2,832 matches
-
singura explicație pe care am găsit-o, pe baza reflecției și experienței mele directe din Statele Unite, a fost că Statele Unite sunt un arhipelag risipit de insule în care modernitatea a reușit. Înconjurate însă de un vast ocean mă rog, pădure, lan de porumb, deșert în care modernitatea nu a reușit. Asta îi face pe cei de pe insule/oaze/luminișuri să se radicalizeze: oroarea de non-modernul ambiant. Dacă postmodernistul francez are ceva de spus privind deconstruirea textului, el este tratat cu atenție
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
fundul vasului. Altele, mai îndrăznețe, aveau neobrăzarea să înțepe exact când și unde victima nu se aștepta. Excluzând duminica, masa de prânz era transportată în niște marmite din tablă de aluminiu chiar la locul de muncă, ceea ce înseamnă direct în lan. Marmitele cu mâncare și bidoanele cu apă de băut erau aduse tot de studenți, între orele douăsprezece și treisprezece. Această oră, stabilită convențional, constituia și pauza de odihnă a tuturor, exceptând intervalele cu ploi scurte și abundente și care, în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pe aceeași combină și cu aceeași parteneră Croitoru Bela, prietena lui încă din anul întâi. Pentru a se prezenta vertical în fața conducerii și a colegilor de breaslă, Nea Frăsin avea o anumită ambiție strict profesională. Dacă seara la ieșirea din lan raporta un anumit număr de tone de grâu recoltate, tractoristul respectiv, în cazul nostru Nea Frăsin, primea pe loc o primă de o sută de lei, pe care el personal o împărțea cu studenții, deși nu-l obliga nimeni să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și că în curând îi vor invita la căsătoria lor. Părinții lui Bidaru au făcut cunoștință cu Bela încă cu doi ani în urmă și erau foarte încântați de viitoarea noră. Combinele lucrau în formație de câte cinci-șase. Intrarea în lanul de grâu începea cu adevărat în jurul orei opt, opt și jumătate dimineața, după ce grâul se usca puțin la soare. În parcele mari de mai multe zeci de hectare, combinele înaintau una în spatele celeilalte și, dacă vremea era frumoasă, grâul era
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
pârga firii noastre, așa cum a luat-o. Hristos a făcut ceea ce face un plugar cu ogoarele sale încărcate de spice. După cum acesta ia câteva spice, le face snop și le aduce lui Dumnezeu, și prin aceste câteva spice binecuvintează tot lanul, tot așa și Hristos, a făcut să fie binecuvântat tot neamul nostru prin acel singur Trup al Lui, prin acea pârgă. Dar pentru ce n-a adus toată firea? Pentru că nu înseamnă că aduci pârga dacă aduci întregul, ci dacă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
comuna Strunga. Nu departe de sat se afla lunca Siretului cu Mirceștiul lui Alecsandri, spre care alerga vara, împreună cu alți copii, la scăldat. Alteori, toropit de căldura soarelui, se refugia la umbra vreunui copac singuratic, care se afla la marginea lanului de grâu și urmarea fascinat ciocârlia care se înălța cântând spre cerul senin. Povestea acestea stând relaxat la umbra unor sălcii, care atingeau cu pletele lor, când și când, apa unduitoare a iazului din Șipote. Inspira profund și cu plăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aforistic punctează (în Tensiunea detaliului, V) câte o idee de reținut: Cine are un poet în casă aude râul / scurmându-i temelia". Însoțit de "satul din cuvânt", George Vulturescu opune Orașului apocrif, "fumului cafenelelor" cetății "uzurpatoare sălcii", un "fior al lanului răspândit tulpină din tulpină". Cele mai noi apariții Nord și dincolo de Nord (2001) și Stânci nupțiale (2003) se mențin (în mare parte) pe tipare cunoscute; în ambele același ceremonial, aceleași motive, aceeași dicțiune până la manierism. Câteva figuri (Ion, Achim, Varlaam
