patronului pentru amabilitate și mă îndrept spre peron. Îl înjur pe Boon pentru lașitatea lui, pentru lipsa lui de seriozitate, promițând să-i înjuriez și mai serios, mai târziu. Trenul pentru Bruxelles intră în gară și mă pregătesc să urc. Deodată, o mână apasă pe umărul meu, mă întorc și văd un om mic
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Radu Pătărlăgeanu (Tuttlingen) Sfânt pământ românesc. Hristu Cândroveanu Conștiința noastră de sine. Radu Theodoru - Utopie, Gelu Voican Voiculescu - Scrisoare deschisă către ministrul Adrian Severin, Ion Beldeanu - Cine tace acum riscă să fie acuzat de lașitate, Românii din teritoriile ocupate nu pot fi abandonați, Ion Filimon - Numai de dragul de a intra În NATO, Lucia Sălăgeanu - Cum să fim respectați de alții de peste hotare, Visarion Bealcovschi - Act contrar intereselor națiunii române, Teodor Simionescu - Un stat care renunță
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sau cultura unui neam pentru ca spațiul rămas gol să fie ocupat de o altă cultură. Să fii lingvist la un Institut de cercetări Filologice și să eviți să combați existența a două limbi și națiuni - română și moldovenească este o lașitate. Să rămâi neutru la programele T.V. destinate discreditării românilor de teama de a nu fi considerat naționalist este de asemenea o lașitate. Un intelectual are facultatea de a discerne capacitatea destructivă a războiului mediatic. Agresiunea prin T.V. are căile sale
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cercetări Filologice și să eviți să combați existența a două limbi și națiuni - română și moldovenească este o lașitate. Să rămâi neutru la programele T.V. destinate discreditării românilor de teama de a nu fi considerat naționalist este de asemenea o lașitate. Un intelectual are facultatea de a discerne capacitatea destructivă a războiului mediatic. Agresiunea prin T.V. are căile sale neuropsihice de a crea În subconștient fixații a căror efecte, un reputat gazetar le definește ca sindrom al irealității. „Cel ce vede
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
sau la umilință și ridicol”. Autorul proiectului I. Codrescu a declarat că era convins că autorii lui vor fi insultați și calomniați, tratați drept barbari și jidanofagi, refuzând să-și retragă proiectul sub motivul că ar fi un semn de lașitate. La 11/23 aprilie 1868, Brătianu a făcut o vizită la Iași unde a fost primit cu ostilitate, orașul devenind Între timp un focar de tulburări ca urmare a măsurilor luate Împotriva evreilor. În același timp, ministru de externe Ștefan
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
repartiție, cu copiii săraci în ultima bancă, m-a îndurerat atât de mult încât, în acele zile, antibolșevicul care eram a trăit sentimente foarte contradictorii. Am tăcut. Copiii au nu numai o mare sensibilitate socială, ci deprind și lecțiile de lașitate necesare supraviețuirii sociale. * Nu-mi plăceau colegii. Aveam o experiență care lor le lipsea, un univers interior special, încât am devenit un copil care simțea că nu se poate încadra în ambianța școlară. Orgolios, mă închideam în mine. Lecțiile nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de descărcări sadice. Nici o diferență între această crimă, într-un fel ordonată de un patron, și exercițiile similare din nu știu ce lagăr. Lume urâtă, rău alcătuită, o "lume nebună, nebună", fără nici o perspectivă, lume închisă, sufocată în labirintul fără ieșire al lașității. Nu sunt semne ale îndreptării, nu-i nici un semn de salvare. Totuși, nu-i acesta adevărul. Semne sunt; erau, latent, și până acum, dar astăzi mi se pare că au apărut în toată amploarea bunei lor vestiri. Ele sunt legate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
am dat seama de-a lungul vieții, începând din acea zi de 10 Decembrie 1922, ofițerul „activ” [39] român se caracterizează în general (excepțiile fiind, ca de obicei, onorabile, deși formula cu „confirmarea regulilor” mi se pare un sofism) prin lașitate. Îi place să se creadă instructor, ca și cum pentru aceasta l-ar plăti statul, și se ferește ca de ciumă de linia întâia. De aceea imensa majoritate a ofițerilor morți, atât în războiul din 1916-1918, dar mai ales în acela din
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
am trăit, ce și de ce am făcut în acea lume. Poate vor înțelege că acum 17 ani ne păștea „societatea socialistă multilateral dezvoltată”, nu integrarea europeană. Poate ne vor înțelege formele de curaj, pe cele de demnitate, dar și compromisurile, lașitățile, fricile. Poate vor înțelege cum am crescut și cum i-am crescut. Poate vor înțelege că unii dintre noi au făcut viața altora un coșmar și că aceștia erau indivizi de diverse chipuri: colegul meu urmăritor și amenințător pe față
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să îndreptăm această greșeală capitală. Câțiva ne-am integrat deja în Europa, lăsând pe drum majoritatea concetățenilor noștri, uitând de ei. Am făcut fiecare o politică egoistă și narcisică. O plătim acum cu frica. Și tindem să o plătim cu lașitate și spălare pe mâini de orice responsabilitate politică sau morală. Cred că a sosit timpul cetățeniei responsabile. Text publicat în Revista 22, 5-11 decembrie 2000 Ieftini și înapoiați Sau exotismul lor, normalitatea noastră Când ești departe de țara ta devii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
unele concesii uitate printre dosarele mai vechi, iar modul forte, folosit recent pentru reglarea creanțelor Tubini Lorando de către flota franceză trimisă la Mitylene pentru a confisca încasările vămii locale, adusese o răceală între Ildiz Kiosk 56 și ambasada Republicii. În lașitatea sa înveterată, Abdul Hamid, cînd era vorba de forță, era mereu predispus să se adăpostească în spatele Germaniei, considerată prima putere militară din lume. Fără îndoială că Germania domina la Constantinopol; lăsînd mult în urmă Rusia și pe reprezentantul ei, Zinoviev
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
era, cum se zice, utopică și impusă cu sila unor bieți oameni care nu înțelegeau nimic, dar și pentru că era aplicată de niște imbecili și corupți care o foloseau ca să trăiască ei cât mai bine. Ca să nu mai spun că lașitatea și corupția erau generale, frica servea de multe ori ca să se justifice carierismul și setea de parvenire. Pastenague mă întrerupe: — Degeaba analizezi cauzele. Cum-necum, pe vremea aceea era rău pentru toată lumea. Și nu ai dreptul să exprimi regrete. Ori poate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în secolul l î.e.n. unde în Historiae Philippicae la XXXll, 3 ne luminează cum erau vremurile pe atunci: Și dacii sînt din neamul ge- ților. Ei, în timpul regelui Oroles, fiindcă nu s-au luptat bine împotriva bastarnilor, ca pedeapsă pentru lașitatea lor, au fost siliți din ordinul regelui, ca atunci cînd se culcau să-și pună capul în locul picioarelor și să facă servicii pentru femeile lor, care servicii de obicei li se făceau. Și situația lor nu s-a schimbat decît
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
seminarul, tata a vrut să mă căsătorească cu o fată din Râmnicelu, care avea ca zestre de pogoane de pământ arabil. Gândea tata că mă voi îmbogăți, că mă voi preoți și voi scăpa de război. Mi se părea o lașitate ceea ce-mi propunea tata. Am refuzat categoric, n-am aceptat nici un fel de comentarii. Am zis atunci: „Dacă vrea Dumnezeu să fiu preot, nu voi muri nici în armată nici pe front. Dacă Dumnezeu nu vrea să fiu prot
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]