2,476 matches
-
în funcție de tehnica abordată. Dacă la tiparul înalt aveam nevoie de o hârtie suplă și subțire, iar la tiparul adânc de o hârtie cu grosime mai mare, în tiparul plan putem folosi aproape toate tipurile de hârtie. Aici vom descoperi hârtia lucioasă, mată, satinată, poroasă, mai groasă sau mai subțire. Astfel, în cazul tehnicii în laviu sau tuș folosim o hârtie lucioasă sau netedă, pentru tehnica creionului folosim o hârtie poroasă, cu granulație asemănătoare desenului în creion, dar mai suplă. Dacă în
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
o hârtie cu grosime mai mare, în tiparul plan putem folosi aproape toate tipurile de hârtie. Aici vom descoperi hârtia lucioasă, mată, satinată, poroasă, mai groasă sau mai subțire. Astfel, în cazul tehnicii în laviu sau tuș folosim o hârtie lucioasă sau netedă, pentru tehnica creionului folosim o hârtie poroasă, cu granulație asemănătoare desenului în creion, dar mai suplă. Dacă în tiparul adânc hârtia trebuie neapărat să fie umedă înainte de imprimare, iar în tiparul înalt trebuie să fie uscată, în tiparul
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Noile tipuri de cerneală răspund la specificul fiecărei tehnici de imprimare, astfel încât găsim cerneluri care se usucă rapid sau care sunt nontoxice, care au rezistență mai mare la lumină sau la spălare. Totodată, au apărut cerneluri care sunt mate sau lucioase, care să poată fi receptate de la distanță mult mai ușor ori care rezistă la flexibilitatea unor materiale precum plasticul, pânza etc. Dacă urmărim parcursul cernelii de gravură de-a lungul istoriei, vedem că practic dezvoltarea și diversificarea ei s-au
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
tiparul plan, cerneala trebuie să fie grasă ca să poată respinge apa în contactul cu piatra litografică; - pentru serigrafie, cernelurile sunt de mai multe tipuri: cerneala pe bază de apă, cerneală care se dizolvă în solvenți speciali, cu aspect exterior mat, lucios, satinat, metalic, fosforescent etc. Pentru fiecare tehnică în parte și pentru fiecare manieră de lucru există cerneluri speciale. Utilizarea lor în mod corect atrage după sine și rezultate foarte bine controlate în stampa imprimată. Folosirea tuturor materialelor în scopurile pentru
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
având un rol esențial. Ușoarele abateri de la această geometrie pot genera trasee incerte, greu de stăpânit. VERNI - Soluție formată din rășini (naturale sau artificiale) și dintr-un solvent care, aplicată pe anumite obiecte, formează la uscare un strat neted și lucios, cu rol ornamental sau protector. În cazul gravurii, termenul de verni se referă numai la substanța așternută pe placa de metal, înainte de operațiunile de zgâriere a desenului. Compoziția și consistența sa garantează faptul că locurile acoperite nu vor fi corodate
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
plăcut, caracteristic, produsă de albine, care se recoltează prin topirea fagurilor. Ceară de balenă - spermanțet, ulei de cașalot. Ceară de parchet - amestec de ceară sintetică cu parafină, cerezină, ceară vegetală și cu alte substanțe, care formează pe parchet o peliculă lucioasă, protectoare. Ceară roșie - amestec de colofoniu, șelac, ulei de terebentină și culori minerale care, datorită proprietăților lui plastice la încălzire, este folosit la sigilarea scrisorilor, pachetelor, la închiderea ermetică a flacoanelor etc. Ceară montană - ceară minerală obținută din cărbunii bruni
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
lubrifiant etc. sau (în stare pură) ca unguent în farmacie și în cosmetică. - Din fr. vaseline. VERNI Soluție formată din rășini (naturale sau artificiale) și dintr-un solvent, care, aplicată pe anumite obiecte, formează la uscare un strat neted și lucios, cu rol ornamental sau protector. VERNIS MOU - gravura în verni moale Procedeu de gravură în aquaforte în care artistul desenează cu un creion pe o foaie de hârtie, care este așternută pe o placă acoperită cu un verni special, păstrat
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
lui Moș Crăciun. Moșul are și o consoartă, Crăciunița. Mă întreb cine a inventat-o, ce specialist în marketing?! În acest an, au apărut și un fel de crăciunițe sexy. Până și celebra N. Luciu a apărut pe o copertă lucioasă, oferind, generoasă, porțiuni apreciabile din cele două izvoare ale propriei bunăstări. La o televizunie privată, de mare succes, am observat chiar și două crăciunțe în mini, alergându-se de cu zor. Cred că în viitor, la grădiniță, nu va mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mea. Doar că, în calitate de ex-student de-al lui Foarță, îmi este greu să nu mă arunc cu minte în sala de curs unde era la fel de natural ca la această lansare a nu mai puțin de patru volume frumos colorate și lucioase. Așa că, în timp ce stăm, ca la șezătoare, alături de Ion Barbu, realizatorul caricaturilor din rimoromanul Un mire fără căpătâi, scos de Polirom și „Suplimentul de cultură“, de Șerban Foarță, maestrul de ceremonii, și de Robert Șerban, neobositul apărător al culturii din îndepărtata
