4,609 matches
-
poporul, victima asuprită prin aranjamentele impuse, reprezintă adevărata rezistență a spiritului național împotriva opresiunilor externe. Acest schematism, care aparține romanticilor din perioada 1830-1850, dovedește dificultatea de a articula două peisaje acela al granițelor balcanice ale Europei și acela al capitalelor luminate ale Vestului și de a așeza și a defini cultura populară românească în cadrul culturii romantice europene. Această extraordinară nevoie de a afirma trădarea tuturor prin unii este revelatoare în urmărirea inauguralului, care ar permite răsturnarea ierarhiei rolurilor și conferirea primului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În 1840, este numit director al Teatrului din Iași, alături de Alecsandri. Acesta provine dintr-o familie de mici boieri, însă tatăl său a avut o carieră strălucită care l-a transformat în 1840 într-un demnitar la curtea domnească. Spirit luminat, tatăl este bun cunoscător al noilor inițiative economice. El este unul din responsabilii lucrărilor pentru amenajarea Prutului în vederea navigației. Generos cu orașul său, el participă în 1836 la crearea primului Conservator filarmonic din Moldova și angajează, în timpul unei călătorii la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o eroizare a luptei dusă pentru dreptate socială, adică pentru apariția drepturilor de care sînt privați șerbii. Țăranii așteaptă această eliberare de la împărat, de la bunul împărat. Ei merg în întîmpinarea lui Avram lancu, care reprezintă, în același timp, figura prințului luminat și a justițiarului înconjurat de partizanii săi. Lupta lui lancu din Munții Apuseni, care se înscrie în tradiția deschisă de răscoala lui Horea, este aureolată de prestigiul pe care îl conferă în ochii țăranilor revolta împotriva privilegiilor nobiliare. El se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lanț: creditele sînt acordate în schimbul favorizării întreprinderilor de armament ale țării furnizoare de credite. Modalitățile de dezvoltare ale armatei pun în evidență slăbiciunile interne ale țării: lipsa de mijloace financiare la stat și diviziuni profunde în sînul societății între elitele luminate, competente, formate în străinătate și o populație rurală pe care moravurile și mizeria o fac de neînțeles pentru aceste elite. Decalajul este foarte clar în armată: cîțiva ofițeri superiori formați în Germania, la Turin sau, mai rar, la Saint-Cyr, se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și guvernul francez se angajează să le ofere imediat asistență în măsura în care le este posibil". Cîteva zile mai tîrziu, adjunctul comisarului poporului pentru Afaceri Externe, Potemkin, se oprește la București, la reîntoarcerea sa din Turcia, pentru a întreține cu Gafencu discuții "luminate" la nivel înalt, între Moscova și București. Este vorba de stabilizare? Îndoiala planează. Gafencu se străduiește să mențină un echilibru balcanic, ceea ce este în conformitate cu perspectivele Parisului și Londrei, în vreme ce Bulgaria se ocupă de cererea retrocedării Cadrilaterului Dobrogei. În fața pactului germano-sovietic
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rea". Fiul lor, Nicu, făcut de rușine public cu trăsnăile lui, este înlocuit în octombrie 1987 din fruntea UTC, pe care o conducea din 1976. Descurajarea a cuprins toate păturile populației, cărora autoritățile le impun norme restrictive de consum. Elitele luminate simt că sfîrșitul unui regim denunțat în Vest și în dezacord cu elanurile de restructurare după modelul sovietic este aproape. Aceste elite sînt deschise la perestroika iar în golurile problematicii sovietice se strecoară perspective confuze și timide de adeziune la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu poate fi definit. Mediile occidentale vorbesc de un model stalinist sau mussolinian, iar publicul este strivit de prezența unei clădiri albe care domină împrejurimile și se agață straniu de poalele norilor, asta în timp ce la căderea serii, capitala este abia luminată. Inaugurarea noului centru civic, ce trebuia să aibă loc pe 23 August 1989, este amînată din cauza nefinalizării. Ceaușescu este celebrat ca Mare Arhitect, Constructor, Creator, ca Titan și ca Vizionar. Lucrările au necesitat mutarea în alte locuințe a 40.000
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67 Un popor ignorat . . . . . . 70 Semnele exotismului . . . . . . 75 Capitolul 2 Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de pretexte invocate pentru a urmări cu totul alte scopuri. Știm asemenea că un viu sentiment de stat, o conștiință întemeiată despre solidaritatea intereselor naționale, cari sânt și trebuie să fie armonizabile, nu în opunere unele cu altele, un patriotism luminat și mai presus de tendențe înguste mai nu are nevoie de-a formula în teze generale lucruri care se-nțeleg de sine la alți oameni și în alte țări. Din nefericire însă cată să constatăm că în țara noastră multe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
