2,409 matches
-
județ, aportul principal fiind al Jijiei. În zona comunei Lespezi, Siretul colectează pâraie precum Sirețel (se varsă în Siret la sud de satul Lespezi) și Buda (confluează cu Siretul la nord de satul Lespezi). Scurgerea medie anuală a Siretului la Lespezi este de 33,2 m3/s, iar scurgerea medie specifică de 4,7 litri/s/m2. Debitul maxim s-a înregistrat în zilele de 25 și 26 iunie 2008 și a fost de 1.561m3/s, iar debitul cel mai
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1.561m3/s, iar debitul cel mai coborât a atins valoarea de 2,01m 3/s la 30 august 1961 (I. Șandru și colab., 1972). Cele mai importante strate acvifere apar în formațiunile sarmațiene de la baza teraselor înalte din satul Lespezi. Aceste ape au debite variabile, în funcție de regimul precipitațiilor, având calități fizico-chimice bune. Pe terase, în puțuri, pânza freatică se întâlnește la 15-20 metri adâncime. În zonele de luncă, pânza freatică este interceptată la adâncimi ce variază între 2-5 metri sau
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
calități fizico-chimice bune. Pe terase, în puțuri, pânza freatică se întâlnește la 15-20 metri adâncime. În zonele de luncă, pânza freatică este interceptată la adâncimi ce variază între 2-5 metri sau apare la zi, ca izvoare la baza teraselor. Satul Lespezi este alimentat cu apa captată de la trei izvoare din locul numit “la velniță”. Prin satul Brătești, partea din vale, locuită de rușii-lipoveni, trece pârâul “Recica” (numit astfel de staroveri) care confluează cu pârâul Părului. În perimetrul localității, nivelul apei subterane
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
În arealele în care băltirea este permanentă, la marginea lacurilor, râurilor, cresc trestia, stuful, stânjenelul de baltă, săgeata apei etc. Pe terenurile unde se produc frecvent alunecări s-au amenajt plantații de pin, cătină și salcâm (Târgu Frumos, Focuri, Iași, Lespezi). Extinderea terenurilor cultivate a dus la modificarea învelișului vegetal și prin apariția și extinderea buruienilor în culturi (vegetație segetală). Fauna Fauna este dependentă de specificul învelișului vegetal deoarece acesta constituie mediu de viață, hrană și adăpost. Fauna silvostepei cuprinde: popândăul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
refugiat în Moldova venind din părțile Kievului, Cernâgov, Gomel. Prima consemnare oficială a rușilor de rit vechi din Moldova apare la 1730, când a fost întemeiat satul Dumasca (județul Vaslui). Puțin mai târziu, în jurul anului 1740, au luat ființă așezările Lespezi, Bălășești și Brătești care, prin creșterea numerică a populației și prin extinderea teritorială, au devenit în timp importante centre ruso-lipovenești. Referindu-se la așezările lipovenești din Moldova, episcopul Melchisedek Ștefănescu stabilește începuturile așezărilor comunităților din Manolea, Lespezi, Brătești, Dumasca, Tg.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
luat ființă așezările Lespezi, Bălășești și Brătești care, prin creșterea numerică a populației și prin extinderea teritorială, au devenit în timp importante centre ruso-lipovenești. Referindu-se la așezările lipovenești din Moldova, episcopul Melchisedek Ștefănescu stabilește începuturile așezărilor comunităților din Manolea, Lespezi, Brătești, Dumasca, Tg. Frumos, Iași, Socolinți în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, iar pentru celelalte așezări în prima jumătate a secolului al XIXlea. În cartea Istoria toleranței religioase în România. Lipovenii, Bogdan Petriceicu Hajdeu prezintă o povestire a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cărți vechi de sute de ani. A fost reconstruită între anii 1998-2002, sfințită în 2003 cu hramul “Sf. Ilie” și este folosită numai iarna. A doua biserică, sfințită în 1984 cu hramul “Sf. Nicolae”, este folosită în sezonul cald. Comuna Lespezi situată în N-V-ul județului Iași cuprinde satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
anii 1998-2002, sfințită în 2003 cu hramul “Sf. Ilie” și este folosită numai iarna. A doua biserică, sfințită în 1984 cu hramul “Sf. Nicolae”, este folosită în sezonul cald. Comuna Lespezi situată în N-V-ul județului Iași cuprinde satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
