3,340 matches
-
resursele economice. În fine, ultimul factor este constituit de elementele capitalului social. Alături de încrederea interpersonală și apartenența la asociații voluntare, vom include și dimensiuni ale capitalului social difuz și ale integrării sociale: acceptarea normelor de reciprocitate, frecvența la slujbe religioase, locuirea în mediul rural, relațiile pe care oamenii le au și care-i ajută să se descurce în diverse situații și încrederea în instituții și aleși. Vom introduce din nou în ecuația de regresie a susținerii democrației paradigma numită de Rose
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
executive, de autoritate (guvern, poliție, curți de justiție, armată) și reprezentative (parlament, partide politice, președinție și primărie). Integrarea socială poate fi determinată de situarea în mediu rural și de frecvența slujbelor religioase. Ambele caracteristici ar putea produce alte efecte decât locuirea în mediul urban, un spațiu cu interacțiuni sociale diferite. Mishler și Rose (2001b) folosesc adeseori locuirea în mediul rural și frecvența slujbelor religioase ca proxies pentru socializare. Modelul extins al capitalului social pe care îl folosim în lucrarea de față
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
primărie). Integrarea socială poate fi determinată de situarea în mediu rural și de frecvența slujbelor religioase. Ambele caracteristici ar putea produce alte efecte decât locuirea în mediul urban, un spațiu cu interacțiuni sociale diferite. Mishler și Rose (2001b) folosesc adeseori locuirea în mediul rural și frecvența slujbelor religioase ca proxies pentru socializare. Modelul extins al capitalului social pe care îl folosim în lucrarea de față este, de altfel, puternic inspirat de modelul folosit de Rose și Weller (2003) în studiul efectelor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
0,003 Analiză de regresie (OLS). Coeficienții sunt standardizați. * p < 0,01. Modelul de regresie prezentat mai sus indică o putere neașteptat de redusă a elementelor capitalului social asupra susținerii democrației, măsurată, așa cum am văzut, prin respingerea alternativelor nedemocratice. Doar locuirea în mediul rural, ce presupune un tip de socializare diferit, este semnificativ legată de susținerea democrației, relația fiind una negativă. Fracțiunea foarte redusă din varianța respingerii alternativelor nedemocratice explicată de ipoteza capitalului social înseamnă că ar putea exista alte variabile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
spuneți cărora dintre ele le aparțineți? a. Servicii sociale pentru bătrâni, handicapați sau săraci; b. Organizații religioase sau bisericești; c. Educație, artă, muzică sau activități culturale; d. Sindicate; e. Grupuri sau partide politice; f. Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică; g. Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului; h. Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor; i. Asociații profesionale; j. Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc.; k. Sport sau recreare; l. Asociații ale femeilor; m. Mișcări pacifiste; n.
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
care dintre acestea faceți muncă voluntară? a. Servicii sociale pentru bătrâni, handicapați sau săraci; b. Organizații religioase sau bisericești; c. Educație, artă, muzică sau activități culturale; d. Sindicate; e. Grupuri sau partide politice; f. Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică; g. Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului; h. Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor; i. Asociații profesionale; j. Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc.; k. Sport sau recreare; l. Asociații ale femeilor ; m. Mișcări pacifiste; n.
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
scriitorilor și o reminiscență a nostalgiei paradisului. John Steinbeck sau Pearl Buck sunt doar câteva nume de scriitori care explorează un univers natural care va fi în scurtă vreme denaturalizat. Din când în când, în om bate spasmul romantic al locuirii în lumea naturală. Această lume, echivalent al lumii necivilizate, este ușor de regăsit și de scriitorii români în propria lor țară. Că au ales exilul sau că s-au întors din exil, că au decis să locuiască acasă deși sunt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
în mod industrial. Între timp, comparativ cu anii 1970 ai secolului trecut, ani ai începuturilor ecologismului, a prins contur ideea că merită recuperată ferma țărănească tradițională în care animalele și păsările sunt crescute ecologic, în condiții de spațiu și de locuire corespunzătoare. Apărătorii fermelor tradiționale pot replica prin afirmația că animalele și păsările dintr-un complex industrial, adică acelea care s-au născut acolo, nu cunosc alte condiții de supraviețuire. De aici ar rezulta limitarea disputei doar la cazul animalelor care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putință. O problemă de tip epistemic este aceea că noi nu știm acum care sunt dorințele generațiilor viitoare. Totuși, putem argumenta că, în ciuda incertitudinii viitorului, trebuințele de bază vor fi aceleași și în viitor, pentru aer, apă, hrană, spațiu al locuirii, chiar că vor rămâne constante. Un alt argument este acela cu privire la incertitudinea viitorului. Nu știm ce se va întâmpla, ce tehnologii vor fi folosite, iar nici catastrofele nu pot fi prevăzute. Ca urmare, să avem o atitudine epistemologică onestă și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
