4,444 matches
-
poartă-un miel, Si am iubit-o, tot sufletul i-am dat și toată-a mea plăcere, 95 Ascuns-o-am în dulci grădini și-n tainice sălașuri ale verii, Teșind hătișuri de-ncîntare de-a lungul raiului cel însorit, Întortocheate labirinturi. Mi-a născut fii și fiice, Si ei departe-au dus-o și-au ascuns-o să n-o mai pot vedea. Împresuratu-m-au cu muri de fier și de arama. O Miel 100 Al Domnului învesmîntat în hainele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu furie vîlvorile se ridicară din demonul nemuritor. Împresurat de vîlvătăi Demonul crescu urlînd cu strășnicie în focurile sale; 110 Los o învălui cu teamă pe Enitharmon într-un nor rece alb, Apoi jos o conduse în adîncuri și-n labirintul sau, Dînd Spectrului porunca aspră ca să vegheze-asupra dúșmanului ce urlă, Rotindu-se concentric în Dragostea Părintelui, Afectuoasa Pofta 138, Jinduire. Puse în fiare, mădularele-i de lanțuri își bat joc, fiindcă o văpaie 115 De foc învîrtitor deasupră-le se joacă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Veac, pînă ce sub călcîiul sau mortală rădăcina Prin stîncă răzbătu, rădăcina Tainei blestemate dînd Ramuri în cerul lui Los: acestea, precum niște canale întocmite, jos aplecîndu-se Prind iarăși rădăcina oriunde ar atinge, dînd iarăși ramuri 194 35 În încîlcite Labirinturi cuprinzînd multe adîncimi grozave. Uimit tresari Urizen cînd se văzu împresurat în jur Și-n înălțimi acoperit cu arbori; se înalță, insă tulpinile Erau atît de dese, încît cu greutate și mare suferință și-aduse Cărțile afară din umbra-ngrozitoare
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să asculte, cum și prepelicarii cu meșteșug sînt învățați. 130 Iată! cum inima și creierul se nasc în pîntecul fecund Al lui Enitharmon; cum el cu viață-nmugurește și oaselor da naștere, Si inimioarei, ficatului, sîngelui roșu în ale sale labirinturi; Prin împlinire a dorinței, prin pofta aprigă devoratoare, pe Los ea-l umple Cu furie jinduitoare, care progeniturile-i va înghiți 199". 135 Apoi strigat-a Orc: "Fie blestemata fățărnicia-ți Rece! deja în jurul Arborelui tău Cu șolzi care sclipesc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cînd noi în ei Trăit-am, Bînd bucuriile Firii Universale Omenești. Într-o îngrozitoare dimineață Asculta, O, viziune-a Încîntării! Într-o îngrozitoare dimineață de sînge închegat Fost-a dezbinata firea omenească, fiindcă gíngașele pasiuni croindu-și văd 280 Prin labirinturile infinite ale inimii, ieșind prin nări În parfumata uluire, statura înaintea Ochilor Omului, Femeie luminoasă. Stat-am lîngă întunecoasa-mi nicovala și un morman De fier scînteietor ardea, pentru lopată și brăzdare pregătit: deodată jos Căzut-am cu strigate de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
grija să-l Vegheze pe Orc care răcnea. Apoi copacul Tainei 206 prins-a rădăcina în Lumea lui Los, Si ramurile sale cele mai de sus dat-au o fibră subt-al lui Enitharmon așternut, 335 Curînd de două ori înrădăcinatul Labirint se undui în jurul capetelor lor. Însă atuncea Spectrul intră-n sînul lui Los. Fiece geamăt și suspin Ale lui Enitharmon Năluca lui Urthona le purta pe ale sale áripi. Încremenit Los simți Milă. Enitharmon spuse povestea Lui Urthona. Los lua
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
În „generatorul” interogativ. Întrebarea pusă poate ascunde, uneori, alte problematizări neformulate Încă. Ne fixăm o Întrebare, dar nu știm care vor fi următoarele. Interogația Împrumută ceva din cutia cu surprize a Pandorei (ceea ce este de dorit!), dar și din Întortocheatul labirint al Minotaurului (În care te poți pierde!). Din punct de vedere educațional, e bine să-i Încurajăm pe cei care pun Întrebări. E indicat să vedem În elevii sau studenții noștri nu numai niște simpli „respondenți”, care se conformează mereu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
