1,939 matches
-
Limbă Română a Facultății de Litere la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași. 1995-1997 — Profesor invitat la Institutul Universitar Romano-Catolic din Iași. 1993 — Teza de doctorat cu titlul Influență modelelor clasice asupra limbii traducerilor românești din secolul al XVII-lea. Lexicul. 1990-1995 — Lector la Catedră de Limbă Română a Facultății de Litere la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași. 1986-1989 — Organizator și conducător al unui Seminar de limbi clasice (latină și greacă) în cadrul Institutul de Filologie Română “A. Philippide” din Iași
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
conturează o sferă de preocupări științifice complementare, între care cele biblice ocupă un loc de prim-plan. Conform Dicționarului General Al Literaturii Române, lucrarea "Studii de lexicologie biblică" introduce o metodă nouă în abordarea textuala, comparativa, interlingvistica și istorică a lexicului de origine biblică al limbii române. Cunoașterea limbilor vechi (latină, greacă, slavona, ebraica) și a mai multor limbi moderne i-au permis exegetului descrierea unor interesante fenomene de transfer semantic și frazeologic din limbile “sacre” în limba română, produse prin
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
polemici. Andrei Șaguna împotriva lui Ion Heliade Rădulescu în jurul traducerii Bibliei în limba română, în vol. Marius-Radu Clim, Ofelia Ichim, Lăură Manea, Florin Teodor Olariu (ed.), Identitatea culturală românească în contextul integrării europene, Editura Alfa, Iași, 2006, p. 241-262. 43. Lexicul constituțional românesc, în “Idei în dialog”, nr. 5 (20), mai 2006, p. 46-47. 44. Mitropolitul Varlaam, cărturar și reformator al limbii române literare, în vol. Leastvița sau Scară raiului de Ioan Scărarul. Ediție jubiliara dedicată Sfanțului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de fraternité." "Articolul 1." "Toate fiintele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiința și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității." Cea mai mare parte a lexicului creolei haitiene derivă din franceză. Cuvintele sunt pronunțate și scrise simplificat. În multe cazuri, articolele franceze „"le"”, „"la"”, „"leș"”, „"du"”, ..., fuzioneză cu substantivul determinat, uneori pronuțându-se trunchiat. Câteva exemple: Creola haitiana posedă 10 timpuri verbale, care provin toate din diverse
Limba creolă haitiană () [Corola-website/Science/311873_a_313202]
-
care se adaugă, probabil, și o ediție a "Vulgatei". Problema surselor a fost de asemenea discutată și argumentată de Alexandru Gafton, în studiul " ca traducere", publicat în "Palia de la Orăștie (1582)", vol. II, 2007. Elementele regionale care apar numai în lexicul "Paliei" individualizează varianta literară bănățean-hunedoreană: "adăvăsi" „a risipi”, "alnic" „șiret, viclean”, "cățân" „vas, strachină”, "cliciu" „coapsă”, "crepă" „adăpătoare”, "făgădaș" „promisiune”, "im" „lut, argilă”, "jemble" „pâine albă”, "leatnic" „leneș”, "niștotă" „nevoie”, "ocă" „cauză”, "sucui" „a obișnui”, "tovar" „greutate”.