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
șoimi nemiloși. Sunete ascuțite, scoase de greieri trândavi, sparg liniștea. Prin preajma lor, furnicile trebăluiesc. Din ciornoziom își trag seva holde de grâu cu spic încărcat. Însângerate de maci, unduiesc ca niște valuri aurii sub adierea vântului. Sunt vegheate îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în nemărginirea câmpiilor. Așteaptă să se împlinească sorocul, pentru ca recolta să-și verse belșugul în hambare. Împleticindu-se printre ciulini, dropii sprintează
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dezvoltat tipuri revoluționare de viață socială și economică. Din munca pământului 17 a rodit lumea satului cu credințele ei și cu speranțe adunate în broboane stoarse din frunți îngândurate. Din brazde, sub dezmierdarea razelor de soare, s-au născut ogoare. Lanuri îmbelșugate, udate de ploi și sudoare, au împânzit ținuturile noastre. Omul avea să reușească nu doar grație sârguinței sale, ci și naturii care își arătase mărinimia. Momentul izbânzii a coincis cu retragerea spre nord a ghețarilor care acopereau o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sură a lacului tremura lin și-și înfunda mișcarea creață în stuful de la iezătură; izvoarele plîngeau; pelinii suri ca argintul îmbătau cîmpul cu miros dulce; fluturii beau mierea, din miile de flori; cîntarea de bucium de la stîni cobora prin văi; lanul călătorea cu valuri de smarald; văile sunt în aburi de argint; marea turbează de valuri împinsă, și-și scutură coama de spume și vînt; în umede lanuri de-albastru ceresc, merg norii cu hainele crețe; pun aripi gîndurilor; o stîncă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mierea, din miile de flori; cîntarea de bucium de la stîni cobora prin văi; lanul călătorea cu valuri de smarald; văile sunt în aburi de argint; marea turbează de valuri împinsă, și-și scutură coama de spume și vînt; în umede lanuri de-albastru ceresc, merg norii cu hainele crețe; pun aripi gîndurilor; o stîncă stîrpită de ger înalț-a ei frunte spre cer; munții, de vecinici gînduri, ridică a lor trufașă frunte către cer; din nourii sarbezi, o rază pătrunde pe-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mare trece, și-aminte luătoare Plivește flori de aur și fire de pelin. Cunună-și împletește și-o 'ncaieră sălbatec În pletele înflate, în păru-i încîlcit Și ochi-i rîd în capu-i, și fața-i e jăratec A lanurilor zînă, cu chip frumos rostit. Și-apoi în codru trece și cîntî doina dragă Sălbatic este glasu-i, răstit, copilăros, El sună-n codru verde, în lumea lui întreagă, Albele ei picioare îndoaie flori pe jos. Ea cîntă și pocnește în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ci pentru că ea avea rochia albastră, ochii albaștri și fără îndoială că și în cununa de flori de pe cap își punea tot flori albastre, cînd îndrăgostiții colindau nestingheriți împrejurimile Ipoteștiului. În această privință, cîteva extrase, din poeziile sale începătoare: "Prin lanuri înflorite noi mergem împreună Și mîndre flori cîmpene eu pentru dînsa strîng Și ea la îngrijirea-mi cea dulce îmi zîmbește Iar sufletul îmi rîde șî inima îmi crește."47 Sau din Erotocrit : "De un cot și jumătate Tu îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i-a modificat titlul în Codru și salon și în sfîrșit Un roman 81. Prin toate acestea, poetul trăiește nostalgia Ipoteștiului și a iubitei pierdute. Ar fi vrut să revadă colibele de paie, cuiburile de vulturi, pomii în floare și lanul călătorind cu valuri de smarald, pe unde el se plimbase cu acea zînă a plaiurilor, care murise. "S-a stins. De aceea însă el ar vrea încă o dată Să vadă lunca verde, valea pierdută-n flori, Unde ades de brațu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