capăt temporalității. Poemul ia timpul pe cont propriu, își începe propriul timp; acolo unde timpul se oprește și lume nu mai este - adică în sfârșitul faptului-de-a-fi - se naște posibilul nesfârșit al timpului creației. Noua apariție nu se manifestă în netimpul locuirii, în absența oricărei determinații a producerii. Pentru ca ceva să se facă e nevoie de timp, iar ceea ce se face aici încolțește în contratimp, în marginea timpului, neafectat de înscrierea în devenirea ființei. Zi cu zi și noapte cu noapte reprezintă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înaintea creației, desprins de orice prindere a sa în sensibilul manifestării. Spirit al unei lumi care încă nu s-a ales, locuiește golul propriei existențe neîmplinite. Un spirit al ființei gol de ființă, căci "ființa ce locuiește-i însăși locuința", locuirea în nelocul prevenirii, acolo unde nimic nu are loc, nu dă loc decât golului prin care se vede. În rest nimic - realul gros din jur/ se scurge prin cadențe ca prin ciur", decantat până la pragul liminar al pre-realului, derealizat până la
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nedesăvârșită a inaparentului, scenariul sincopat al prefacerii: "Acolo,-n inima acelui Loc/ ce prevestea pelerinajul sferic,/ ne-am așezat s-aprindem primul foc/ nainte de-a se face întuneric". În locul acestui neloc, ceea ce vine să locuiască prevestește, se așază în locuire ca să apară și să lumineze. Loc de pelerinaj care, acum, rămâne în vedere, îi adună pe toți în lumina înțelegerii. Cezar Baltag. Lumea ca transparență sau realitatea lui a-fi-ca Transferul în prefăcut Dacă a-vedea-ca (fenomenologic) îl presupune pe a-fi-ca (ontologic
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu e prezent în imaginea de sine, dezertată, evacuată până la neantizare. Sufletul e în transparența însăși, în izvorul nevăzut care îi dă ființa 59. Ceea ce apare la vedere - din inaparentul întemeierii - e doar izvorârea, văpaia suflării de duh, enthousiasmos-ul răpirii, locuirea în zeu, în nimicul din care toate se stârnesc. Toate încep, stau să apară, să se desfășoare în firea Firului divin; toate în Unul, înfășurate în același sens al facerii. Dar tabloul acesta vine de dincolo, din firescul petrecut demult
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
exploziei se împleticește ordonator și fortuit prin tubulatura prevăzută în acest sens. Da, arta pune lumea în mișcare, dar trebuie bine strunită; domesticirea preafrumosului începe cu aducerea lui în frâul măsurii, care, impunându-i practicalitate, îl face atelabil la sfera locuirii. Își exersaseră de-o viață zâmbetul mai cuprinzător ca podul Brooklyn, tocmai pentru a putea prelua, impasibili, impactul întâlnirii cu necunoscutul. Acum surâsul lor înfrunta curajos hazardul social la el acasă, arcuindu-se avântat dincolo de sine - o zveltă structură de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în operațiunea de triere a celor arătate anume spre a fi văzute de cele ivite spontan, fără intenția de a atrage atenția. Încă de pe băncile școlii se învățase să nutrească așteptările cele mai înalte de la o percepție justă a adevărurilor locuirii, pe care vedea civilizația clădindu-se solid, durabil. Dacă locuirea n-ar avea adevăruri fondatoare, întregul edificiu al civilizației s-ar clătina, la rându-i. Socotea însă că, pentru a fi ceea ce sunt, și adevărurile au nevoie nu atât de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fi văzute de cele ivite spontan, fără intenția de a atrage atenția. Încă de pe băncile școlii se învățase să nutrească așteptările cele mai înalte de la o percepție justă a adevărurilor locuirii, pe care vedea civilizația clădindu-se solid, durabil. Dacă locuirea n-ar avea adevăruri fondatoare, întregul edificiu al civilizației s-ar clătina, la rându-i. Socotea însă că, pentru a fi ceea ce sunt, și adevărurile au nevoie nu atât de găsire cât de consolidarea prin regăsire. Așa că, mai târziu, devenise
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sporesc prin asta substanțial confortul, motiv pentru care sunt frecventați cu precădere; de lume ne prindem în primul rând prin puterea convingerilor și, admițând că priza nu ar fi subminată de însăși truculența lumii, consensul netulburat ar constitui temelia unei locuiri fără griji. Bineînțeles, cât va fi fiind și traiul fără griji de superlativ... Nu întâmplător vizita îi reunea pe cei versați în arta edificărilor cu cei desăvârșiți în arta ștergerii urmelor: în joc era adevărul unui mod de-a fi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
