3,184 matches
-
să fie așa cum sîntem noi"). În viziunea sa, aceste două orientări ale politicii externe americane tradiționale erau la fel de nepotrivite pentru a face față provocării sovietice: "În fiecare deceniu, alternativa la politica concilierii sentimentale a fost văzută în termeni de beligeranță liturgică, ca și cum trîmbițarea înverșunată a anticomunismului ar fi suficientă pentru a face zidurile să se prăbușească... Abordarea liberală a tratat politica externă ca pe o subdiviziune a psihiatriei; cea conservatoare a considerat-o drept o problemă de teologie." (Kissinger 1979: 123
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cunosc de către personajul feminin fundamentele teoretice, doctrina, cum ar fi fost firesc pentru o față bisericească.490 Religiozitatea se baza mai mult pe afecțiunea manifestată față de realitățile înconjurătoare, față de lumea sensibilă a animalelor sau a copiilor, stareța preferă armonia cântecului liturgic în defavoarea pătrunderii adevărului religios pe care acesta îl conține. Are un fel de gingășie ce amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o rugăciune. Acest gen de laudatio era frecvent în scrierile vremii și cu atât mai mult putea fi întâlnit în discursul unei monahii, este o dovadă în plus a dezvoltării cultului marial în epocă. Povestirea abundă în detalii biblice și liturgice, denotând o educație îngrijită a naratoarei, dar și sensibilitate: într-un oraș al cărui nume nu este precizat, din Asia Mică, iudeii plătesc un conațional să ucidă un băiat de șapte ani care a învățat să cânte un cântec în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cineva aflat în nevoie. Mult mai frecventă decât glăsuirea în limbi populare diferite era, așa cum apare relatat în viețile sfintelor medievale, înțelegerea latinei, care le facilita accesul la textele scripturistice, le înlesnea implicarea în practicile evlavioase și participarea la activitățile liturgice.”759 Rugăciunile, dar mai ales purtarea ei sfioasă, atrag adepți la religia lui Hristos: „Constanța este înfățișată ca aducând la creștinism o singură persoană prin intermediul predicii; în celelalte cazuri atât ceea ce face, cât și ceea ce spune devine un exemplu pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
toate mădularele cu un zgomot sacadat”. (Avem oare de-a face aici cu o anticipare a posesiunii divine, a crizei de entuziasm profetic?) Am avut prilejul, În capitolul precedent, de a vedea cât de profund credea Plutarh În semnificația faptelor liturgice, ta dromena pentru caretrebuia În mod obligatoriu găsită Întotdeauna o explicație mulțumitoare (În vreme ce În cazul miturilor povestite de poeți o astfel de explicație putea fi refuzată). Că așa stau lucrurile ne-o dovedește bine următorul pasaj: Ammonios este gata să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cunosc de către personajul feminin fundamentele teoretice, doctrina, cum ar fi fost firesc pentru o față bisericească.490 Religiozitatea se baza mai mult pe afecțiunea manifestată față de realitățile înconjurătoare, față de lumea sensibilă a animalelor sau a copiilor, stareța preferă armonia cântecului liturgic în defavoarea pătrunderii adevărului religios pe care acesta îl conține. Are un fel de gingășie ce amintește de cultul faranciscan al valorizării întregii naturi înconjurătoare.491 Donna demonicata, tipologie în care am încadrat atât târgoveața din Bath, cât și stareța din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o rugăciune. Acest gen de laudatio era frecvent în scrierile vremii și cu atât mai mult putea fi întâlnit în discursul unei monahii, este o dovadă în plus a dezvoltării cultului marial în epocă. Povestirea abundă în detalii biblice și liturgice, denotând o educație îngrijită a naratoarei, dar și sensibilitate: într-un oraș al cărui nume nu este precizat, din Asia Mică, iudeii plătesc un conațional să ucidă un băiat de șapte ani care a învățat să cânte un cântec în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cineva aflat în nevoie. Mult mai frecventă decât glăsuirea în limbi populare diferite era, așa cum apare relatat în viețile sfintelor medievale, înțelegerea latinei, care le facilita accesul la textele scripturistice, le înlesnea implicarea în practicile evlavioase și participarea la activitățile liturgice.”759 Rugăciunile, dar mai ales purtarea ei sfioasă, atrag adepți la religia lui Hristos: „Constanța este înfățișată ca aducând la creștinism o singură persoană prin intermediul predicii; în celelalte cazuri atât ceea ce face, cât și ceea ce spune devine un exemplu pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
6 note muzicale originale "Solfeggio". Actualmente există 7 note În octava centrală, note care cu timpul au fost modificate. În trecut aceste 6 note de baza (cu frecvența specifică pentru fiecare sunet) se foloseau În cântecele Gregoriene, un gen muzical liturgic utilizat În cultul creștin catolic, În special Într-un imn Închinat Sfântului Ioan Botezătorul. Studii muzical-psihologice adecvate, menționează detaliat despre descoperirea și puterea acestor frecvențe sacre. Astfel, notele originale Solfeggio sunt: 1. Ut queant laxis; 2. Re sonare fibris; 3
