2,068 matches
-
luat masa de prânz în acest mic sătuc, pe terasa unui mic restaurant. Am avut ocazia să degust vinul local, roșu și foarte bun, iar ca mâncare niște specialități de miel, făcute așa de bune că-ți venea să-ți lingi degetele. După ce am luat masa ne-am plimbat puțin pe străduțele pietruite, acoperite de viță de vie, și am admirat casele vechi, amenajate cu mult gust, care parcă te invitau să te așezi pe veranda lor la umbră și răcoare
Muntele Olimp. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1084]
-
staul, întrucăt nimeni nu observă venirea lui în afară de copil. Pruncul se uită cu drag la lupul venit liniștit lângă iesle. Acesta avea gura larg deschisă, iar limba îi atârna afară. Arăta groaznic. “O mâncare ușoară”, se gândi lupul și își linse buzele. Se pregăti să sară. Atunci mâna pruncului îl atinse cu grijă și iubire. Pentru prima oară cineva îi atinse blana sa urâtă și aspră și, cu o voce cum niciodată nu auzise lupul, copilul îi spuse. “Lupule, te iubesc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu fruntea lată și înaltă sunt foarte deștepți. De aici și expresia a fi cu șapte palme în frunte. - La deochi, după ce lecuitoarea a descântat, se suflă de trei ori peste fruntea bolnavului, ca să se vindece. - Tot la deochi, baba linge fruntea bolnavului (copilului). - Paza de același periculos deochi se asigură și așa: mama face un benghi pe fruntea copilului cu cenușă, noroi de pe talpă, amestecat cu cerneală, cărbune, funingine. Nasul Nas mare - bunătate, suflet larg, gata mereu de sfaturi Rotund
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
coase nimic, fiind rău de trăsnet, grindină, boli de ochi. În seara ajunului Sf. Andrei, se descântă sare și se îngroapă în staule de vite, apoi a doua zi , de Sf. Andrei, se scoate sarea și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Se ung țâțânele ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia duhurile rele, mai ales strigoii și moroii. Lunea să nu dea cineva bani, că toată săptămâna va da. Când cineva primește lunea bani , să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
staul, întrucăt nimeni nu observă venirea lui în afară de copil. Pruncul se uită cu drag la lupul venit liniștit lângă iesle. Acesta avea gura larg deschisă, iar limba îi atârna afară. Arăta groaznic. “O mâncare ușoară”, se gândi lupul și își linse buzele. Se pregăti să sară. Atunci mâna pruncului îl atinse cu grijă și iubire. Pentru prima oară cineva îi atinse blana sa urâtă și aspră și, cu o voce cum niciodată nu auzise lupul, copilul îi spuse. “Lupule, te iubesc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu fruntea lată și înaltă sunt foarte deștepți. De aici și expresia a fi cu șapte palme în frunte. - La deochi, după ce lecuitoarea a descântat, se suflă de trei ori peste fruntea bolnavului, ca să se vindece. - Tot la deochi, baba linge fruntea bolnavului (copilului). - Paza de același periculos deochi se asigură și așa: mama face un benghi pe fruntea copilului cu cenușă, noroi de pe talpă, amestecat cu cerneală, cărbune, funingine. Nasul Nas mare - bunătate, suflet larg, gata mereu de sfaturi Rotund
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
coase nimic, fiind rău de trăsnet, grindină, boli de ochi. În seara ajunului Sf. Andrei, se descântă sare și se îngroapă în staule de vite, apoi a doua zi , de Sf. Andrei, se scoate sarea și se dă vitelor să lingă, ca să fie ferite de vrăjitoare. Se ung țâțânele ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia duhurile rele, mai ales strigoii și moroii. Lunea să nu dea cineva bani, că toată săptămâna va da. Când cineva primește lunea bani , să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în planul lexicului structurat, dar de o altă natură. În acest sens, am putea porni chiar de la exemplele de solidarități lexicale oferite de către Walter Porzig, pe care le citează și Coșeriu: Cu ce se mușcă? Cu dinții. Cu ce se linge? Cu limba. Cine latră? Câinele. ș.a.m.d. Ne-am putea imagina un exercițiu similar, dar care să cuprindă nu lexeme, ci texteme: Cui i se ia darul? Nemulțumitului. Cine nu merge de multe ori la apă? Urciorul. Care câine
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai multe ori admirația față de acest CR, pe care naratorul îl așază chiar în opoziție cu câmpul oamenilor (BROTÓS, v. infra, 3.2.1.): "Deasupra, în crengi, huruiau hulubi sălbatici. Într-o lature, în unghiul unui zid, o haită își lingea și-și alăpta cei nouă căței. Și arborele și hulubii și acea mamă cu puii ei erau în sama lui Dumnezeu. Nu cugetau, nu se zbuciumau, nu se împotriveau și nu plănuiau, ca oamenii." (p. 37) Explicația acestei opoziții constă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