popor. Și, în adevăr, teorii abstracte de cosmopolitism, importate de aiurea, s-an împrăștiat: pe nesimțite și au slăbit cu încetul simțul conservării naționale, așa de vioi și de puternic altădată la români; și aceste idei, vătămătoare chiar în țările luminate și puternice de unde s-au luat, au devenit un adevărat pericol pentru națiunea noastră și mică și slabă. De altă parte, dorințe de progres și de libertate nechibzuite au introdus prea adesea în mecanismul nostru politic fraza goală în locul realității
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acele instituțiuni pot rodi la noi și cer și altele, mai costisitoare și mai neroditoare. Urmările acestor tendințe erau lesne de prevăzut: instituțiunile cele mai folositoare au devenit numai o sarcină bugetară, și libertățile publice folosesc numai la câțiva oameni luminați, iar pentru marea majoritate a populațiunilor au devenit de o parte o armă de esploatare în mînele celor mai abili și mai puțini scrupuloși, de alta un mijloc de ațâțări și de discordie între proprietari și muncitori, cei doi factori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de esploatare în mînele celor mai abili și mai puțini scrupuloși, de alta un mijloc de ațâțări și de discordie între proprietari și muncitori, cei doi factori principali ai avuției naționale. Pentru că clasele de jos ale societății au fost presupuse luminate, din cauză că instrucțiunea obligătoare stă scrisă în Constituțiune, pe când în realitate lumina numai o plătesc, fără să o dobândească, pentru că au fost presupuse libere din cauză că avem una din constituțiunile cele mai liberale din Europa, pe când liber- [... ] {EminescuOpXI 34} [... ] ["ZIARUL "ROMÎNUL" SE
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu care se măsoară somnul, adâncimea lui. Mai greu dormim în prima oară după adormire. Din ce în ce puterile se restituie și somnul devine mai ușor, încît dimineața un mic zgomot ne deșteaptă. Ce este visul? în cercul mic luminat al conștiinței noastre se mișcă imagini de lucruri, idei teribile, cari ne-au emoționat tare odată și de cari nu putem scăpa Această neliniște este mai mare sau mai mică, după temperamente. Amintirea, când sîntem deștepți, este slabă; închizînd ochii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Amintirea, când sîntem deștepți, este slabă; închizînd ochii, nu mai avem o imagine fidelă a lucrului din fața noastră. Din contră, în vis imaginea este ca reală. Cauza este că imaginele se deșteaptă dinlăuntru nostru, în creieri, și intră în cercul luminat al conștiinței fără voia noastră, pe când nu sîntem atinși întru nimic de esterior. De aci energia imaginilor din vis. Avem analogii în viață pentru aceste mișcări sensaționale: câteodată ne țiuie urechile, auzim clopote sau muzică, fără ca ceva din toate acestea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
liberal: Și în adevăr, teorii abstracte de cosmopolitism, importate de aiurea, s-au împrăștiat pe nesimțite și au slăbit cu încetul simțul conservărei naționale, așa de vioi și de puternic altădată la români; și aceste idei, vătămătoare chiar în țările luminate și puternice de unde s-au luat, au devenit un adevărat pericol pentru națiunea noastră, și mică și slabă. De altă parte, dorințe de progres și de libertate nechibzuite au introdus prea adesea în mecanismul nostru politic fraza goală în locul realității
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Din contră, atât mersul psicologic cât și istoria dovedesc că o națiune cu cât este mai liberă cu atât și conștiința individualităței sale devine mai puternică. Cum rămâne dar cu teoria din program?... "și aceste idei, vătămătoare chiar în țările luminate și puternice de unde s-au luat, au devenit un adevărat pericol pentru națiunea noastră și mică și slabă". {EminescuOpXI 53} Poate-se cita vremea fanarioților ca o epocă a dezvoltării statului romîn? A fost o epocă de suferință a poporului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