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
critici le pun față în față: Cămilo și Eça. Se obișnuiește să se facă o apropiere între opera lui Camões și cea a marelui prozator din prima jumătate a secolului al XX-lea, Aquilino Ribeiro, poate pentru că la ambii scriitori lexicul este bogat, atmosfera rustica și munteneasca, întâmplările multe și felurite, iar personajele dintr-o bucată, uneori aprige, reprezentând acea lume arhaica ce mai dăinuia în inima munților. Dar lui Aquilino îi lipsesc câteva din cele mai importante calități ale marelui
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
retragerea romană din Dacia. Rolul pe care l-au avut daco-geții în cultura românească este unul foarte însemnat. Pe lânga faptul că folclorul românesc, arta plastică, muzica, dansurile, ritmurile, obiceiurile, ceramica românești conțin urme ale civilizației acestui popor al tracilor, lexicul românesc conține 100-200 cuvinte de origine dacică, ce denumesc părți ale corpului omenesc, funcții fiziologice, boli, stări afective, relații familiale, încălțăminte, îmbrăcăminte, locuință, gospodărie, floră și faună (cele mai multe) etc. Pe lângă celelalte moșteniri daco-getice, cuvintele de origine dacică, intrate definitiv în
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
secolului al XIX-lea, în cadrul mișcării numită de „înnoire a limbii”, care avea ca scop, printre altele, eliminarea împrumuturilor din limba latină și limba germană, una dintre sursele de cuvinte noi pentru limba literară în curs de normare a fost lexicul dialectelor. Din 1838 datează și primul dicționar dialectal maghiar ("Magyar Tájszótár"), editat prin grija Academiei Maghiare de Științe. Prima lucrare științifică de anvergură despre dialectele maghiare, care ia în seamă în mod amănunțit și aspectele diacronice (de istorie a limbii
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
cu rădăcina terminată în "t" ("süttem" vs. "sütöttem" „am fript”), desinențele de complemente de loc pentru substantivele exprimând familii sau lipsa alternanței [ɛ] ~ [eː]. Alte fenomene sunt însă specifice dialectelor secuiești: Specificul cel mai pregnant al dialectelor secuiești constă în lexic, precum și în expresiile figurate, în vorbirea foarte expresivă în general, bine ilustrată de folclor (poezie populară, în special balade, cântece populare, basme) și de scriitorii care s-au inspirat din acesta. Exemple de cuvinte și expresii secuiești: Precum dialectele maghiare
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
arhaice din Câmpia Transilvaniei. Apare și trecerea de la [ɒ] la [o], ca în dialectele secuiești. Sunt însă și trăsături fonetice specifice dialectelor din Moldova: În domeniul morfologiei se remarcă o serie de arhaisme, mai ales la verb: Câteva particularități sintactice: Lexicul din Moldova se caracterizează prin lipsa cuvintelor intrate în limba maghiară în perioada „înnoirii limbii” (secolul al XIX-lea), prin prezența multor cuvinte formate pe teren propriu și prin numeroase împrumuturi din limba română. Lexicul ceangăiesc este greu de înțeles
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
la verb: Câteva particularități sintactice: Lexicul din Moldova se caracterizează prin lipsa cuvintelor intrate în limba maghiară în perioada „înnoirii limbii” (secolul al XIX-lea), prin prezența multor cuvinte formate pe teren propriu și prin numeroase împrumuturi din limba română. Lexicul ceangăiesc este greu de înțeles de către ceilalți vorbitori de maghiară, chiar și de către cei care cunosc limba română, deoarece conține multe arhaisme ale limbii maghiare în general, dar și cuvinte dialectale specifice: Lexicul din Moldova, mai ales cel ceangăiesc de
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
și prin numeroase împrumuturi din limba română. Lexicul ceangăiesc este greu de înțeles de către ceilalți vorbitori de maghiară, chiar și de către cei care cunosc limba română, deoarece conține multe arhaisme ale limbii maghiare în general, dar și cuvinte dialectale specifice: Lexicul din Moldova, mai ales cel ceangăiesc de nord, este cel mai puternic influențat de limba română, prin termeni din cele mai diverse domenii. Exemple: "sztomák" vs. "gyomor", "frikosz" vs. "félős", "kozsok" vs. "bunda", "kozonák" vs. "kalács", "kumnáta" vs. "sógornő", "odáje
