2,817 matches
-
frumoasă și strălucitoare ca lumina soarelui! Această piatră prețioasă are puterea de a stânge foamea și setea la cei ce o ling. De se întâmplă ca s-o înghită vreun șarpe când o linge, se face îndatamare balaur, adică se lungește și se îngroașă foarte tare în trup, i se mărește capul, făcându-i-se sub grumaz o gușă mare, îi cresc aripi și, după mărimea pietrii ce-au înghițit-o, încă unul, doauă, sau mai multe capete..."361 Șarpele balaur
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
egal "negrăitele dovezi ale vremii" și sugerează răbdarea obositoare inerentă decantării în expresie a sentimentelor și meditațiilor. Apare și umbra, "petecul de noapte", cum o numea Tudor Arghezi, în care ne cufundăm periodic până la dispariția finala. Umbra trece tremurând, se lungește în drum, ne cutremură somnul și visele, este roaba din naștere, lepădată de Domnul, ne încercuie vârstă cu vârstă. Visul se combină cu aspirația la autodepășire, de aceea visul la M. Ciobanu înseamnă efort, așteptare, pândă și ardere: "auzul mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poezia n-are sens și nici emoție. Rămân în picioare vrăjile depărtării, deși tonul este expozitiv și retoric: "La țărm sunt cuprins de uitare,/ apa mării lustruiește podelele scoicilor,/ cheile eroziunii sunt la paznicul de cretă/ vine viața și își lungește scheletul sub rază în fata morții fulgerătoare/ țeasta noastră e o sarcină grea". "Goana după fericire" (1974) îl aduce pe poet în fața idealului omului și a deziluziilor: " Luminau salcâmii noaptea și bănuiesc că eram fericit/ iute se petreceau împerecherile/ gura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cuprinde, spre ce aspiră. Dezlănțuit și pur în dragoste, lasă viitorimii formule memorabile: Îmi fac de cai,/ îmi fac de haide", "doamnă verde camforă", "meșter parfumar";,"lumina este auzită pe la colțuri", "moartea este tandră" pentru că este similară somnului, "timpul stă lungit pe timp", sprânceana este "verde și foșnită", "melodia ospăta în tine"" și mi-a adormit în verde", "cifra mea cea mai muiere", "N-ai să iarnă, primăvară", "N-ai să doamnă, domnișoară", "și incest ai fost prea cast". Și femeia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe ei cu carul". Satul își are hoții și milogii lui, pe Zarbă și Riblă, a căror prezență aduce și o altă figură interesantă, factorul care face politică și caracterizează straniu destinul războiului. Teoria lui e că "răzbelul se mai lungește/ Ne mai duce-așa zece, cinșpe ani, că sunt țapeni și ăia și ăia./ Sunt ca boii ăia bici, care, când s-apucă-n coarne,/ Se tot împing încolo și-ncoace,/ Tot aștepți să se biruie și nu se mai biruie/ Stau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Roxana Bucur) Dacă s-ar putea sintetiza puțin, deoarece consider că patru ore e prea mult. (Oana Eliza Pîrtan) Participarea scăzută a majorității. (Vlad Ciurdar) Gestionarea deficitară a timpului. (Mirela Mureșan) Că am fost puțin rigizi și că ne-am lungit prea mult. (Claudia Oaida) Persoanele care vorbeau în timpul discuțiilor, cele care nu erau atente și faptul că nu am avut suficient timp pentru a termina toate sarcinile. (Romina David) Ce ați îmbunătăți în acest proiect transdisciplinar? În momentul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mea zi de zi... Am greșit și recunosc toată grozăvia nebuniei mele... Nu vreau decât să ispășesc... N-am nevoie de judecata voastră pentru că m-am judecat și m-am osândit singură. Dacă ați fi loiali, nu m-ați tortura lungind orele, otrăvindu-mi clipele una după alta... Dar nu sunteți... Ascultă, Piedro, dacă nu m-am ucis încă este pentru că încă mai simt că îți pot fi de ajutor. Dacă stărui atâta este pentru că nu vreau să te mai văd
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
semnalând rostirea legată a celor două cuvinte. 3. [a purta vorba, a fi scump la vorbă, a pune o vorbă bună, a duce cu vorba, a schimba vorba, a lăsa vorbă, a fi vorba de..., a se vorbi de..., a lungi vorba, a zice vorbă mare, fără multă vorbă, din două vorbe, din vorbă în vorbă, vorba cântecului, nui vorbă! etc.] Profesorul era scump la vorbă și foarte exigent./ Mia pus o vorbă bună, ca să fiu și eu primit în echipă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