1985; Oglinda la zid, Iași, 1992; Ușa din spate, Iași, 1994; Sfârșitul drumului, începutul călătoriei, Iași, 1998; Eu și câțiva prieteni, Timișoara, 2000. Repere critice: Iolanda Vasiliu, Portret al poetului ultragiat la tinerețe, DL, 1993, 2; Alexandru Surugiu, Ieșirea din labirint, „Timpul”, 1993, 2; Ioan Holban, „Slash”, adică rană, lovitură, a răni, a lovi, a biciui, CRC, 1993, 41; O. Nimigean, Bosch c’est moche?!, CL, 1993, 14; Gabriela Gavril, „Ușa din spate”, CL, 1994, 4; George Vulturescu, „Ușa din spate
ANDRIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285357_a_286686]
-
literară, texte inedite de un vădit interes literar. Orientarea spre fenomenul cultural, în special spre cel literar, devine preponderentă în 1990. Rubrici: „Meșterul Manole”, „Permanențe”, „Jurnal contemporan”, „Cronica subiectivă”, „Logos”, „Pagini literare”, „Caleidoscop”, „Jurnalul artelor”, „Confluențe”, „Restituiri”, „Linotyp”, „Ancheta Argeș”, „Labirint”, „Caligrame”. A. publică scrieri ale unor autori de prestigiu, dar încurajează și creația tinerilor poeți, cărora le consacră un spațiu relativ mare, îndeosebi în suplimentele revistei. Versurile poartă semnături precum Octavian Goga (cu inedite), Lucian Blaga, Tudor Arghezi (inedit), V.
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
cititorul cu prea multe paranteze și divagații, am preferat să ofer trimiteri la acele texte pe care le-am considerat elocvente, edificatoare pentru lărgirea ariei de informare și aprofundarea perspectivelor de interpretare. Referințele bibliografice au preluat, astfel, o parte din labirintul exegetic, simplificând traseul lecturii din corpul principal al textului. Volumul de față a fost Început În anul 2005, când eram bursier Fulbright la Universitatea din Oklahoma. Datorită acestui grant am avut posibilitatea să aprofundez bibliografia, clasică și recentă, din domenii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Vrabie, Folcloristica, 389-390; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, RITL, 1969, 4; Constantin Ciopraga, „Principii de literatură comparată”, CRC, 1969, 22; Nicolae Balotă, „Principii de literatură comparată”, F, 1969, 6; George Munteanu, „Principii de literatură comparată”, CNT, 1969, 28; Balotă, Labirint, 412-416; Nicolae Manolescu, „Arta populară și relațiile ei”, CNT, 1971, 28; Adrian Fochi, „Arta populară și relațiile ei”, RITL, 1971, 3; Romul Munteanu, „Principii de literatură comparată”, „Scânteia”, 1972, 21 septembrie; Dan Grigorescu, „Principii de literatură comparată”, „Comparative literature”, 1972
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
caută un fundament mai solid în lumea secundă, reflexă, a artei, cu ajutorul căreia speră să sfideze „sarcofagele istoriei” (Memento). Personajul liric este amenințat de pretutindeni de „lucruri” și de „cuvinte”, alte extreme dificil de înfruntat, care îl așază într-un „labirint” de nesfârșite oglindiri. Cel de-al doilea volum, Vulnerabila amiază (1994), adâncește sentimentul de nesiguranță pe care îl dă pendularea între limite și aduce, ca noutate, o luciditate ușor elegiacă. Îmbinarea celor două dimensiuni conferă lirismului un aer sceptic, indecis
DONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286825_a_288154]
-