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
totdeauna în urbea transilvană de pe Someș, în primul rând pe insulițele cu arbori tăiați (căsăpiți, ca să fiu mai exactă) care pigmentează râul dinspre centrul orașului către marginea vestică. Sunt rațe de două soiuri: unele mai puternic colorate, cu penaj verde lucios (smaragdin), iar altele cenușii. De jucat însă se joacă mai toate. Uneori, stau în preajma gurilor de canal pe unde se revarsă în Someș dejecțiile din centru, de obicei însă dorm, se cufundă și se ciufulesc pe insulițele despre care am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
vedeți vreunul, e cuminte să-l priviți cu luare-aminte: niciodată o prințesă nu-i departe“. PIETRICIC|: „Toate prințesele dețin o pietricică, cel puțin. Găsită-n drum sau pe o plajă sau într-o peșteră mai mică, cu aspect de ciob lucios de glajă, de șist de calcar sau de mică, roșietică, verzuie, albastră sau sură, netedă sau aspră, opacă sau nu fără sclipet, ținută-n pumn ori într-un sipet, sau într-un buzunar, în rol de talisman benefic ori din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
i-a admis omului cererea, care trebuie să specifice, pentru timbrare, „valoarea“ locului de unde scriu și eu acum. În fond, reclamația personajului nostru nu sare din normalitate cu absolut nimic. Pentru că a devenit banal ca diverși cetățeni la costum negru lucios și insignă, alături de doamne cu coafuri-abajur și privire studiată să revendice, cu tot atâta temei cât și cel de mai sus, diverse hălci istorice ale țărișoarei noastre. Nu știu câți dintre cei pe care-i pomenesc nu fac confuzia între Barbu Delavrancea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
fiartă-clor-urină-borș“, fără balcoane, cu bucătării mizerabile și camere sufocante, cu băi comune neiluminate, alcătuiesc un peisaj dezolant în care viața pare imposibilă. În acest univers sumbru, Ionel Pantaleevici Pâslari visează la blocul nou al secretarilor de partid, la Volgile lor lucioase, dar și la Veronica Lapteacru, amanta „nacealnicilor“ cu ochelari fumurii. Căminul Combinatului de Carne din Chișinău, în care trăiește Ionel Pâslari, este pentru Grișa Furdui (vărul lui Pâslari din satul Țârșițeiă un adevăr Paradis: „Erau ani lumină între lumea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
viscerală (pleura pulmonalis) și o foiță parietală (pleura parietalis), care se continuă una cu alta la nivelul hilului și realizează la locul de trecere a foiței viscerale în cea parietală, o zonă de reflexiune. Fețele pleurale se privesc, sunt netede, lucioase, umectate de un strat foarte subțire de lichid. Ele delimitează un spațiu virtual: cavitatea pleurală (cavum pleurae). Aceasta devine reală numai atunci când între pleura parietală și cea viscerală pătrunde aer sau se formează un lichid patologic [12]. 1.1. PLEURA
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
superior (frontal) al capului predomină ca înălțime și ca lățime, cap en „toupie”. Statură înaltă, cu forme subțiri, corp rău dezvoltat și foarte emaciat, cu slabe reliefuri musculare, umeri căzuți, trunchi scurt și îngust, membre scurte și subțiri, piele netedă, lucioasă, dură, uscată și rece la atingere, acoperită de păr foarte negru, cu vene subcutanate mari. Fața mată, de culoare foarte închisă, cu reflexe pământii și plumburii, obraji excavați și uscați, trăsături fine, dar crispate și neliniștite, cu expresie tristă, păr
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ridicarea din pat și chiar și după ce mănâncă. Un obraz roșu, unul palid; un obraz fierbinte și unul rece. Fața tuberculinicului este rotundă, ten deschis, curat și neted, cu aspect neted ceros; ochi strălucitori și scânteietori, gene și sprâncene fine, lucioase, lungi și mătăsoase, buze subțiri. Oase malare proeminente, buze subțiri. În câteva cazuri, pielea feței este aspră, voce aspră, profundă, deseori spartă; pleoape roșii, inflamate, cu scuame și cruste ale genelor, rupte, tocite, curbate neregulat și imperfecte. In aceste cazuri
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
