2,103 matches
-
Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2012. [...] În concluzie, președintele Consiliului Superior al Magistraturii solicită Curții Constituționale admiterea cererii și pronunțarea unei decizii prin care să se constate existența conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare, în măsură să împiedice puterea judecătorească să-și îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită, și să se dispună măsurile necesare în vederea restabilirii ordinii constituționale care trebuie să existe între autoritățile publice prevăzute în titlul III din
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
Adresei nr. 9.663 din 28 octombrie 2013, prin care Agenția Națională de Integritate a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să analizeze posibilitatea sesizării Curții Constituționale cu privire la conflictul juridic de natură constituțională care a apărut între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare. C. În conformitate cu dispozițiile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cererea a fost comunicată președintelui Senatului, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a prezenta punctele
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
interpretat ca fiind sinonim cu "toate", legiuitorul evidențiind tocmai identitatea funcției eligibile respective, anume prin folosirea sintagmei "nu mai poate ocupa aceeași funcție". Nu există în cazul de față un conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare, pentru că interpretarea legii dată de Comisia juridică a Senatului este aceeași cu interpretarea legii dată de instanțele judecătorești.[...] De asemenea, nu există conflict juridic de natură constituțională, pentru că Senatul nu și-a arogat competențe din sfera autorității judecătorești, ci doar
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
vedere cu Adresa nr. 1.442/8 noiembrie 2013, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 4.208 din 11 noiembrie 2013, în care se arată următoarele: [...] problema existenței sau inexistenței conflictului juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și cea legiuitoare depinde exclusiv de modul de interpretare a dispozițiilor art. 25 alin. (1)-(3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
de altă parte, conflict de natură a împiedica puterea judecătorească să își îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită." D. Cererea privind soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, pe de altă parte, a fost dezbătută în ședința din data din 13 noiembrie 2013. La ședință au participat președintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna Oana Andrea Schimdt-Hăineală, reprezentantul Senatului României, domnul Tudor Chiuariu, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
României, domnul Tudor Chiuariu, formulează o cerere prealabilă, prin care solicită Curții să se pronunțe cu privire la excepția prematurității sesizării Curții Constituționale cu cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, pe de altă parte. Se arată că hotărârea judecătorească a cărei executare se solicită nu a fost încă redactată de Înalta Curte de Casație și Justiție, la dosarul cauzei aflându-se doar un certificat de grefă, astfel că nu există
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
instanței cu privire la cauza dedusă judecății. CURTEA, examinând sesizarea formulată de președintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte, punctele de vedere ale Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Senatului României, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
nu părți în conflictul cu care sesizează Curtea. Prin urmare, Curtea constată că președintele Consiliului Superior al Magistraturii este în drept să formuleze cererea cu privire la soluționarea conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, pe de o parte, și autoritatea legiuitoare, pe de altă parte, deși nu este parte în acest conflict. II. Cadrul constituțional, legal și regulamentar privind regimul juridic al incompatibilităților parlamentare 1. Incompatibilități de ordin constituțional: Articolul 71 - "Incompatibilități": "(1) Nimeni nu poate fi, în același timp, deputat
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
o încălcare a ordinii juridice a statului de drept și o obstrucționare a bunei funcționări a justiției. VII. Rolul Parlamentului. Potrivit dispozițiilor constituționale consacrate de art. 61 alin. (1), "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". În îndeplinirea rolului constituțional, Parlamentul adoptă legi (constituționale, organice sau ordinare), hotărâri (regulamentele fiecărei Camere sau al Camerelor reunite, hotărâri privind modul de organizare și funcționare a activității interne, hotărâri adoptate în virtutea prerogativelor constituționale ale acestei autorități, cum
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
Regulamentele parlamentare - Regulamentul Camerei Deputaților, Regulamentul Senatului și Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului -, sub aspectul naturii lor juridice, sunt hotărâri ale Parlamentului. Ele sunt adoptate de către fiecare Cameră sau de Camerele reunite, nu în virtutea calității de putere legiuitoare a Parlamentului, ci în calitate de corpuri autonome, învestite cu o putere de organizare și funcționare proprie. Fiecare Cameră adoptă propriul regulament, act cu caracter normativ de sine stătător, în conformitate cu competența atribuită de Constituție. Regulamentul Senatului, în art. 179-184, prevede procedura de
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
Procedura urmată și hotărârea adoptată excedează competenței Biroului permanent al Senatului, care prin conduita sa a angajat Senatul, ca autoritate publică, într-un conflict juridic de natură constituțională. Astfel, neasumarea competenței în a decide în acest caz și refuzul autorității legiuitoare - Senatul de a îndeplini o obligație constituțională, legală și regulamentară generează conflictul juridic de natură constituțională, astfel cum acesta a fost definit prin Decizia Curții Constituționale nr. 53 din 28 ianuarie 2005 . În ceea ce privește celălalt aspect pe care Curtea Constituțională este
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
vires. Cu alte cuvinte, Curtea nu poate reține existența concomitentă a unui conflict negativ de competență și a unui conflict pozitiv de competență. Prin urmare, Curtea constată că există un conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare, prin neasumarea competenței în a decide în acest caz și refuzul acesteia din urmă de a-și îndeplini atribuțiile constituționale și legale cu care a fost învestită. 2. Odată constatat acest conflict, Curtea Constituțională, în virtutea dispozițiilor art. 142 alin. (1
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
fel la consolidarea statului de drept. Pe cale de consecință, efectele deciziei Curții nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile publice implicate în conflictul juridic de natură constituțională. În ceea ce privește autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, cea care a declanșat conflictul reținut de Curte, conduita conformă Constituției transpare din cele statuate mai sus, și anume exercitarea competențelor stabilite de lege și regulament propriu în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la atribuțiile autorității legiuitoare. Prin