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Firește, un manuscris (dar care face parte tot din corpul cărții, în buna strategie parodică a romancierului postmodern), o Notă (care face precizările necesare cu privire la "manuscrisul lui Adso, împărțit în șapte zile și fiecare zi în perioadele care corespund orelor liturgice"), urmată de un Prolog ce aruncă lămuriri cum altfel decât ironice 345 asupra ideii de Bildungsroman care ar putea fi motorul acestei cărți, focalizând pe formarea în spiritul doctrinei și a vieții religioase a unui tânăr călugăr (nimeni altul decât
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mărturii directe sau indirecte, referitoare la prezența creștinilor în rândurile armatei romane anterior anului 180. Fiind absorbită de problemele inerente teologiei sale timpurii și de organizarea internă, Biserica și-a subordonat anumite probleme de natură strict morală celor pastorale și liturgice. În plus era firesc ca preocuparea primară, specifică oricărei structuri sociale, aflate într-o stare incipientă, să se manifeste prin consolidarea internă, necesară unei cât mai vaste expansiuni în cadrul societății. Un alt motiv pentru care nu dispunem de mărturii ale
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trebuiau să funcționeze de ghid pentru creștini, indicându-le atitudinile de asumat față de statul roman. Un alt document de mare valoare, atribuit lui, este Traditio apostolica care, după Doctrina Duodecim Apostolorum sive Didaché, este cea mai veche sursă de informații liturgice: este o culegere normativă a Bisericii din anii 215-220, folosită ca sursă de legislații pentru bisericile orientale. Nu a fost supusă unei aplicații rigide unitare, ci doar adaptată situațiilor sociale ale bisericilor particulare și ale variilor zone geografice ale Imperiului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
contextul în care sunt pronunțate aceste fraze putem observa că, dacă pe de o parte este afirmată deplina libertate de conștiință a individului, pe de alta pare să apară o confruntare între creștinii, în sfera diferitelor comunități chiar în momentul liturgic al practicii religioase. Comportamentul lui Maximilianus a fost interpretat negativ de unii istorici; nu putem vorbi despre un dispreț față de autoritatea civilă, ci numai de o detașare constantă; nu este vorba nici despre vreo izolare spirituală din moment ce obiecția de conștiință
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
între comunități care își desfășoară activitatea exclusiv online și comunități ce reprezintă extinderi ale echivalentelor lor locale. * Ritualurile și serviciile/slujbele religioase fac diferența între comunitățile virtuale religioase care funcționează ca grupuri de discuție și comunitățile virtuale care realizează acte liturgice online (biserici online). * Suportul tehnic în baza căruia funcționează comunitățile virtuale conduce la existența diferitelor tipuri: forum, biserică într-o lume virtuală (3D), grup de discuție (de tipul grupurilor Yahoo sau Google). Există, desigur, comunități mixte, care utilizează mai multe
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
vorbirii. Măsura este totalitatea silabelor unui vers, grupate în unități ritmice. Versurile cu măsură scurtă (până la 8 silabe) conferă un ritm alert discursului poetic, în vreme ce măsura medie (812) și cea lungă (peste 12 silabe) impun o cadență ritmică gravă, solemnă, liturgică etc. Aceste versuri sunt marcate de o pauză ritmică (cezură) care le segmentează în două emistihuri, de obicei egale (de exemplu, alexandrinul - versul din 12 silabe, cu ritm iambic - are două emistihuri de câte 6 silabe). Măsura variabilă a versurilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt, destinul christic, îngerul etc.) - limbaj poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea unui lexic poetic bazat pe registrul stilistic popular cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni religioși) - model de versificație: clasic. - Reprezentanți: Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruș, Radu Gyr, Nichifor Crai nic, Mihail Sadoveanu, Gib Mihăescu, Cezar Petrescu etc. 3.1.6. Avangardismul Conceptul de avangardism desemnează o serie de curente artistice și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
XX a fost publicată prima ediție completă a lucrărilor teologice scrise de episcopul Niceta de Remesiana, prin strădania învățatului britanic A. E. Burn, care-i face și o amplă Introducere. În anul 1964, Mgr. D. Dr. Klaus Gamber, conducătorul Institutului Liturgic din Regensburg, a dat la iveală o nouă ediție a scrierilor Sfântului Niceta de Remesiana. centrul provinciei Iliricului, legând Europa apuseană cu Constantinopolul. Întemeiat de împăratul Traian (98-117), orașul purta la început numele Respublica Ulpianorum și era așezat la apriximativ