griji de superlativ... Nu întâmplător vizita îi reunea pe cei versați în arta edificărilor cu cei desăvârșiți în arta ștergerii urmelor: în joc era adevărul unui mod de-a fi, mai bine zis posibilitatea și limitele dezvăluirii lui. Căci buna locuire înseamnă raportare selectivă la un mediu schimbător, poziționare care să ofere acces lesnicios la resursele lui și totodată protecție împotriva feluritelor agresiuni la pândă în el. Numai în măsura în care urmele acestei resituări continui prin acțiune devin lizibile, locuirea poate fi optimizată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui. Căci buna locuire înseamnă raportare selectivă la un mediu schimbător, poziționare care să ofere acces lesnicios la resursele lui și totodată protecție împotriva feluritelor agresiuni la pândă în el. Numai în măsura în care urmele acestei resituări continui prin acțiune devin lizibile, locuirea poate fi optimizată, și asta tocmai pe baza lecturii lor. Un "text" arhitectural se compune în urma și din urma lăsată de ființarea locatarului în mediu, lărgind anumite posibilități și suprimând altele, în funcție de rolul lor în schema lui identitară de ansamblu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
penumbră prielnică metamorfozelor ad-hoc. E posibil chiar ca acest crepuscul al contururilor nelămurite, cu pletora lui de forme ispitind orice conținut dat, să fi fost pentru ei un superlativ greu de admis, dar încă și mai greu de conceptualizat, al locuirii - tocmai imposibilitatea confuz-fremătătoare de localizare între limite precise a locatarului, de lecturare a lui fără echivoc. O magie amniotică a resorbției individului în mediul protector, ce face cu putință credința în lucruri incredibile, cum ar fi reușita lui după o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lor, sunt oricum și mereu pe cale de a-l lăsa liber. Dar între a găsi loc gata făcut și a-și face un loc pe măsură există o sumedenie de compromisuri posibile, ce implică măsurători incerte; trupul omenesc, cu care locuirea începe, are capacitatea și de a se expansiona, și de a se retracta întrucâtva în urma tatonărilor, ce constituie, la urma urmei, tot atâtea încercări ale lui de a-și afla măsura proprie. Coatele sunt organele desemnate simbolic ca specializate într-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a-și afla măsura proprie. Coatele sunt organele desemnate simbolic ca specializate într-astfel de explorări, iar nomazii știau mai bine ca oricine că, folosindu-le viguros, se poate răzbi înspre un loc mai moale și mai cald. Dezamăgiți de locuire, se simțeau deseori incitați la luarea de noi măsuri ale lumii interioare, adică la o remăsurare a forțelor proprii cu cele ale adversității înconjurătoare. Cât ești de "tare", de incisiv și invulnerabil, constituia proba valorică supremă în lumea lor extrem de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dar tenace, adeziuni intime. Dacă vreuna din tabere ar fi avut înclinații spre speculația filozofică, miza jocului lor s-ar fi putut exprima prin dilema: care dintre adevăr și neadevăr constituie de fapt mediul cel mai ospitalier și mai propice locuirii? Dar, uniți de un pragmatism simplificator, participanții la întâlnire se limitau la întrebările ce aveau șansa de-a căpăta răspuns - și, încă mai înainte de asta, ce puteau fi traduse acceptabil de greu încercatul tălmaci prezent printre ei. "Mevrouwen, meneren", începu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai mult ancorări punctuale efemere, capricioase și intermitente, precum curenții. − Exact, aprobă Trees. Din cauza asta, colapsul unei lumi nu e mai niciodată total; părțile ei disfuncționale devin de obicei ruine și caverne la limita salubrității, în care vechea versiune a locuirii se refugiază. Povestea cu mareea de anxietate ce paralizează în întregime funcționarea unei lumi e doar un expedient euristic, o ficțiune simplificatoare; nu cred că există sentimente fundamentale, capabile să măture totalitatea unei lumi cu vâltoarea lor, ci numai afecte
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
interlocutori mizau pe iscusința în manipularea aparențelor de sine, în vreme ce partenerii lor contau pe manipularea aparențelor lumii prin investirea ei cu așteptări insistente și răbdătoare, exprimate indirect prin formulele de adresare respectuoase. Totul depindea de câștigarea încrederii celuilalt, fără de care locuirea amenință să devina tocmai opusul ei, adică un frământ neliniștit perpetuat de ostilitatea mediului, o cantonare în neospitaliere suspiciuni devoratoare de tihnă. Numai că la neliniște cele două tabere rămâneau foarte inegal adaptate, ceea ce explică de ce ispitirile ataraxiei erau departe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]