redusă a frontierelor de conectare feroviară au perimetrul frontierelor terestre de peste 5.000 km. lungime, de-a lungul căruia se află mai puțin de 0,20 puncte feroviare/100 km. În această categorie se încadrează Algeria și Sudan, ale căror lungi segmente de frontieră se desfășoară în mare parte în regiuni deșertice, granițele lor fiind traversate de numai o singură linie ferată de legătură cu exteriorul în Sudan și de trei puncte feroviar-frontaliere în Algeria. statele a căror frontiere nu au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
însul își dă zilele. Dacă se împrumută cuiva un ac, apoi i se dă și se ia înapoi cu ață, că-n alt fel ar fi păcat. A 14 Să nu arunci acul cînd ți-l cere cineva, căci te lungești cît e de la tine pînă la cerător. Se crede că nu e bine a da cuiva un ac sau bold, căci prin aceasta i s-ar da și o antipatie; însă, de necesitate mare și spre a paraliza antipatia, trebuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-i va putea lua laptele. Se zice că vaca a cărei lapte l-a luat cineva știe cine este acel om și, umblînd ea slobodă, merge și rage la poarta respectivului cerîndu-și laptele înapoi. Dacă lași sitișca* nespălată, se lungește laptele. Cînd cineva îți dă lapte, dă-i paharul înapoi cu puțină apă, ca să nu înțerce vaca. Vinerea să-ți fierbi oalele pentru strînsul laptelui închegat. Dacă din întîmplare a dat laptele în foc, apoi trebuie a turna sare și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doua oară, ci tocmai a treia, căci atunci e logodna mai cu trăinicie și viața casnică mai lungă. Picior Cînd stai la masă, să nu huți* picioarele, că huți pe dracu’. Să nu bagi picioarele pe sub masă, că ți se lungesc. Cînd treci peste piciorul cuiva, acela cade în horă la nunta ta. Cînd treci peste picioarele cuiva din fugă, despășește-l*, că-i merge rău. Se crede că acela cui i se bate vîna la pulpa stîngă va dobîndi un prieten
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
picior. Păducelul se zice că se tămăduiește dacă se pune coada culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să nu umbli cu vreun piciorug*, prefăcîndu-te șchiop, că-i a rău. Să nu umbli în catalige, că ți se lungesc picioarele ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă. Să nu dai cu mîna după pieptene pe la nas, că faci bube. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
călare. Oamenii care mănîncă splină de la animale se însplinează [se îm bolnăvesc de splină]. Să nu mănînci splină de animal, căci ți se pune splina cînd vei alerga. Splina porcului nu trebuie mîncată de bărbați și copii, căci li se lungesc ori le cresc mustă țile cît splina. Spor Dacă te spurcă pitpalaca, îți ia sporul. Marțea, joia și sîmbăta nu se începe nimic, căci nu-ți iese cu spor. Cînd cineva mănîncă cu cusătura sau cartea în sîn, își mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănîncă țînțar nicicacum. Țîță Fetele mari să nu mănînce lapte din tigvă, că le cresc țîțele cît tigvele de mari. Fetele să nu sufle în fluier, căci le cresc țîțele mari. Femeia să nu cînte din fluier, că-i cresc lungi gurguiele de la țîță. Dacă unei femei pînă la trei zile nu-i vine țîță, aceasta este semn că nu-i va trăi pruncul. Se crede că dacă i se dă copilului pentru prima oară de supt, să i se dea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în distribuția viitoarei montări de pe malul Dunării, profitînd că mica trupă nu avea prea mulți băieți, iar eu aveam nevoie de minimum zece. După cîteva sticle de vin, proiectul a devenit fezabil... Culmea, toate au mers strună: nu o mai lungesc, peste cîteva luni omul meu era la Galați, lîngă familie, angajat în teatru, cum și-a dorit. Toate păreau OK. Peste cîteva luni, ajung în acel teatru și fac un spectacol cu fiul profesorului într-un rol bun. Și el
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
la Timișoara... Mircea sună și el, peste juma' de oră îmi spune să mă duc la Linder, că totu-i aranjat (mai ales că Hansi primise și un telefon de la șefa Culturii locale, agreabila doamnă Anca Augusta). N-o mai lungesc: sînt angajat împotriva voinței directorului, cu un salariu mizerabil și fac naveta lunar, la București. Mi se caută locuință și, pînă atunci, să stau unde-oi putea. Pînă primesc apartamentul, puținele nopți timișorene le petrec în locuința unui fost camarad