este folosită numai iarna. A doua biserică, sfințită în 1984 cu hramul “Sf. Nicolae”, este folosită în sezonul cald. Comuna Lespezi situată în N-V-ul județului Iași cuprinde satele Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Satul Lespezi, care îndeplinește și rolul de reședință a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul “să înființeze în acest loc de lângă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a comunei a fost înființat la 21 iulie 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul “să înființeze în acest loc de lângă Siret un târg cu numele de Lespezile, condus de 9 pârgari, membri ai sfatului târgului”. Denumirea se pare că provine de la lespezile de piatră care se găseau în cantități mari în albia și pe malurile râului Siret. Principalul factor care a contribuit la înființarea târgului de la Lespezi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
au obținut un hrisov de la domnitorul Ioniță Sandu Sturdza prin care aveau dreptul “să înființeze în acest loc de lângă Siret un târg cu numele de Lespezile, condus de 9 pârgari, membri ai sfatului târgului”. Denumirea se pare că provine de la lespezile de piatră care se găseau în cantități mari în albia și pe malurile râului Siret. Principalul factor care a contribuit la înființarea târgului de la Lespezi l-a constituit poziția geografică favorabilă pe una din principalele artere comerciale ale Moldovei, și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Lespezile, condus de 9 pârgari, membri ai sfatului târgului”. Denumirea se pare că provine de la lespezile de piatră care se găseau în cantități mari în albia și pe malurile râului Siret. Principalul factor care a contribuit la înființarea târgului de la Lespezi l-a constituit poziția geografică favorabilă pe una din principalele artere comerciale ale Moldovei, și anume “Drumul Siretului”. Acest drum, împreună cu “Drumul tătărăsc”, reprezentau cele două ramuri principale ale “Drumului Liovului” care ajungea la Suceava. De aici “Drumul tătărăsc” se
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ajungea la Suceava. De aici “Drumul tătărăsc” se îndrepta spre sud-est prin Botoșani, Iași, Bârlad etc., iar “Drumul Siretului” spre sud, urmărind râul Suceava pe dreapta până la confluență unde trecea Siretul la Pașcani, apoi pe stânga Siretului, până la podul de la Lespezi și trecea apoi pe dreapta râului continuându-și traseul spre sud până în Muntenia (P. Nechifor, 1997). În anul 1869 a fost inaugurată linia ferată Roman-Pașcani-Burdujeni și halta Lespezi, ceea ce a dus la o ușoară revigorare economică a localității. Până în prezent
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
unde trecea Siretul la Pașcani, apoi pe stânga Siretului, până la podul de la Lespezi și trecea apoi pe dreapta râului continuându-și traseul spre sud până în Muntenia (P. Nechifor, 1997). În anul 1869 a fost inaugurată linia ferată Roman-Pașcani-Burdujeni și halta Lespezi, ceea ce a dus la o ușoară revigorare economică a localității. Până în prezent nu s-a aflat cu exactitate anul în care s-au stabilit lipovenii în târgul Lespezi însă, după datele statistice din anul 1880, în acest sat locuiau 389
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1997). În anul 1869 a fost inaugurată linia ferată Roman-Pașcani-Burdujeni și halta Lespezi, ceea ce a dus la o ușoară revigorare economică a localității. Până în prezent nu s-a aflat cu exactitate anul în care s-au stabilit lipovenii în târgul Lespezi însă, după datele statistice din anul 1880, în acest sat locuiau 389 familii de evrei, 200 familii de români și 47 familii de lipoveni. Primii staroveri au venit din alte comunități apropiate (Manolea, Brătești, Tg.Frumos) și sau așezat în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de români și 47 familii de lipoveni. Primii staroveri au venit din alte comunități apropiate (Manolea, Brătești, Tg.Frumos) și sau așezat în două minicartiere numite Median și Mahala, unde și-au ridicat și o biserică. Venirea acestora în târgul Lespezi a fost condiționată de factori naturali Ărelief neted, soluri fertile, aproprierea apei, învelișul vegetal-pădurea constituind o sursă importantă de lemn pentru construcții și lemn de foc), de prezența sau apropierea unor căi de comunicație (“Drumul Siretului”, calea ferată) și de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
91 persoane de limbă rusă maternă. Iași - în 1930: 996 ruși, aici intrând atât lipovenii cât și rușii nestaroveri, în general negustori. Focuri - în 1956 și 1966 : nu era nici un etnic rus, toată populația având ca limba maternă limba română. Lespezi - în 1956 și 1977: nici un etnic rus. Brătești - în 1930: 0 etnici ruși și 561 persoane de limbă rusă maternă; - în 1956: 3 etnici ruși; - în 1966: 0 etnici ruși, populația totală fiind românească și de limbă maternă limba română