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
registrului familiar se găsesc și în literatura beletristica actuala, dar nu și în registrul curent sau în limbajul administrativ și în cel publicistic. Astfel: Unele conjuncții folosite în literatura muntenegreană veche s-au păstrat numai în registrul familiar de astăzi: Lexicul muntenegrean nu diferă în esență de cel al diasistemului în general. Totuși sunt destul de multe cuvinte diferite. Exemple de cuvinte de aceeasi origine, dar cu forma diferită de cele din sârbă și croată: Exemple de cuvinte diferite, cu același sens
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
Hanenko, Ivanov, Prodius, Teajko. De la sfârșitul secolului XVIII, din punct de vedere etnic populația localității se constituie în două grupuri mari. Grupul majoritar, cel românesc, a fost prezent în zonă continuu din perioada cuceririlor romane. În susținerea acestei afirmații vine lexicul locuitorilor satului în care s-au păstrat forme arhaice derivate direct din latină (ex.: "anină", de la "arenae"; "fanină" de la "farenae"). La acestea se adaugă împrumuturile și arhaismele din perioada dominației turco-tătărești (ex.: "harman", "hindichi", "hogeag", "șalvari"), precum și celelalte arhaisme întâlnite
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
puhă" etc.). Ulterior acestei populații i se alătură românii din alte regiuni, preponderent din Principatul Moldovei. Dacă onomastică arată existența unui substrat semnificativ de coloniști din sudul spațiului românesc, aflat într-un contact strâns cu zona Balcanilor (Dragan, Prodan, Serbul), lexicul oferă suficiente exemple de influențe intracarpatice. Ex.: "drot(=sârmă)", preluat de maghiari din germană, "mină" cu sens de beci săpat adânc în pământ, un termen adus, probabil, dintr-o zonă muntoasă cum este Ardealul; în același timp numeroase cuvinte cu
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
origine română. Partea rusă a satului prezintă la rândul ei un amalgam de etnii de origine slavonă, care au colonizat ținutul începând cu epoca modernă. Sunt atestate comunități de ruși de rit vechi (cațapi), cazacii lui Nekrasov, ucraineni și ruși. Lexicul locuitorilor părții ruse conține până în prezent numeroase elemente rutene care, după toate probabilitățile, au fost moștenite din perioada formării națiunii ucrainene. Potrivit ultimului recensământ (noiembrie 2004) aproximativ 25% din locuitorii satului s-au declarat ucraineni și 15% - ruși. Sporul demografic
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
arma. "Sercquiais" sau franceză de Sark (uneori în , în limba Sercquiais "Serkyee") este un dialect al limbii normande vorbit în insula Sark. Este un dialect descendent al Jèrriais vorbită în Jersey, influențat puternic de dialectul dgèrnésiais vorbit în Guernsey. Cu toate că lexicul limbii este puternic influențat de limba engleză, dialectul sercquiais conține încă o serie de caracteristici pierdute din limba Jèrriais. Este încă vorbită de persoanele în vârstă de pe insulă, dar a suferit mult datorită numărului mare de englezi stabiliți pe insulă
Sark () [Corola-website/Science/305588_a_306917]
-
următorul postulat: Deși din fiecare limbă dispar cuvinte și sunt înlocuite cu altele în decursul timpului, unele părți ale vocabularului sunt mai puțin expuse la schimbare decât altele. De aceea, se poate defini un vocabular de bază, care este partea lexicului cea mai rezistentă la schimbare. Acest vocabular de bază denumește noțiuni care sunt vehiculate în toate limbile. Pronumele, numeralele, unele adjective („mare”, „mic”, „lung”, „scurt”), unii termeni ce desemnează grade de rudenie („mamă”, „tată”), părți ale corpului („ochi”, „ureche”, „cap
Listă Swadesh () [Corola-website/Science/306446_a_307775]
-