femele. Co Coloniile de hibernare pot fi mai mari. Longevitatea: Trăiesc până la 23 ani. - Liliacul urecheat brun (Plecotus auritus) Descrierea morfologică: Lungimea corpului este de 42-55 mm, a antebrațului de 37-42 mm, anvergura aripilor de 24-28 cm. Are urechile foarte lingi, p pot ajunge la mai mult de ¾ din lungimea c corpului. Spatele este de culoare brun-cenușie, iar burta mai deschisă la culoare. Raspândirea: E răspândit în întreaga Europă, în subcontinentul Indian ajungând și până în J Japonia. Preferă zonele cu climă
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
bazat pe forehand se întemeiază pe următoarele procedee tehnice : * contre forehand de intensitate mică, medie și mare, de lîngă masă sau foarte aproape de ea, de pe suprafața de 3/4 a mesei ; * contre backhand de intensitate mică și medie, de lingă masa și din imediata ei apropiere ; * topspin cu forehandul ; * atac forehand pe mingi tăiate, pregătitor și decisiv ; atac backhand pe mingi tăiate, pregătitor ; * preluare topspin prin învăluire din ambele părți și prin atac direct cu forehandul ; * servicii cu și fără
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
fie restaurată, oamenii verifică încă o dată ipoteza cum că nevasta lui Măruță ar fi vinovată: Atunci au făcut cercare. S-au dus la mormânt și au uns cu miere crucea. A doua zi, nici neam de miere. Spurcata venise și linsese tot. S-au dus atunci noaptea, cu armăsar alb. N-a fost chip să-l facă să treacă peste mormânt. Au început oamenii a săpa și au găsit-o sfârticată și într-o dungă pusă. Nu mai era pe spate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
boli virotice de la tomate, salată etc. Populațiile acestui dăunător sunt menținute într-un echilibru biologic de prădători, cum ar fi: Macrolophus costalis Fieb., Coccinella septempunctata L., Chrysopa carnea Steph., Syrphus baleatus Deg. Rol important în limitarea populațiilor de Thrips tabaci Ling., îl au și unii tripși prădători: Aeolothrips fasciatus L., Aeolothrips intermedius Bag., precum și heteropterele Nobis alternatus Pasch., Nabis pheroides Rem. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri ce constau în următoarele: o asolament de 3 ani
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
adevăruri sacre interzise a fi puse în discuție vreodată, și nicidecum contestate! Pe la mijlocul secolului lll, în imperiul roman erau atîțea iudeo-cretini cît negru sub unghie, dar și acestora le ardea mintea de trăsnăile ivriților farisei și turbați precum cîinelui a linge sare. O scrisoare a episcopului Cornellus(251-253) păstrată în Istorie bisericească a lui Eusebiu la Vl,43 ne spune că toată preoțimea romană cuprindea patruzeci și șase de preoți, șapte diaconi, șapte subdiaconi, patruzeci și doi de paracliseri. Dacă Roma
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
goimii cu cap de lut iar la voi tot rapănul este bute de în-țelepciune! Origene numește Tora și Talmudul, în lucrarea pe care o întocmea, nu-mai Sfînta Scriptură, Scriptura sau Vechiul Legămînt dar niciodată Septuaginta dovadă că el nu a lins minciuna așa cum aveau să facă mai tîrziu sataniștii greci și romani pentru a-și veșnici crima împotriva culturi, religiei și istoriei geților. Dar și lucrarea lui Origene a fost privită cu suspiciune de către clerul care dorea să aibă toată puterea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prezenței mai frecvente a fibrilației atriale (68). Studiul confirmă observațiile anterioare față de prog - nosticul nefavorabil sub tratament medical. După 10 ani de evoluție, riscul de eveni -mente cardiace și deces crește și cel puțin 90% dintre pacienți necesită chirurgie valvulară (Ling cit. de 14). În ansamblu, predictorii de mortalitate sub tratament medical sunt mani - festările clinice de insuficiență cardiacă clasele III și IV NYHA, chiar tranzitorii (66), Im severă cu AOR ≥ 40 mm2 . Predictorii de evenimente cardiace sunt fibrilația atrială, dilatarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
mai bine ne-am îndura de ea și am sacrifica-o". (Proprietarii nu par să-și asume vreo răspundere). Afirm că trebuie să-i dăm o șansă bietului animal. Îi aștern să doarmă în lada de bere. Foarte înțelept animal, linge siropul roșu. Ora 19 Se trezește, ia siropul cu puțin lapte. Schimbat așternutul. (Aproape uscat.) Ora 23 Puțin agitată, zgârie bandajul. Luat siropul. (Nu merge niciun un deșteptător în toată casa. Dat comanda trezire telefon ora 3.) 8 noiembrie Azi