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
15,3%, scăzând ușor în 2011 la 14,3%. Evoluția numerică pentru perioada menționată a fost de la 428 persoane în 1930 la 633 persoane în 2002 și 598 persoane în 2011. Creșteri procentuale moderate se înregistrează și în cazul satului Lespezi: 8% în 1930, 11,5% în 1966, 12,4% în 1992 și 13% în 2002, însă numeric populația de ruși- lipoveni a scăzut lent, cu mici fluctuații, de la 188 persoane în 1930 la 123 persoane în 2011. Remarcăm în cazul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în 1930, 11,5% în 1966, 12,4% în 1992 și 13% în 2002, însă numeric populația de ruși- lipoveni a scăzut lent, cu mici fluctuații, de la 188 persoane în 1930 la 123 persoane în 2011. Remarcăm în cazul comunei Lespezi, în anul 1930, o prezență multietnică datorată activităților economice comerciale și industriale desfășurate în acest spațiu: 4.938 români, 1.039 evrei, 58 germani, 38 slovaci, 61 polonezi, 9 maghiari, 188 ruși, 4 romi, 1 ucrainean, 1 sârb. În decursul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
celorlalte comunități ruso-lipovenești în anii 2002 și 2011, se constată valori în creștere de la - 4,6‰ la -1,7‰ la Iași, pe fondul unei creșteri a natalității și a unei diminuări a mortalității și de la -8,33‰ la 0‰ la Lespezi, ca urmare a scăderii natalității. La Brătești, scăderea ușoară a natalității (de la 13,5‰ în 2002 la 12,5‰ în 2011) și creșterea mortalității (de la 16,4‰ în 2002 la 17,3‰ în 2011) au determinat o accentuare a deficitului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
4 procente fiind la grupa 15-59 ani în favoarea satului Brătești, iar la grupa >60 ani, în “favoarea” satului Focuri, care are o populație mai îmbătrânită (25,25% din total). Diferențe mari între grupele de vârstă la populația ruso-lipovenească apar la Lespezi unde populația vârstnică deține 38,21%, valoare net superioară celei de la nivelul populației totale (26,05%), situație datorată în principal fenomenului migrațional intern și extern. O tendință evidentă de îmbătrânire demografică a populației ruso-lipovenești apare și la Todirești, unde grupa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
populației ruso-lipovenești Ă24,30% populația vârstnică, față de 17,54% la nivelul orașului). Structura pe grupe de vârstă scoate în evidență un proces de îmbătrânire demografică, cu tendințe evidente de accentuare, în toate localitățile ruso-lipovenești studiate, între acestea detașându-se satele Lespezi și Focuri, cu 38,21%, respectiv 25,25% populație vârstnică și orașul Iași cu 24,3% populație vârstnică. Cauzele principale care stau la baza îmbătrânirii demografice sunt redimensionarea familiei, migrația definitivă a populației tinere, scăderea pe termen lung a natalității
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cu 24,3% populație vârstnică. Cauzele principale care stau la baza îmbătrânirii demografice sunt redimensionarea familiei, migrația definitivă a populației tinere, scăderea pe termen lung a natalității și creșterea speranței de viață care determină o scădere a mortalității. Cu excepția localității Lespezi întâlnim valori ridicate ale populației cuprinse între 15 și 60 de ani, ceea ce asigură o bună participare în economia de azi, însă ponderea redusă a populației din grupa de vârstă 0-14 ani va avea ca efect o îmbătrânire relativă a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la populația vârstnică raportul se inversează în favoarea populației feminine: 9,96% masculin și 14,33% feminin la Iași, 11,2% masculin și 14,04% feminin la Focuri, 8,67% masculin și 12,52% feminin la Brătești. La Todirești și la Lespezi populația feminină este mai numeroasă decât cea masculină atât la populația tânără cât și la cea vârstnică: 2,38% masculin și 3,57% feminin la grupa 0-14 ani și 8,33% masculin și 9,52% feminin la grupa peste 60
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
8,33% masculin și 9,52% feminin la grupa peste 60 de ani la Todirești; 3,25% masculin și 8,94% feminin la grupa 0-14 ani, 12,19% masculin și 26,01% feminin la grupa peste 60 de ani la Lespezi. Procentul mai mic deținut la grupa adultă de către populația feminină din cele două sate poate fi explicat, în primul rând, prin fenomenul migrațional, cunoscut fiind faptul că în condițiile crizei economice din ultimii ani populația feminină are șanse mai mari
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]