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este o eroare a autorului notei, așa cum s-a produs și eroarea cu privire la redarea corectă a numelui Sfântului Niceta. Unele cărți ale Sfântului Niceta (De psalmodiae bono și De vigiliis) îl arată pe marele misionar ca un pasionat al cântării liturgice, fapt confirmat și de Paulin de Nola. Folosirea unor texte biblice în cuvântarea De psalmodiae bono demonstrează că este unitate strânsă între această lucrare și imnul Te Deum. Unii cercetători au sugerat părerea că imnul Te Deum a circulat în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de romanizare a „populațiilor barbare” aflate printre dacoromani. Misionarismul Sfântului Niceta l-a impresionat pe Paulin, iar personalitatea patristică a misionarului dunărean i-a stârnit admirația, exprimată în cuvinte de laudă. La rândul său, Sfântul Niceta lua cunoștință de viața liturgică de la Nola, de teologia de acolo; intra în legătură cu numărul mare de credincioși veniți la sărbătoarea Sfântului Felix (ale cărui moaște se aflau în acest orășel); se edifica asupra stilului edilitar și al picturii bisericești; avea prilejul să facă unele comparații
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
categorii: unele catehetice, prin care autorul a făcut cunoscută credința creștină catehumenilor săi sau i-a întărit în credință pe fiii săi duhovnicești, apărându-i de rătăcirile eretice și de superstițiile păgâne; altele practice, referitoare la cult și la viața liturgică a comunității, atitudinea în biserică, cântarea în comun, ținuta vestimentară. Din prima categorie fac parte lucrările: De diversis appellationibus; catehismul, descris de Ghenadie de Marsilia, De ratione fidei; De Spiritus Sancti potentia; De Symbolo și De agni pascalis victima. Din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
așa cum reiese din sfaturile și îndemnurile pe care acesta le dă cu privire la participarea la slujba privegherilor și la cântarea psalmilor în biserică. Sfântul Niceta are încredințarea că, venind frecvent la biserică și participând cu luare aminte la lecturile și cântările liturgice, credincioșii vor renunța singuri la exagerările în îmbrăcăminte și podoabe. El apreciază și laudă bărbatul și femeia care se lipsesc de o parte din odihna nopții pentru a participa la slujba privegherilor ce se făcea vineri seara și sâmbătă seara
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
participe cu entuziasm la slujba privegherilor de vineri și sâmbătă seara, să păstreze buna ordine în biserică, adoptând o atitudine de evlavie și rugăciune. În viziunea Sfântului Niceta, credincioșii nu erau simpli spectatori în biserică, ci aveau o anumită funcție liturgică, dând răspunsurile la slujbe, cântând psalmi și și alte cântări liturgice. 2. Folosul cântării în comun la slujbele religioase din Biserică. Din cele mai vechi timpuri, muzica a constituit o podoabă a sufletului omenesc. Biserica a cultivat-o, la rândul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să păstreze buna ordine în biserică, adoptând o atitudine de evlavie și rugăciune. În viziunea Sfântului Niceta, credincioșii nu erau simpli spectatori în biserică, ci aveau o anumită funcție liturgică, dând răspunsurile la slujbe, cântând psalmi și și alte cântări liturgice. 2. Folosul cântării în comun la slujbele religioase din Biserică. Din cele mai vechi timpuri, muzica a constituit o podoabă a sufletului omenesc. Biserica a cultivat-o, la rândul ei, cu grijă, considerând-o a fi unul din modurile cele
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
practicată în Siria și Egipt) au devenit occidentale și ecumenice, aceasta se datorează în primul rând cărților lui Cassian. f. Limba latină a reprezentat instrumentul de bază ce a slujit scriitorilor sciți în propovăduire și misiune, în operele scrise și liturgice, în călătorii și întâlniri. O limbă devenită deja universală, și care aparținea Imperiului roman de atunci, era folosită de administrația vremii și obligatorie în raporturile cu autoritățile. Aproape toți scriitorii de care vorbeam cunoșteau și limba greacă sau un alt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tinde în mod natural spre o acțiune politică și socială liberă. "Marea încercare" dintre 1917-1988 în URSS și apoi în cadrul sateliților ei a lăsat-o, notează Olivier Clement, "lipsită de vlagă, aproape fără cultură sau filosofie, refugiată într-un ghetou liturgic emoționant, dar închistat"26. Fiind nepregătită din motive teologice și istorice pentru revenirea la libertate, ea este stăpînită de o reacție de respingere a libertății după modelul occidental, redusă la aspectele ei cele mai problematice (libertatea moravurilor, fascinația banului) și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]