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
acuza de conformism?). Pe de altă parte mă simțeam complexat în fața lui, deoarece știam că este mai puternic decît mine, avînd o marfă vandabilă, "la mare preț", nu flecuștețe literar-teatrale, pe care nu dădea nimeni doi bani... Să nu mai lungesc vorba: ne-am recunoscut "pe față"; mi-a și vîndut două kile de carne (cînd i-am zis că n-am prea mulți bani, s-a strîmbat și mi-a creat senzația că-mi face un favor, dar unul ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
la această importantă întrunire județeană, în care trebuia să țină o scurtă alocuțiune aferentă situației culturale prezente. Coborînd din tren, dimineața, se întîlnește cu Fănică S., și el important activist al Vasluiului. Gîndindu-se că nenorocita aia de ședință se va lungi și că la bufetul de acolo, ca de obicei, nu se vor servi băuturi alcoolice, ce și-au zis: nu strică o bere, să se "dreagă " de-aseară. Și cum drumul dinspre gară spre centru era populat cu destule cîrciumi
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
restabilește "nevinovăția", dizolvă (chiar dacă prea tîrziu) malentendu-ul. Pe de altă parte, Fred păstrează, din atitudinea lui Alfredo, gelozia feroce, nesăbuința de a o umili public pe Doamna T: "-Doamnă, ești o nerușinată. (...) S-a ridicat în picioare, cu fața puțin lungită de uimire, cu ochii mari... de-abia mai respira ... își frămînta degetele lungi, parcă puțin uscate, vii. -Cine ești dumneata? Ce vrei? Parcă m-ar fi pălmuit. -Cine sunt? ce vreau?... Ai uitat cînd frămîntam cu dumneata droturile divanului meu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sară la bătaie la frate-su. Frate-su era lucid și a aplanat toate provocările, sigur pe superioritatea lui, pînă ce n-a mai avut încotro și-a reacționat. Totul s-a întîmplat într-o fracțiune de secundă, dar Radu lungea orice fracțiune din fracțiunea aia de secundă, ca într-un film unde unei sticle golite de bere îi trebuie zece ani să nu-și nimerească destinația, pumnii înaintează cu greu prin aerul cleios, pînă în tampoanele din nasuri rupte, fălci
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Vasile era "un cărpănos și un pui de zgârie-brânză". "Comentariul" lui Creangă nu este unul analitic, ci unul sintetic, efectuat printr-o vorbă populară de duh, o metaforă plastică, zicale și proverbe, ca atunci când sunt evocați țiganii cărora li se lungiseră urechile de foame și li se împăienjeniseră ochii așteptând demâncarea: "Ș-apoi, vorba ceea: țiganul când i-e foame, cântă; boierul se plimbă cu mâinile dinapoi, iar țăranul nostru își arde luleaua și mocnește într-însul". Opera Amintiri din copilărie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
umi lească, spu nând despre ei că sunt adevărați prieteni, pentru că sunt sinceri. Prea înaltă Prin clasa a V-a, unele fete cresc în înălțime de a dreptul exploziv. Din cau za excesului de hormon somatotrop, mâinile și picioarele se lungesc peste măsură, dându-le un aspect de persoană „împiedicată“, nasul devine disproporționat în raport cu fața, buzele se îngroașă și rămân de multe ori întredeschise, dând impresia de om care pricepe greu. La acestea se adaugă atitudinile corporale dizgrațioase, menite să ascundă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
partea care este cea mai accesibilă de departe la o femeie este părul. Părul ca un steag Omul este singura specie al cărei păr crește aparent nelimitat. Cărțile de recorduri abundă în exemple de persoane al căror păr s-a lungit pe mai mulți metri, trecând mult dincolo de limita utilității. Unii antropologi (specialiști în studiul speciei umane) de prin anii ’80 considerau chiar că omul a început să meargă în două picioare pentru că începuse să-i vină părul peste ochi... Privită
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
nimănui și dacă soțul ei o omoară la beție nimeni numai poate s-o învieze, și „aduc aminte Sfinției Tale că atunci poate să zică mumă-sa că n-au socotit că se va face moarte“. Și , pentru a nu lungi explicațiile, îi scrie negru pe alb: „Și în scurt Părinte ia nu va să-l mai ia.“ A doua zi mitropolitul reia procesul celor doi și îl soluționează pozitiv, Marica primind carte de despărțire. Costandin Brezoianu aflat în divorț cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]