3,106 matches
-
reafirmarea integrității, demnității și valorii fundamentale a individului, și nu la acceptarea viziunii conform căreia deținutul este o scursură a societății și nici cadrele nu sînt mai presus, de vreme ce lucrează cu deșeuri și gunoaie. Ritualurile de adaptare ca forme de legitimare a puterii și ordinii sociale anterior instituite sînt însoțite de ritualuri contestatare, de rebeliune, care ventilează resentimentele acumulate de indivizii de pe treptele inferioare ale ierarhiilor și permit reînnoirea, remodelarea și reîmprospătarea formelor de adaptare care susțin sistemul carceral. Ritualurile contestatare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și deja miroși a hoit"110. Din aceeași perspectivă trebuie să înțelegem și celelalte ritualuri contestatare: greva foamei, sinuciderile, evadările, răscoalele. Criminologii au demonstrat de mult că regulile produc proteste, din cauza conceptualizării diferenței ca delincvență, regulile fiind, în fapt, expresia legitimării autorității celor ce dețin puterea în penitenciar. Greva foamei este ritualul de protest prin care un individ își exprimă nemulțumirea față de încetineala cu care i se rezolvă situația juridică sau față de tratamentul arbitrar, care-i lezează demnitatea. Este remediul găsit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
În orice organizații pot apărea eroi, deoarece surse ale autorității se găsesc atît în oameni, cît și în funcțiile pe care le dețin. Cu cît o instituție se birocratizează, cu atît ea creează mai multe reguli, care devin forme de legitimare a puterii. Situațiile conjuncturale cărora o organizație trebuie să le facă față recreează alte surse ale autorității, deci ale apariției unor noi eroi. Ordinea instituțională nu poate fi concepută fără atribuirea de roluri specifice membrilor săi, deci fără acceptarea inegalităților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
carcerale este utilizat simbolic sau emblematic cu scopul de a crea un sentiment de distanțare față de membrii celuilalt grup și de evidențiere a loialității față de grupul de apartenență. Apelul la tradiții și la simboluri reprezintă, de fapt, un instrument pentru legitimarea accesului la resursele economice și teritoriale. Încărcătura simbolică înlocuiește dialogul, care nu se face decît mediat, într-o formă osificată, prin interpuși (aflați, de regulă, în fruntea ierarhiei) care au învățat atît limbajul oficial, cît și modalitățile de presiune și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
își negociază permanent prerogativele și teritoriile, luptînd pentru diverse fragmente sau zone de incertitudine. Așa cum demonstra Michel Crozier 196, în mai toate instituțiile se duce o luptă continuă pentru acapararea acelor zone care scapă reglementărilor legale, ele devenind surse de legitimare a puterii, zone de libertate sau de siguranță. Luptele pentru cucerirea puterii sînt vizibile în rîvna cu care deținuții învață legile pentru a-i da în judecată pe reprezentanții pușcăriilor pentru diverse încălcări ale drepturilor lor, pentru sporirea acestor drepturi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
protesteze 871. 8.2. Grupări și opinii ale foștilor georgiști după fuziunea liberală din 10 ianuarie 1938 În paralel, regele și apropiații săi întocmeau proiecte care vizau modificarea regimului politic, în sensul sporirii autorității monarhiei. Pretextul utilizat de rege pentru legitimarea loviturii de stat prin care plănuia să introducă monarhia autoritară a fost intensificarea pericolului intern și extern reprezentat de legionari 872. Declarațiile lui Zelea-Codreanu, privind intențiile sale de a schimba orientarea politicii externe a României spre Roma și Berlin și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai larg al termenului, urbanismul "acoperă orice acțiune conștientă vizând conceperea, organizarea, amenajarea sau transformarea orașului și a spațiului urban 1"; istoria sa este dominată de viziuni religioase, pragmatice sau științifice care sunt, în același timp, tot atâtea moduri de legitimare a puterii. Jacques Heers a insistat asupra acestui aspect cu referire la orașele Evului Mediu occidental: amenajarea orașului "rezulta, în mod inevitabil, din afirmarea unei puteri. Niciodată nu a fost operă a păcii și înțelegerii armonioase, ci semn al unei
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care caracterizează democrațiile moderne nu trebuie interpretată doar depreciativ, ci și ca o căutare a bunăstării. Putem distinge aici, așa cum ne invită analiza lui Jacques Donzelot, două fațete ale socialului 65. Irumperea problemelor private pe scena publică este însoțită de legitimarea cererilor de protecție socială. Fața nobilă a socialului este aceea a oamenilor normali și a celor care au dreptul să se integreze în societate prin muncă. Desigur, această promovare a socialului are un preț politic, și anume eroziunea responsabilităților individuale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