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
cote atât de înalte, încât comite chiar un sublim și involuntar act de autocritică. Cel numit în 1970 redactor-șef al României literare chiar de dictatorul Nicolae Ceaușescu declară: „Nu poți, în numele României literare care 30 de ani l-a lins în fund pe Ceaușescu cu nerușinare fără margini, sigur, ajutând pe unii scriitori români, publicând unele texte bune, să dai lecții Le Monde-ului, nu numai cel mai important ziar din Franța, dar unul dintre ziarele mari ale Europei”. Cum se
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
nu m-a văzut ce am făcut, că zeama bureților dă gustul preparatelor sale, curăță restul bureților, îi toacă șiăi pune în oala de schijă cu buruienele necesare ca să iasă tocănița așa cum numai ea știe să o pregătească, să te lingi pe bot, nu alta, când o mănânci. Și cum mama are treabă destulă, nu-i dă mâna de vorbe, gândurile îmi zburdă haotic. Altădată, pe vremea culesului fructelor din grădină, tot când mă în torsesem de la bureți, tot cu traista
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în altă fază, ea, mama, lua un polonic cu care turna și umplea ulcelele de lut, din timp pregătite - spălate, bine clătite cu tot felul de zeamă de flori mirositoare, lăsate îndelung la aerisit cu povirlă gustoasă, dulce-acrișoară, de ne lingeam și degetele. Ulcelele erau bine legate la gură, ferite de goluri de aer, care ar fi înlesnit apariția mucegaiului la suprafața conținutului îmbuteliat. După aceea, cu ele la beci! Adică le duceam în beci pentru păstrare. Pentru la iarnă . Deoarece
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
îmi scote am traista de la gât și alergam în pădure. Să culeg bureți. Mergeam unde găseam rășcovi, pânișoare, sbârciogi, urechea babei sau hribi din care mama, acasă, deși era iarnă, făcea o tocăniță tare gustoasă, mâncată cu poftă, de-mi lingeam degetele, după cum am mai spus într-un alt loc al povestirilor mele. Când plita de la sobă era fierbinte, așezam rășcovii sau pânișoarele pe plită, pândeam până bureții lăsau un fel de zeamă în pălăria lor, pe care eu o sorbeam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
cu pulbere, și cum ar putea fi liniște și pace sub cedrii Libanului, o țărișoară de doar 10400 de km2 și cu mai puțin de 4 milioane de locuitori? 24 mai 2007 O trecere în revistă Clasa politică românească își linge rănile, dar trebuie să se grăbească, pentru că vor veni altele, care s-ar putea să fie letale. În orice caz, captivi ai războiului politic intern, românii în frunte cu conducătorii lor tot mai vremelnici ignoră sau dau puțină atenție celor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Știa că o să bată la ușă, că trebuia să bată la ușă, că bătuse deja la ușă, dar el adăsta cu sânul Isidorei lipit dulce de pântecul lui, știind bine că era totodată altundeva deja. O limbă de foc îi linse pleoapele. Se răsuci mormăind. Tatăl lui stătea lângă pat, gata de reproșuri, sprijinindu-și brațul pe micul gheridon, unde își pusese chipiul cu frunze de stejar aurite. "Scuză-mă, spuse el, dorm, călătoria a fost lungă." Brațul galonat lovi gheridonul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu aurăriile națiunii sări în aer, apoi se rostogoli pe un scaun, unde rămase fără să se mai clintească. Va trebui să-l lipesc la loc pe fotografie, gândi el și se întoarse pe partea cealaltă. Limba de foc îi linse iar pleoapele. Întredeschise ochii. Îl orbi strălucirea unui incendiu; lumea era pe cale să ardă ca o torță, sub ochiul triunghiular al lui Dumnezeu, șezând pe un nor. Se trezi de-a binelea. Într-o încăpere necunoscută sau aproape. Perdelele netrase
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sunt obișnuite pentru hrană ori pentru încălcare de teritoriu, de cele mai multe ori se termină prin intervenția vreunui ,,creștin’’ cu milă ori atunci când cel mai slab cedează și se retrage cu coada între picioare într-un loc ferit pentru a-și linge rănile sângerânde. Imaginile acestea, de oameni scheletici și de câini așișderea, sunt destul de șocante destul de ,,normale’’ aici. Sunt constatări din cele văzute și din cele povestite paciențide ,,veteranii’’ spitalului. Pe stânga și pe dreapta culoarului aproape luminat de câteva becuri
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]