Carlin. Tot acest scandal și toate aceste controverse nu au făcut decât să sporească popularitatea artistului. Mai mult, faptul că împotriva sa nu s-a pronunțat efectiv nicio condamnare definitivă i-a dat mai mult curaj și astfel a extins lexicul acelui limbaj nepotrivit, întocmind acea "Incomplete List Of Impolite Words" ("Listă incompletă a cuvintelor necivilizate"). Aflat pe scenă, jucându-și rolul în "Dirty Words" ("Cuvinte murdare"), Carlin află că albumul său anterior "FM&AM" a câștigat premiul Grammy. În octombrie
George Carlin () [Corola-website/Science/313249_a_314578]
-
studierea sensului cuvintelor, precum și cu schimbările de sens pe care le pot suferi cuvintele. Semantica este un factor de organizare a vocabularului unei limbi. Dat fiind că dicționarele sunt explicative, și nu normative, nu există un instrument normativ universal pentru lexic și semantică. Determinarea caracterului peiorativ a termenilor dintr-o limbă este un proces dinamic și presupune acceptarea evoluției semantice a cuvintelor. Modificarea sensului inițial al cuvintelor sub influența factorilor de natură lingvistică sau extralingvistică poartă denumirea de evoluție semantică. Evoluția
Peiorativ () [Corola-website/Science/314704_a_316033]
-
care mulți critici le pun față în față: Cămilo și Eça. Se obișnuiește să se facă o apropiere între opera lui Camões și cea a marelui prozator din prima jumătate a secolului al XX-lea, , poate pentru că la ambii scriitori lexicul este bogat, atmosfera rustica și munteneasca, întâmplările multe și felurite, iar personajele dintr-o bucată, uneori aprige, reprezentând acea lume arhaica ce mai dăinuia în inima munților. Dar lui Aquilino îi lipsesc câteva din cele mai importante calități ale marelui
Aquilino Ribeiro () [Corola-website/Science/314318_a_315647]
-
scrierile unora dintre cei mai iluștri evrei, precum Rav Saadia Gaon, Rabi Yehuda Halevi, Maimonide și alții, precum și pe texte din responsele rabinice, scrisori personale și comerciale, și alte tipuri de documente. Dicționarele existente nu acopereau decât în mod limitat lexicul acestor texte. Dicționarul lui Blau completeaza materialul deficitar, și aduce un aport novator si aparte prin faptul că documentează mai ales elementele care nu erau cele arabe clasice. Lucrarea a fost premiată cu Medalia pentru cercetare și bibliografie a Asociației
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
A Grammer of Biblical Hebrew - este dedicată dascălului său, prof. Polotzki. Ea este concepută după metoda Porta Linguarum Orientalium, și conține fonetica, morfologia și un sinopsis al sintaxei, fiind bazat în întregime pe fragmente din Biblie acompaniate de note și lexic în partea a doua a cărții: fragmente din cartea Facerii (Gereza) 37 - 45 (Povestea lui Iosif), și cartea "Iona". Cartea mai cuprinde în partea a doua și exerciții și o bibliografie selectivă împărțită în cercetări de semitologie generală, gramatici ale
Yehoshua Blau () [Corola-website/Science/314864_a_316193]
-
o includ în lexicologie, alții în morfologie ca parte a gramaticii, alții consideră formarea de cuvinte o ramură aparte a gramaticii sau a lingvisticii. În lingvistica limbii române este privită în mod tradițional ca un procedeu de îmbogățire internă a lexicului, deci ca ținând de lexicologie În literatura de specialitate anglofonă se întâlnește ideea că derivarea este unul din procedeele principale de formare a cuvintelor, celălalt fiind flexiuneea, acestea făcând parte din morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
de rang egal cu morfologia în sens gramatical și cu sintaxa. În lingvistica limbii maghiare sunt lucrări, de exemplu Kiefer (coord.) 2006, în care derivarea, în cadrul formării de cuvinte, este tratată și în partea despre morfologie, și în cea despre lexic. În alta, A. Jászó (coord.) 2007, capitolul despre formarea de cuvinte, ce cuprinde un subcapitol despre derivare, este inclus într-o parte numită „Cuvântul”, făcând obiectul unui capitol de rang egal cu cel despre lexicologie, cu unul numit „Părțile de
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]