un mic cerc de "notabili" ieșiți din nucleul tradițional al profesiilor liberale, comercianților, meșteșugarilor și altor câtorva patroni de întreprinderi familiale. Acești notabili decideau în funcție de imaginea pe care o aveau ei despre trecutul orașului și despre care credeau că servește legitimării durabilității sale. Temându-se să nu fie dați la o parte de noile grupuri sociale, pe care expansiunea teritoriului le favoriza, notabilii refuzau pur și simplu să pună pe agenda publică problemele, de exemplu, problemele demografice. Iată cum operațiunile de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cel al mișcării "Popor și cultură" (Joffre Dumazedier, Joseph Rovan și Bénigno Cacérès). Moștenitori ai școlii Uriage și ai Thebaidei 244, acești cântăreți ai măiestriei dialogului 245 și ai necesarei promovări a elitelor mediilor modeste găsiseră în spiritul Rezistenței o legitimare a aspirației lor de a reînnoi țara246. De vreme ce, așa cum populariza în epocă Edgar Morin, omul nu era alienat numai în munca sa ci, în aceeași măsură, în postura de consumator, în activitățile de recreere și în falsa cultură, oamenii însărcinați
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fecundă astăzi a participării muncitorilor la totalitatea culturii 258". Experimentarea modelului participativ devine miza activităților culturale, sociale și sportive. Experiența de grup și relația interpersonală devin veritabile finalități ale dotărilor. În contextul problematicii dotărilor, animația urbană primește din partea Planului o legitimare care îi deschide accesul la finanțare din partea statului. FONJEP (Fondul de Cooperare al Tinerilor și al Educației Populare) este o asociație înființată în 1964 pentru a servi drept bancă necesară formării și utilizării animatorilor de care are nevoie piața acestor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
trei actori, care au legitimitatea de a se exprima public asupra politicii, și anume: 1. oamenii politici; 2. ziariștii (mass-media); 3. opinia publică (prin intermediul sondajelor de opinie, Wolton, 1989). Fiecare dintre cei trei actori dispune de un mod specific de legitimare în spațiul public: legitimarea "reprezentativă" (pentru partide și oamenii politici); legitimarea "statistică" științifică (pentru sondaje și opinia publică); legitimarea deținerii și difuzării informației (pentru media și profesioniștii acestora ziariștii). Comunicarea de masă asigură schimburile (interacțiunile) dintre cei trei actori principali
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
legitimitatea de a se exprima public asupra politicii, și anume: 1. oamenii politici; 2. ziariștii (mass-media); 3. opinia publică (prin intermediul sondajelor de opinie, Wolton, 1989). Fiecare dintre cei trei actori dispune de un mod specific de legitimare în spațiul public: legitimarea "reprezentativă" (pentru partide și oamenii politici); legitimarea "statistică" științifică (pentru sondaje și opinia publică); legitimarea deținerii și difuzării informației (pentru media și profesioniștii acestora ziariștii). Comunicarea de masă asigură schimburile (interacțiunile) dintre cei trei actori principali ai noului spațiu public
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politicii, și anume: 1. oamenii politici; 2. ziariștii (mass-media); 3. opinia publică (prin intermediul sondajelor de opinie, Wolton, 1989). Fiecare dintre cei trei actori dispune de un mod specific de legitimare în spațiul public: legitimarea "reprezentativă" (pentru partide și oamenii politici); legitimarea "statistică" științifică (pentru sondaje și opinia publică); legitimarea deținerii și difuzării informației (pentru media și profesioniștii acestora ziariștii). Comunicarea de masă asigură schimburile (interacțiunile) dintre cei trei actori principali ai noului spațiu public. Această reprezentare legată de spațiul public sintetizează
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mass-media); 3. opinia publică (prin intermediul sondajelor de opinie, Wolton, 1989). Fiecare dintre cei trei actori dispune de un mod specific de legitimare în spațiul public: legitimarea "reprezentativă" (pentru partide și oamenii politici); legitimarea "statistică" științifică (pentru sondaje și opinia publică); legitimarea deținerii și difuzării informației (pentru media și profesioniștii acestora ziariștii). Comunicarea de masă asigură schimburile (interacțiunile) dintre cei trei actori principali ai noului spațiu public. Această reprezentare legată de spațiul public sintetizează particularitățile mecanismului democratic actual care funcționează prin interacțiunea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
relatări mediatice legate de tentativele de fraudare, considerăm că există o întreagă rețea cauzală care explică rezultatele alegerilor. Mesajele de campanie au efecte cognitive și simbolice diferite, precum achiziția și reciclarea cunoștințelor politice, redistribuirea capitalului politic, reconstituirea identităților politice și legitimarea sistemului politic existent. Candidații intră într-o luptă care este filtrată prin reprezentările, imaginile pe care toți cetățenii și le formează, adesea inconștient, asupra trecutului, prezentului și viitorului, în privința propriei persoane sau a colectivității. Insistența în timpul campaniei asupra unor probleme
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
