2,072 matches
-
el ar fi valorizat fațeta pozitivă a lui Jack Daniel's (a se trezi devreme este o probă de curaj), dar ar fi amenințat fațeta pozitivă a cititorului: ar fi părut că se afirmă că potențialii cumpărători ai produsului sînt leneși. Scriind "majoritatea dintre noi", textul realizează un compromis: fațeta pozitivă a întreprinderii este valorizată cu ajutorul angajatului model, dar acest "noi" generalizator include locutorul publicității în grupul celor care nu se scoală devreme. Compromisul respectiv comportă totuși un risc: acela de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
textuale (un cadru eroic, o serie de calități ale celui căruia i se aplică etc.), de care se ține cont în contextul enunțării (de exemplu, nu vom întâlni niciodată expresia amintită în enunțuri precum I-am găsit călcâiul lui Ahile leneșului și obraznicului elev Georgescu). Desigur, utilizarea "clișeului frazeologic" respectiv nu presupune actualizarea întregului univers al Iliadei, tot așa cum textemul de proveniență dantescă reiterat adesea de către Coșeriu (nel mezzo del camin di nostro corso) nu implică neapărat faptul că profesorul urmează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu iarbă înaltă și crengile cu poame atârnând de povară, Acasă e corcodușul strâmb, în care mă urcam să adun corcodușele verzi, zdrelindu-mi picioarele, Acasă e dangăt de clopot ce se aude la trecerea vacilor seara, când sătule și leneșe, se întorc de la pășune, Acasă e fânul parfumat strâns în uriașe căpițe, Acasă e apa rece din fântână, e cerul de deasupra împovarat de-atâtea stele, Acasă e locul unde mă întorc mereu cu drag, iarăși și iarăși Și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ar putea exercita asupra tuturor gradelor de învățământ teologic. Prima categorie corespundea, în viziunea lui Nae Ionescu, "fricoșilor Bisericii noastre", celor care socoteau că autonomia conducea la diminuarea gravă a raporturilor dintre Biserica Ortodoxă și stat; aceștia erau reprezentanții "ortodoxiei leneșe, parazitare" care nu se identificau cu spiritul viu al Bisericii. A doua categorie corespundea universitarilor care nu doreau, sub nici o formă, supunerea față de autoritatea Bisericii. În plus, aceștia își susțineau punctul de vedere pe o anomalie: Universitatea, respectiv Facultatea de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu intenționează în paginile sale să propună o estetică proprie explicită, ci una implicită, ce rezultă mai totdeauna, prin raportare și reacțiune la varii situații ce acoperă viața științei și literei. "Viața literară", din 10 martie 1928, găzduiește scurta Poezie leneșă, atitudine proprie în contra a ceea ce numește vrășmașe împăiată. În abordarea ei își propune o mînie activă - mult mai expeditivă, nu dragoste - ultima încape doar în cîntecul exhaustiv, în spațiile curbe și ermetice ale versului care, singure, o țin ca univers
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
noastră. Observăm, a cîta oară, la fel ca în poezie, cum citim și în excelenta monografie a lui Basarab Nicolescu, că limbajul lui Ion Barbu se află undeva, la granița dintre limbajul științific și limbajul poetic. Sînt enumerate formele poeziei leneșe, și astăzi etalîndu-se planturos nu doar în reviste și cărți, ci, cu voioșie mai ales pe ecranele plate ale Internetului: "Poezia leneșă e foarte adesea o poezie vivace și coincide atunci cu stînga modernistă sau modernismul scurt. Tînărul practicant, în virtutea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui Ion Barbu se află undeva, la granița dintre limbajul științific și limbajul poetic. Sînt enumerate formele poeziei leneșe, și astăzi etalîndu-se planturos nu doar în reviste și cărți, ci, cu voioșie mai ales pe ecranele plate ale Internetului: "Poezia leneșă e foarte adesea o poezie vivace și coincide atunci cu stînga modernistă sau modernismul scurt. Tînărul practicant, în virtutea iuțelii cîștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născînde, dansul negru al seratei iudee la care s-a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trîndăvesc tot mai late în pajiștele unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scîrțîie de coviltirele prozei tradiționaliste, oloage și infantile ca un ultim mereving. Poezie leneșă, iarăși: jalnica, cerșetoarea cantilenă a nomazilor ultimi-simboliști. Palidă ca un altoi neprins; oribilă, tremurătoare ca un plămîn expectorat - fie buretele răcoritor pentru fruntea (enormă) a vreunui critic, congestionat pînă la urmă, nedumerit, nefericit de viforul și săbiile albastre și adîncul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