acea duioasă armonie cîmpenească, idilică și împăciuitoare. Stelele izvorăsc umede și aurite, pe jumalțul cel adînc și albastru al cerului, buciumul s-aude pe dealuri, un fum de un miros adormitor împle satul, carele vin cu boii osteniți, scîrțîind din lanuri, oamenii vin cu coasele de-a umăr, vorbind tare, în tăcerea serii. Talangele turmelor, apa fîntînilor, cumpănele sună, scrînciobul scîrțîie în vînt, cînii încep a lătra și, prin armonia amestecată, s-aude lin și lănguros sunetul clopotului, care împle inima
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
camerele foto și pusese iar mâna pe peneluri, În căutarea perspectivei - liniștitoare? - pe care n-o putuse capta nicicând printr-o lentilă. Poate că, la urma urmelor, acum credea, nu avusese nicicând scena În fața ochilor, În verdele gingaș al unui lan de orez, În furnicarul pestriț al unui bazar, smiorcăiala unui copil ori noroiul unei tranșee, ci În doar sinea lui: În mahmureala propriei memorii și În fantasmele care Îi jalonează țărmurile. În linia desenului și a culorii, molcomă, minuțioasă, reflexivă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
câteva interviuri 19. La Lătești, În 1970, Își amintește Aurel Păuna - fost deținut politic, arestat la Timișoara În urma mișcărilor studențești din 1956, ulterior cu domiciliu obligatoriu În Bărăgan -, „mai existau prin 1970 maximum 10 case, izolate una de alta de lanuri de porumb sau floarea-soarelui. Cum porumbul era Înalt, căsuțele nu se vedeau prin el. Nu mai existau drumuri, ci doar cărări: una spre puțul de apă și una spre IAS. Parcă era o junglă În miniatură”. Timp de cinci ani
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
albe; aprins; azur; băiat; bleumarin; blugi; bluză; bunătate; calmitate; cer albastru; cer senin; ca cerul; cerut; culoare preferată; culoarea mea preferată; culoarea preferată; curat; curge; curiozitate; dor; energie; entuziasm; epic; eternitate; fericire; frumusețe; galben-roșu; gri; iluzoriu; infinit; intens; întunecat; jovial; lan; limpede; lucid; marin; maro; masă; de metilen; mov; neliniște; îmi poartă noroc; ochii; odihnă; perfect; plăcere; pur; rațiune; repede; rochie; roz; sacou; salam; super; trecere; tricolor; tricou; tristețe; văzduh; verzui; vis; Voroneț; de Voroneț; zare (1); 792/107/40/67
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bucurie; capitol nou; chin; ciclu de viață; circuit; cîntec; creștere; curiozitate; dator; de; dințișor; drum; durabilitate; durată lungă; durere; Erasmus; eră; etapă; etate; evenimente; experiență; fericire; ghiocel; greoi; infinitate; inteligență; interval; îmbătrînit; împlinit; nou început; îndelungat; întîi; întrebare; întreg; învățătură; lan; lege; liceu; de liceu; litere; localizare; longevitate; luminat; lumină; lung de învățat; lungi; mare; master; mileniu; minte; moment; mulți; munte; nașpa; naștere; noroc; obiective; oră; pensie; o perioadă; pierdut; pisc; ploios; de poker; de pomină; prielnic; primul; progres; prost; puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