limbaj politic, analiză semiotică Arborii nu cresc până în cer. Nici noi nu putem crește dincolo de măsura noastră. Și măsura noastră este Eminescu. (C. Noica) Cuprins Prefață (Aurel CODOBAN) / 9 Prolegomene / 11 Capitolul 1. Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării / 15 1.1. Comunicarea politică dimensiuni și particularități / 15 1.2. Cadrul conceptual al analizei limbajului politic / 19 1.3. Limbajul politic macrosemn al relațiilor de putere / 34 1.4. Limbajul politic suport al ideologiei / 39 1.5. Taxonomii ale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și integrarea mai multor discipline lingvistică, sintaxă, pragmatică, pentru o descriere cât mai completă a acestui complex obiect de cercetare. Prima parte a lucrării fixează punctele de plecare ale cercetării, cel teoretic capitolul Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării, și cel metodologic Dimensiuni ale analizei semiotice a limbajului politic. Ceea ce merită reținut, ca și caracteristici ale demersului analitic, din această primă parte care amorsează cercetarea, este punctul de plecare teoretic, deosebita claritate cu care este circumscris limbajul politic, în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
De asemenea, modelat de finalități discursive specifice, limbajul politic înregistrează o accentuată dimensiune pragmatică, apropiindu-se în acest sens de limbajul publicității. În cazul limbajului politic cultivat de presa scrisă, rațiunile manifestărilor discursive nu mai sunt legate de fenomenul de legitimare a accesului/ menținerii la putere, ci de persuadarea publicului cititor în sensul ideilor și atitudinilor politice împărtășite de jurnalist. Considerăm că întoarcerea la publicistica eminesciană, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, și conștientizarea presupozițiilor care domină receptarea conduc la
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
profesorului Olivier Chantraine, pentru schimburile de idei și sugestiile primite pe perioada stagiului în Franța. Mulțumirile mele se îndreaptă și către profesorul Aurel Codoban, pentru amabilitatea de a prefața acest volum. Capitolul 1 Limbajul politic spațiu al construcției identității și legitimării 1.1. Comunicarea politică dimensiuni și particularități Fapt social și politic, parte structurantă a vieții și ordinii sociale și, în același timp, obiect al cunoașterii, fenomenul comunicativ se definește prin trei dimensiuni fundamentale: dimensiunea socială, dimensiunea culturală și dimensiunea politică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la început de drum, asistăm în zilele noastre la multiplicarea cercetărilor în domeniu, propunând demersuri analitice interdisciplinare în care conlucrează discipline ca lingvistica, retorica, științele comunicării, psihologia, sociologia și politologia. Indicând ca definitorie pentru comunicarea politică utilizarea limbajului în scopul legitimării acțiunii politice, literatura de specialitate evidențiază că, în domeniul politicii, manifestările discursive devin o alternativă la violența fizică. Specificul comunicării politice este conferit nu atât de adecvarea la adevăr, cât, mai degrabă, de reconstruirea și reconfigurarea referențialului politic, potrivit intențiilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
relațiile potențiale care se stabilesc între aceștia și natura interacțională a manifestărilor discursive din domeniul politic. Specificul comunicării politice este generat de statutul interlocutorilor, aflați pe poziții asimetrice: de o parte, politicienii și guvernanții, care recurg la limbaj în scopul legitimării puterii de care dispun, iar de cealaltă parte cetățenii, electoratul, care trebuie convins, sedus, determinat să gândească și să acționeze într-o anumită direcție. În acest sens, comunicarea politică este redusă deseori la comunicarea electorală și la marketingul politic, definindu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care, un cuvânt banal poate avea efecte politice, în funcție de contextul în care este produs și de emitent. În această situație, devine imperioasă delimitarea unor parametri externi de identificare a limbajelor politice precum: efectele urmărite în comunicare (schimbarea unei ordini politice, legitimarea unui act politic, suscitarea unei adeziuni politice din partea receptorilor etc.) sau statutul emitentului (om politic, jurnalist, analist etc.). Care sunt trăsăturile care conferă unui limbaj sau unui discurs caracterul politic și cum putem identifica aceste trăsături? Jean-Marie Denquin propune, în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
manifestărilor discursive. Numeroase acte politice sunt prin natura lor acte de discurs (un exemplu în acest sens îl oferă demisiile), iar altele se sprijină în realizarea lor pe cuvânt. Printre trăsăturile specifice limbajului politic, menționăm natura interdiscursivă, dramatizarea, finalitățile de legitimare, intenționalitatea, miza persuasivă și conținutul ideologic. a) Interdiscursivitatea. Limbajul politic presupune un efort constant de reformulare, de transformare, de interpretare a altor limbaje politice, fie în vederea susținerii, fie în vederea respingerii acestora. Din această perspectivă, una dintre trăsăturile specifice manifestărilor verbale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limitelor valorii lor constrângătoare 40. În acest sens, dezvoltarea marketingului politic transformă în mărfuri politicieni și ideologii, valori și idei, prescriind gesturile, comportamentele, circumstanțele și întreg ansamblul de semne care stă la baza manifestării discursive a politicianului. c) Finalități de legitimare. Strategiile și mecanismele discursive utilizate de actorii politici au ca scop principal legitimarea accesului/menținerii la putere. În acest sens, omul politic selectează și gestionează propriile acte discursive în vederea atingerii țelurilor politice. În esență, "discursul politic, prin formele sale de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]