altoi neprins; oribilă, tremurătoare ca un plămîn expectorat - fie buretele răcoritor pentru fruntea (enormă) a vreunui critic, congestionat pînă la urmă, nedumerit, nefericit de viforul și săbiile albastre și adîncul de rai în care vrea să fie văzut Spiritul. Poezie leneșă: poezia sinceră, inepta insistență de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, curcit cu sensibilitatea; sărăcia poeților provinciali de a prefera o predică protestantă unui text august și revelat. Leneșă iarăși, poezia francis-jammistă, așa de naiv instalată în orthez-uri evidente
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de rai în care vrea să fie văzut Spiritul. Poezie leneșă: poezia sinceră, inepta insistență de a scrie versuri cum vorbești, banalul reabilitat, curcit cu sensibilitatea; sărăcia poeților provinciali de a prefera o predică protestantă unui text august și revelat. Leneșă iarăși, poezia francis-jammistă, așa de naiv instalată în orthez-uri evidente. Poezia în cădere silogistică, deșelătoare ca un tobogan. Poezia veristă, docilă, aplicată ca eroii lui Flaubert pe copia lor din enciclopedie. Poezia regionalistă: Oswald tîrgovăț, gudurînd la soare o scrofuloză
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
invenție viu afirmată. Acest tip este, fără îndoială, o nimereală cu totul rară a naturii. În schimb societatea, prin formațiile sale ierarhice a trebuit, de la origini, să stîrnească și să cultive pornirea elementară de a stăpîni și voluptatea, arogantă și leneșă, de a porunci. Neapărat, viața civilizată cere administrare organizată, si administrarea implică ierarhie. Dar activitatea administrativă este pur formală și prin ea însăși sterilă; de aceea în ea se poate deschide loc pentru un uriaș parazitism, ascuns sub masca prestigioasă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
6 trebuie să se țină cât mai departe - , si pe care o caracterizează drept "[p]oezie tristă de însăși tristețea materiei, aruncată din orbitele stelelor comunicatoare ocolește sori negri, degradați. Amănuntul e căutat, opulent și gros [s.n.]7. Acestei "poezii leneșe", Ion Barbu îi opune o lirica care să propună "existente substanțial indefinite: ocoliri temătoare în jurul câtorva cupole - restrânsele perfecțiuni poliedrale"8. Într-o altă împrejurare, poetul român apreciază că o "poezie cu obiect (știi că șarada are unul) mi-ar
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Poe, "The Power of Words", în The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 442: "The ether - which, since it pervades, and alone pervades all space, is thus the great medium of creation". 67 Ion Barbu, "Poezia leneșa", în Versuri și proza, 1970, p. 38. 68 Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 116: "Seule l'émotion diffère en nature a la fois de l'intelligence et de l'instinct, a la fois de l'égoïsme individuel intelligent et
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
un système planétaire - mais qui résulte de tout, quel que soit le tout". 20 Stéphane Mallarmé, "Crisis în Poetry", în Selected Prose Poems, Essays & Letters, 1956, pp. 40-41. 21 Edgar Allan Poe, Eureka, 1848, p. 138. 22 Ion Barbu, "Poezia leneșa", în Versuri și proza, 1984, p. 170. 23 Edgar Allan Poe, "The Power of Words", în The Complete Tales and Poems of Edgar Allan Poe, 1982, p. 440: "Even the spiritual vision, is it not at all points arrested by
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai spus) Byron, ne-exilat, membru al Camerei Lorzilor, ne-ar fi scutit de mult patos oratoric și fericit cu o poezie mai scurtă?" 33 Ion Barbu, "Joc second", în Versuri și proza, 1984, p. 26. 34 Ion Barbu, "Poezia leneșa", în Versuri și proza, 1984, p. 170. 35 Cf. Henri Bergson, "L'énergie spirituelle", în Oeuvres, 1970, p. 948: Travailler intellectuellement consiste à conduire une même représentation à travers des plâns de conscience différents dans une direction qui va de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sans doute la réalité même". 85 Martin Heidgger, Poetry, Language, Thought, 1975, p. 12: "But poetry that thinks is în truth the topology of being". 86 Vezi Antoine Faivre, Access to Western Esotericism, 1994, pp. 19-23. 1 Ion Barbu, "Poezia leneșa", în Versuri și proza, 1984, p. 170. 2 Ion Barbu, "Fragment dintr-o scrisoare, 1947", în Versuri și proza, 1984, p. 148. 3 Șerban Foarță, Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, 1980, p. 148. 4 Stéphane Mallarmé, "The Evolution of
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cazul în care un elev întâmpină dificultăți în îndeplinirea unei activități: dacă elevul a fost clasificat ca fiind "inteligent", atunci educatorul îi acceptă mai ușor dificultatea, oferindu-i ajutor și consiliere; dacă elevul a fost clasificat ca fiind "prost" sau "leneș", atunci este posibil ca educatorul să interpreteze același comportament ca un indiciu că elevul "nu se străduiește suficient" sau că "sigur nu a fost atent" atunci când i-a fost explicată sarcina de lucru). Nu în ultimul rând, elevii (în special