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, cea care a declanșat conflictul reținut de Curte, conduita conformă Constituției transpare din cele statuate mai sus, și anume exercitarea competențelor stabilite de lege și regulament propriu în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la atribuțiile autorității legiuitoare. Prin urmare, Senatul, în plenul său, iar nu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ori Biroul permanent, are obligația de a hotărî, prin vot, cu privire la încetarea sau nu a calității de senator a domnului Mora Akos Daniel, ca
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
lit. e), art. 34 și ale art. 35 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Curtea constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, prin omisiunea acestuia din urmă de a finaliza procedura parlamentară cu privire la sesizarea Agenției Naționale de Integritate. Senatul României urmează să decidă cu privire la încetarea sau nu a calității de senator a domnului Mora Akos Daniel, după interpretarea
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
soluția pronunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 460 din 13 noiembrie 2013, în sensul constatării existenței unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție, și autoritatea legiuitoare, pe de altă parte, reprezentată de Senatul României, conflict declanșat prin omisiunea acestuia din urmă de a finaliza procedura parlamentară cu privire la sesizarea Agenției Naționale de Integritate referitoare la constatarea demiterii de drept din calitatea de senator a domnului Mora Akos
DECIZIE nr. 460 din 13 noiembrie 2013 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul Rom��niei, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256855_a_258184]
-
vizând, în fapt, o omisiune de reglementare, care, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate fi suplinită în cadrul controlului de constituționalitate. Mai mult, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, "Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice sunt atribuții exclusive ale forului legislativ. Prin urmare, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit căruia Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a
DECIZIE nr. 415 din 15 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256595_a_257924]
-
sau de a nu face nimic. De aceea, acest termen ar trebui înlocuit, în opinia autoarei excepției, cu cuvântul "va", pentru a fi evitată astfel încălcarea art. 61 alin. (1) din Constituție. În caz contrar, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării ar fi nesocotit prin aceea că s-ar produce o abatere de la intenția legiuitorului, o extindere a legii, în sensul de a permite Comisiei de disciplină să nu facă nimic, când, de fapt, ar trebui să opteze pentru
DECIZIE nr. 215 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) şi ale art. 46 alin. (1), (5) şi (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 36/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253026_a_254355]
-
egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 61 alin. (1) potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, art. 124 - Înfăptuirea justiției și ale art. 125 - Statutul judecătorilor. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, având în vedere următoarele considerente: Criticile de neconstituționalitate formulate de autoarea excepției nu susțin un real raport contradictoriu
DECIZIE nr. 215 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) şi ale art. 46 alin. (1), (5) şi (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 36/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253026_a_254355]
-
de neconstituționalitate și a proceda la examinarea textelor de lege vizate excedează competența Curții și ar echivala, totodată, cu încălcarea prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", precum și a atribuției exclusive a instanțelor judecătorești de a asigura, în procesul de înfăptuire a justiției, interpretarea și aplicarea legislației incidente. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIE nr. 215 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2), art. 45^1 alin. (4) şi ale art. 46 alin. (1), (5) şi (14) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 36/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253026_a_254355]
-
separației puterilor în stat, prin atribuirea de atribuții/competențe pur fiscale puterii judecătorești. Consideră că instrumentul taxelor, folosit de judecătorii instanțelor în dorința de blocare a consumatorilor justițiabili la accesul neîngrădit la instanță, este neconstituțional. Mai arată că între puterea legiuitoare și puterea judecătorească există un conflict constituțional de natură judiciară, generat de refuzul repetitiv al judecătorilor în aplicarea legii, cu vătămarea intereselor judiciare ale consumatorilor, prin respingerea ca netimbrată a acțiunii, dar și a intereselor financiare ale acestora, prin îmbogățirea
DECIZIE nr. 289 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253038_a_254367]
-
art. 257 din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital. În ceea ce privește invocarea aspectelor referitoare la principiul accesibilității și previzibilității, Curtea constată că instanța de contencios constituțional, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a statuat că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai
DECIZIE nr. 213 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (5), art. 255, art. 257, art. 272 lit. a), art. 273 alin. (1) lit. b) şi c), art. 274 şi art. 276 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital şi art. 7 alin. (7) şi art. 17 alin. (3) şi (4) din Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253960_a_255289]
-
acestei opțiuni, tradiția statului român și avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală. Curtea a reținut în acest sens că, în mod tradițional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin "Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituțiilor din 1866, 1923 și 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentanța națională era unicamerală
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional. Avantajele pe care structura bicamerală a forului legiuitor le prezintă sunt evidente. Astfel, se evită concentrarea puterii în Parlament, întrucât Camerele acestuia se vor împiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri și un cadru de analiză succesivă a legilor de către două corpuri
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]
-
evidente. Astfel, se evită concentrarea puterii în Parlament, întrucât Camerele acestuia se vor împiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri și un cadru de analiză succesivă a legilor de către două corpuri diferite ale forului legiuitor, ceea ce oferă o mai mare garanție a calității actului legislativ. Adoptarea legilor în cadrul unui Parlament unicameral se face după mai multe "lecturi" succesive ale unui text .... Fiind realizate însă de același corp legiuitor, lecturile pot deveni o formalitate artificială sau
PROIECT DE LEGE nr. 308 din 22 aprilie 2013 privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251829_a_253158]