administrativ aproape perfect al Franței, Belgiei și Australiei; și cu toate acestea, când e vorba de exploatarea căilor ferate de către acele state, cele două din urmă, care-și exploatează deja singure liniile, dau niște exemple foarte regretabile, pe cari bărbații luminați ai Franții le pun înainte spre a opri statul lor să intre pe o asemenea cale greșită. {EminescuOpXI 82} Dar la noi, în România, unde regularitatea, simțul de datorie și sistema de control sânt până acum numai niște lucruri de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în afară de geniul într-adevăr național (nu patriotico-liberalo-politic) nu va avea valoare și trăinicie, nici pentru noi, nici pentru străinătate". Epoca esperimentațiunii cu vorbe și cu forme străine au trecut; întrebarea e: rămas-a destulă seriozitate și minte în tineretul nostru luminat de-a urma aceeași cale care a asigurat izbânda unor literați ca Alecsandri, Cogălniceanu, C. Negruzzi, A. Donici, Odobescu ș. a.; sau nu mai sânt în stare a pricepe măcar problema unei literaturi naționale și sânt cu totul pe clina Dramelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
starea societății române, a cării însutită înrăutățire e cea actuală. La ordinea zilei era o adresă cătră tron, la care Crețulescu a propus a se adăoga următorul pasaj: E drept a recunoaște că obiceiul înrădăcinat în clasele cele comparativ mai luminate ale societății noastre, de-a dezdemna orice altă profesiune și de-a se îmbulzi în aceea a serviciului public, a adus concurența ce-și fac cetățenii în această carieră la un grad funest moravurilor noastre publice, astfel încît ea ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a se îmbulzi în aceea a serviciului public, a adus concurența ce-și fac cetățenii în această carieră la un grad funest moravurilor noastre publice, astfel încît ea ar putea zădărnici orice încercare de serioasă îmbunătățire din partea unui guvern luminat și cu intențiuni sincere. Totuși Adunarea deplânge că guvernul Măriei Tale, nu mai puțin decât acelea ale predecesorilor Măriei Tale, departe de-a cerca a combate acest defect al moravurilor noastre, care este una din cauzele principale a paraliziei societăței
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
susținut; oricine ar fi persoanele cari ar compune guvernul, pentru acea clasă e indiferent. Astfel, oricare partid vine la guvern e nevoit a face bine, căci altfel acea clasă-l dă jos. La noi nu e așa, fiindcă acea clasă luminată de care vorbim, pe lângă interesele țării, mai are și alte interese de guvern: interesul de-a avea mijloc de viață, interesul de-a căpăta distincțiune, cari nu pot fi mulțumite {EminescuOpXI 193} decât prin meserii retribuite de bugetul statului. Deci
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dea acelora ce-l susțin fără nici o altă considerațiune. Aceasta e sorgintea răului, din puntul de vedere al administrațiunii țării. Pe urmă, din punctul de vedere al amorului-propriu național, veți găsi că acele profesiuni ce compun în alte țări clasele luminate, precum industria, științele, artele etc., acelea singure constituie civilizațiunea. O societate în sânul căreia aceste profesiuni nu sânt exersate nu se poate numi o națiune civilizată. Nu voi mai abuza de timpul și de răbdarea Adunării ca să dezvolt o teorie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zilnic se înmulțesc acele coale tipărite fără folos pentru școală, dar de un folos cu atât mai mare pentru autori, în Ardeal și Ungaria, departe de-a fi lăsată pe mâna speculanților, formează obiectul serioaselor preocupațiuni a oamenilor celor mai luminați ai poporului românesc. Se-nțelege că și la noi există lăudabile escepții; sânt autori cari nu copiază numai cărți străine, ci gândesc ei singuri când scriu și cari au deci calificațiunea pedagogică necesară, sânt pe de altă parte și firme
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ZICEA... Programul nostru zicea: Teorii abstracte de cosmopolitism importate de-aiurea s-au împrăștiat pe nesimțite și au slăbit cu încetul simțul conservării naționale, așa de vioi și de puternic odată la români; și aceste idei, vătămătoare chiar în țările luminate și puternice de unde s-au luat, au devenit un adevărat pericol pentru națiunea noastră. De altă parte, dorințe de progres și de libertate nechibzuite au introdus prea ades în mecanismul nostru politic fraza goală în locul realității. {EminescuOpXI 258} Nu credem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Esplicarea e lesne de dat. Pe tronul Moldovei stătuse un Domn, Grigorie Ghica, de-o curăție de caracter și de-o iubire de patrie care cu greu își va găsi seamăn în istoria noastră. Tot ce pământul Daciei avea mai luminat a fost strâns de el împrejurul tronului, toată generația aceea care reprezinta ideile nouă sub domnia lui Vodă Sturdza a fost ridicată alăturea cu el. Dacă ar fi trăit, desigur ar fi fost ales Domn al Țărilor unite. Dar pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]