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
călinescian: "Critica lui Vladimir Streinu are modalități debussyste." În ", recenzând Clasicii noștri , C. Stănescu acreditează ideea unui Vladimir Streinu eminamente partizan, malițios și negator, a unui mare spirit polemic ce tinde permanent spre "scoaterea din uz a rețetelor, spargerea siguranței leneșe, a opiniei comune." Vladimir Streinu - ne previne C. Stănescu - nu este însă un spirit demolator: Construcția criticului se înalță pe dărâmăturile produse de negațiile sale succesive, rostite însă maiorescian, de sus, ca și când însuși adevărul s-ar rosti prin vocea sa
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
și să zic: unul Sfânt, unul Domn Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl. Amin. Din somn sculându-mă, mulțumescu-Ți Ție, Prea Sfântă Treime, că pentru multă bunătatea Ta și pentru îndelungă răbdarea Ta, nu Te-ai mâniat pe mine, leneșul și păcătosul, nici nu m-ai pierdut cu fărădelegile mele, ci ai făcut iubire de oameni după obicei; și întru deznădăjduire zăcând eu, m-ai ridicat ca să mânec și să slăvesc puterea Ta. Deci, acum luminează-mi ochii gândului, deschide
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să suporți nedreptatea decât s-o faci... Tu n-ai înțeles că noi trăim într-o societate liberală bazată pe concurență zdravănă unde cel mai tare are libertatea să-i strivească pe toți? - Ce aștepți? Dinamica socială a perturbat ritmurile leneșe de altădată. Niciun profesionist nu mai poate rămâne suspendat în cutumele sale. Vin peste noi rigori pe care nu le cerem, dar care se impun. Vin peste noi tot mai multe și mai complicate sarcini birocratice care ne rup din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
doi se asociază ca să suprime acest termen, scăpând astfel de grija nevoii de evoluție. Mihaela Miroiu este deci intelectualul care propune țării sale alt reper, reperul occidental, eficiența, competitivitatea, impulsul creativ, ieșirea în larg, nu stagnarea, nu încremenirea, nu contemplația leneșă ci reflexivitatea alertă. 3. „DIAVOLUL ESTE POLITIC CORECT” SAVATIE BAȘTOVOI Omenirea poate aluneca oricând pe coridoare nebănuite. Nu doar pe cel propus de Saramago în Eseu despre orbire... Politicieni și gânditori pot propune lumii o cale spre extincție și asta
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
atare în figurația prezenței sale, la apariția unui altceva nefigurabil, imprezentabil. Un transfer regresiv care nu numai că arată lumea drept un a-fi-ca posibil, ci face lumea să fie văzută și ca prefigurare nonmanifestantă a semnificabilului: "A sosit o mireasă leneșă,/ rochie de voal fără trup/ și deodată înotătorul cel singuratic/ s-a împotmolit în carnea ei nevăzută,/ fâlfâitoare". Transferul meta-ferenței se desfășoară abrupt, în răstimpul fulgerător al unui deodată ce arde etapele. Saltul în necunoscut - căci despre un salt de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cea mai mare măsură revelator, împlinitor al realului, pe piscul nevăzut de unde toate se dau vederii, iau lumină, primesc darul de a fi: "Căci doar prin vis afla-vom de ce este/ Lucrat un fir în amurgit pe creste,/ Iar adevărul, leneșul cuvânt/ E dus pe unde sidefii de vânt"32. Cuvântul de la început (Mircea Ciobanu) Dacă a înțelege imaginea nu înseamnă a o explica, ci a o simți, căci "poemul poartă în noi fructele sale"33, atunci ea ni se dă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
decât ecoul difuz al unei infra-realități, căci prin limbajul care le rostește răzbate nespusul, orizontul mut dintre cuvinte: "planări tăcute/ potriviri de stele/ o vână de văzduh de toamnă/ se tulbură curgând înfiptă-n cer/ cum ai văzut puternicul și leneș fluviu/ răspândindu-se în mare/ pe vergele de aur au început/ să alunece către sud/ neclintitele păsări". Ce ni se dă spre imaginare se așază tăcut în înțelegere, se pune în potriviri semnificante ale imaginalului, așa cum ceva încă nealcătuit se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
e urma ei arhitecturală, locul irigat intens, până la reanimare, cu resursele celui mai mare imperiu cunoscut croit dintr-o singură bucată - bineînțeles, dragat în prealabil eroic de trupurile în care spațiul său vital se găsea împotmolit, ca un mare fluviu leneș ce-și rătăcise drumul. Războinicii retezau neobosiți legăturile acestui spațiu vital cu originile sale trupești, fluidizându-l, iar artizanii aduși de pretutindeni îl canalizau și îndiguiau cu priceperea lor tehnică. "O formă exotică de grădinărit", își zise în sine arhitectul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]