călători în anul următor anului electoral, cu consecințe evidente asupra cifrei de afaceri. Arhitectura grupului Atlasssib și opțiunile manageriale ale acționarilor principali au făcut ca legăturile dintre firme și parteneriatele operaționale de diferite tipuri să nu se regăsească într-un labirint financiar de grup. Altfel spus, analiza situației financiare a grupului se poate face studiind fiecare firmă separat în lipsa unui bilanț consolidat (chiar dacă ar fi doar neoficial). Mai mult, Carabulea realizează aranjamente financiare apelând și la surse din afara grupului, cum ar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Depeche. Filmul unui roman, Ploiești, 1993; Visul de iarnă al Isabellei. Insula, București, 1996; Tratatul de caligrafie, Ploiești, 2001. Repere bibliografice: Andrei Grigor, Puterea narativă, L, 1991, 6; Elena Ștefoi, Ioan Mihai Cochinescu, „Ambasadorul”, LAI, 1991, 13; Eugen Simion, Parabola labirintului, RL, 1991, 26; Laurențiu Ulici, „Povestea” istoriei, „istoria” poveștii, RMB, 1991, 5 octombrie; Tania Radu, Invenție la două voci, CNP, 1991, 38; Monica Lovinescu, „Ambasadorul” de Ioan Mihai Cochinescu, CNP, 1991, 40; Al. Th. Ionescu, Afeleia și Don Pedro, „Calende
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
aruncă în față cu fulgi, asistă la un mic dejun), ceea ce îi prilejuiește anamneza unor scene din adolescență, acelea reale: reacția unei sărmane profesoare de franceză când o anunță că deocamdată nu îi poate plăti lecțiile. Personajul rătăcește printr-un labirint („Sunt propriul meu Minotaur”), unde se va lovi de o sârmă electrică și va muri, probabil, scufundat în pământ. Ultima oază este numai un purgatoriu. Motivele fundamentale ale literaturii științifico-fantastice fiind identice cu ale textelor mitic-arhetipale, prozatorul scrie despre ieșirea
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
Cei patruzeci și cinci, I-II, București, 1968, Ascanio, București, 1973; Colette, Hoinara. Duo, București, 1969; Jules Verne, Robur cuceritorul. Stăpânul lumii, București, 1970; Victor Hugo, Anul 93, București, 1972. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 298-303; Piru, Panorama, 378-383; Balotă, Labirint, 378-387; Damian, Intrarea, 87-91; Cioculescu, Aspecte, 472-475; Balotă, Universul, 115-124; Cosma, Romanul, I, 239; Liviu Călin, Ovidiu Constantinescu, Toamna când se scutură castanii”, JL, 1991, 1-4; Negoițescu, Scriitori contemporani, 118-122; Dicț. scriit. rom., I, 650-652; Ferestre întredeschise. Alexandru Vona și
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
Zamfir, București, 1995-1996; Cezar Baltag, Chemarea numelui - L’Appel du nom, ed. bilingvă, pref. Micea Anghelescu, București - Paris, 1999 (în colaborare cu Alain Paruit și Odile Serre). Repere bibliografice: Oarcăsu, Opinii, 155-160; Martin, Poeți, I, 223-231; Regman, Cronicari, 167-170; Balotă, Labirint, 360-372; Felea, Poezie, 55-60; Ciobanu, Panoramic, 96-100; Stănescu, Poeți și critici, 71-74; Caraion, Duelul, 28-30; George, Sfârșitul, I, 300-303, 347-349; Tudor, Pretexte, 252-256; Poantă, Modalități, 173-179; Grigurcu, Idei, 247-252; Pop, Poezia, 143-156; Raicu, Structuri, 346-351; Mircea Anghelescu, Căderea în zenit
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
muntele de la Soare-Apune. Antologie de proză chineză antică, București, 1971; Andrei Voznesenski, Umbra sunetului, București, 1973; Evgheni Evtușenko, Poezii, București, 1974 (în colaborare cu Victor Frunză); Poemul lunii. Antologie de literatură chineză clasică, București, 1975; Imants Ziedonis, Epifanii, București, 1975, Labirinturi, București, 1981, Basme multicolore, București, 1988 (în colaborare cu Denisa Fejes); Konstantin Balmont, Sub cerul nordului, București, 1975; Din cântecele Chinei antice, București, 1976; Ivan Kovaci, Fruntea singurătății, București, 1980; Trei poeți din Tang: Li Tai-Pe, Van Vei, Du Fu
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
mișcă între ecouri, reminiscențe, oglinzi ale visului. Lumea e spațiu al tainei. Prin urzeala văzutelor trece, neînțeleasă, „invizibila rezonanță”, „neauzita paliditate”, ținând de esențele ultime (Sâmburii din miezuri). Setea de absolut și jalea „știrbirii de viață” a celui prins în labirintul căutării Spiritului sunt aduse la o limită a sfâșierii extreme, ce cheamă în minte ideea expresionistă de artă. Figurile fantasmatice, măștile alegorice, decorul straniu, metaforă a stărilor din afund, fac din poemele în proză un limbaj obsedant, cvasimagic ( Omul sunător