termenii viciului și-ai poftelor obscure, stăpânul de la Windcote e un personaj deopotrivă ridicol și tragic: măcinat de neîmpliniri și manii erotice, masiv și dezgustător - "oare ce gâfâit al naturii a putut da naștere unei asemenea excrescențe fungoide de cărnuri luciose?" - Meridian e iremediabil captiv în obsesiile sale bolnave pentru femei mai tinere, precum guvernanta Nelly sau mondena Nadine Coussay. Romanul, deschis printr-un capitol-preambul intitulat " Descendența Destinei", se desfășoară pe parcursul unui weekend, când, urmându-și obiceiul de a da petreceri
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
centrul cărora se deschid crăpături pe fața superioară a frunzei, brune-ruginii, pline cu spori de vară. Grupările sporilor de rezistență care au formă eliptică asemănătoare cu forma grupurilor de spori de vară, au răspândire neuniformă pe suprafața frunzei, sunt negre, lucioase, la început subepidermice, apoi se deschid pe fața inferioară a frunzei și devin prăfoase (fig. 21). Pe frunzele de limba boului (Anchusa) sau de ochiul lupului (Lycopsis), apar pete circulare sau alungite, albicioase la început, apoi galbene-portocalii, mari de până la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mai mult sau mai puțin clar în funcție de sensibilitatea soiului, momentul infecției și condițiile climatice. Plantele soiurilor sensibile prezintă la scurt timp după infecție (8-14 zile), pete verzi-deschis pe frunzele tinere, apoi pete mari verzi-deschis, mate, în contrast cu zonele sănătoase care sunt lucioase(fig.34). La soiurile sensibile spațiile dintre nervuri sunt decolorate, cu zone verzi în lungul nervurilor și datorită creșterii încetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrări și răsuciri ale marginilor. Plantele rămân mici, au înflorire slabă și formează păstăi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
condiții optime de temperatură (26-28șC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele se unesc și inelele de decolorare ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se usucă iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșie-cărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mm în diametru, cu aspect umed, de culoare galbenă-brunie, iar ca urmare păstăile rămân seci. Pe toate organele atacate, din țesuturile distruse apar picături cu bacterii, de culoare albcenușie, ce se usucă se brunifică și formează pe zonele uscate, pelucule lucioase (fig. 40). Transmitere-răspândire. Răspândirea bacteriei în cultură se face prin curenții de aer ce antrenează fragmente de colonii (pelicule) bacteriene sau picăturile apei de irigație (prin aspersiune) sau a apei de ploaie. Bacteria se transmite de la un an la altul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cea seminceră. Simptome. Plantele tinere infectate prezintă frunze cu nervurile transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mici, de 1-2 mm, unghiulare, cu aspect umed, transparente, ce evoluează în pete galbene apoi brune, brune negricioase (fig. 76). Din țesuturile atacate pe vreme umedă apare un lichid (exudat) bacterian albicios, ce se poate usca sub formă de peliculă lucioasă brună sau cenușie. În cazul unui atac grav, frunzele rămân sfâșiate sau se usucă înainte de vreme. Pe tulpini, petele sunt alungite, la început galbene apoi brune, acoperite de exudat și în final negre. Păstăile de la plantele bolnave produc puține semințe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
albă a cruciferelorAlbugo candida Boala cunoascută sub numele de rugina albă sau albumeală, este foarte comună, fiind întâlnită pe cruciferele cultivate și spontane. Simptome. Ciuperca atacă frunzele, tulpinile, florile și păstăile. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi albe, lucioase, umflate, de diferite forme și mărimi (1-5 mm în diametru) izolate sau unite. În dreptul petelor epiderma crapă și pata capătă un aspect prăfos. Tulpinile și păstăile atacate suferă deformări ca: măriri anormale, îngroșări (fig. 78). Frunzulițele de lângă flori sunt mărite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bacterian sub formă de lacrimi. Pe frunzele plantelor mature apar pete neregulate ca formă, de 1-2 mm în diametru, cu aspect umed și margini bine delimitate (fig.100 -a). În perioadele umede sau după irigarea culturii, în jurul petelor apar inele lucioase datorită lichidului bacterian. Inițial petele au culoarea verde închis, apoi devin cenușii sau brune și sunt dispuse în special de-a lungul nervurilor, spre marginile frunzelor. În cazul unor infecții puternice, zonele brunificate se unesc, iar țesuturile se rup. Pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]