conduce; conștiință; creastă; cugetare; cunoștință; dă; decizie; dezgolit; mă doare; dovleac; drum în viață; durere de cap; encefal; eu; fără; fes; fire; gîndac; gînditor; gît; gleznă; greu; head; idei; importanță; inovare; intelectual; interes; isteț; înaintaș; încăpățînat; îngîmfat; îngrijit; învățat; judecată; lan; laudă; limpede; linie; de linie; listă; logic; look; lume; de lume; mansardă; medicină; meditare; memorie; migrenă; de minte; mintea; mintios; mîini; mînă; monedă; mort; motor; muiere; nas, craniu; necesar; negru; neuroni; obraji; de om; organism; oval; pagubă; și pajura; partea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pufoșenie; pui; pune; putere; rasă; risc; Rona; semn; slab; sprijin; stă; fără stăpîn; sucă; teamă; totalitate; urlet; urs; ușă; vesel; vrednic (1); 798/198/83/115/0 cîmp: flori (103); verde (97); iarbă (60); deal (35); verdeață (29); libertate (26); lan (23); grîu (21); întindere (14); pajiște (14); liniște (13); natură (13); cîmpie (10); agricultură (9); înflorit (9); muncă (9); deschis (8); frumos (8); lung (8); recoltă (8); întins (7); pămînt (7); pășune (6); șes (6); liber (5); mare (5); ogor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dezastru; dezavantaj; diavol; Dinamo; dispoziție rea; distracție; drac; dracul; al Dracului; drog; durere; el; energie rea; eu; evitare; fan; ferestre; fostul; fricos; galben; ghinion; haios; hoț; iad; ignoranță; ignorare; indiferent; individ; infidel; intrigă; ipocrit; împotrivă; încordare; îndepărtare; înfrîngere; înger; înverșunat; lan; lup; mafie; manie; mare; merit; minciună; cine nu-i cu mine; minte; mîhnire; mînca; mort; mulți; nenorocit; nebun; necredincios; negativ; negativism; de neiertat; neinteresant; neîncredere; neînțeles; neloial; nemernic; nepăsare; nepăsător; neplăcere; neprieten; nervi; neutru; Nicolae Guță; nimic; Oana; ocrotitor; oglindă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
buchet; de busuioc; capăt; cărare; cărunt; comunicație; continuitate; creație; creț; cui; cusătură; cusut; despicat; dragoste; drum; entuziasm; eternitate; fierbinte; fir; fire; floc; fragedă; fragil; funie; geam; ghiocel; haină; haine; imens; internet; intim; ițe; a împleti; împreunare; început; închis; înnodat; întrerupător; lan; laț; legare; legat; lemn; lînă; mare; fără masă; material; mărunte; ceva meritat; nailon; de nailon; nădejde; negru; nepăsare; nesiguranță; net; nisip; par; parte; păianjen; peste; pînză; plăpînd; plumb; podoabă capilară; poveste; pui; puțin; rană; rău; risc; riscant; scurt; singur; slab
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
timp; timpul; tona; tonă; tone; tot; transpirație; a trăi; de trăit; trecător; tren; trezire; umăr; umeri; urat; urcuș; în viață; vicii; viitor; volum; voluminos; zadar; de zis (1); 778/265/77/188/0 grîu: pîine (225); cereale (58); făină (49); lan (40); spic (30); galben (26); mîncare (25); cîmp (23); hrană (22); porumb (18); recoltă (18); orz (11); cereală (9); bogăție (9); încolțit (9); pămînt (9); ovăz (7); agricultură (6); plantă (6); auriu (5); spice (5); aur (4); colivă (4); grîne
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîmp îngrădit; cîmpuri; colțar; copilărie; cunoaștere; deplasare; desparte; dureros; emigranți; a excela; frumos; găină; grădină; grătar; groază; habar; hoinar; Iași; iepure; indiferență; interzis; ironie; istorie; iubire; izlaz; împiedic; de împliniri; înalt; început; închis; îndepărtat; îngrădire; însemnat; întindere; întins; nu înțeleg; lan; liber; limitări; loc; locaș; mamă; mărginire; metru; Moldova cu Ucraina; muncă; munte; nașpa; natural; navigație; neam; nelimitat; nemărginit; nod; cu noi; notar; odihnă; pacificatori; pahar; par; pașaport; pămîntean; pămîntul; părăsi; părinți; păzit; perete; periculos; piscină; plai; plecare; plimbare; poezie; poliție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]