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
atenția ingenioasa mânuire a elementelor ce dau savoare acțiunii (comicul de situații sau de caracter, surpriza, replica inteligentă, spirituală). Autorul este sensibil și la unele sugestii moderniste, fapt demonstrat de piesa Cine e nebun, în care dezvoltă ideea pirandelliană a labirintului sufletesc sau a esenței ascunse îndărătul aparenței. Se remarcă aceeași manieră incitantă de abordare, plină de vervă și umor, B. dovedindu-se un fin observator al psihologiei feminine și al mecanismelor sociale. Repere bibliografice: Tudor Teodorescu-Braniște, „Care din ele?”, ALA
BIBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285721_a_287050]
-
unui autor care, contând pe un livresc de salon, pirandellizează fără a accede la consistența unei parabole. Dincolo de grația fadă a mondenității, piesa își are totuși momentele ei de febrilitate, ca și o anume energie în disputa de idei. Un labirint fără ieșire, prin care suflete cuprinse de patimi rătăcesc amăgite de părelnicia vieții, iată universul pe care ar vrea să-l sugereze tripticul Labirinte: Ariadna fără fir, Vapoare în ceață, „tragi-comedie”, Satele lui Potemkin, dramă psihologică pe o canava istorică
BLANK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285759_a_287088]
-
literare, cu coridoare care se întrepătrund și se intersectează, si care reprezintă curentele literare, atunci am putea afirmă că scrierile apocrife reprezintă încăperile secrete, create cu bună știință de către arhitecți, pentru a păstra bine ascunse acele piese lipsa din marele labirint al istoriei. Importantă scrierilor apocrife nu trebuie însă neglijată, deoarece, în vederea recreării imaginii de ansamblu a unei epoci, trebuie să aducem sub aceeași egida toate elementele eterogene ce o compun. Din acest motiv am luat drept etalon secolul al XVII
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
toată fracturarea tematică, unitatea internă a discursului moral este perfect controlată și nu se abate de la canonul impus. Fondul didactic sapiențial al Divanului e susținut de vasta cultură a autorului. Se fac astfel asociații cu miturile grecești și legendele biblice, „Labirintul Critului” și Grădinile Semiramidei sunt invocate alături de Sodoma și Ierusalimul ceresc. Pitoresc în invenții de vocabular e și mitul Sirenelor, invocat în chip de parabolă. Receptarea fondului de idei e înlesnită de numeroasele fragmente rimate și ritmate. Aceste încercări de
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
pietrele de mormânt. Povestită doar o dată, lupta aceea dintre comunarzi și versaillezi se asociase pentru totdeauna în mințile noastre cu numele de „Père-Lachaise”. De altfel, auzeam ecoul împușcăturilor și în catacombele Parisului. Căci, după spusele Charlottei, se duceau lupte în labirinturile acelea, iar gloanțele sfărâmau craniile celor morți acum câteva secole. Și cerul nocturn de deasupra Atlantidei era luminat de cometă și de zeppelinele germane, azurul răcoros al zilei se umplea de țârâitul regulat al unui monoplan: un oarecare Louis Blériot
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vaste din biblioteca orășenească. Discontinuității istorisirilor impresionante ale Charlottei voiam să-i opun un studiu sistematic, înaintând de la un secol la altul, de la un Ludovic la următorul, de la un romancier la confrații săi, discipoli sau epigoni. Lungile zile petrecute în labirinturile pline de praf, înțesate de cărți, se potriveau probabil cu o înclinație monahală, pe care o simte toată lumea la vârsta aceea. Cauți o evadare înainte de a fi înhățat de angrenajele vieții de adult, rămâi singur să-ți imaginezi aventurile amoroase
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]