10,420 matches
-
Carmen aduna și ordona filele în vechea cutie de lemn, având pe chip o pace aproape perfectă. Burghiul prins de mâinile ei, porni să bâzâie ușor, într-o muzică pe care amintirile lui o scoaseră brusc la suprafață. Degetele ei mângâiau hârtia, trecând capetele sforii prin perforațiile proaspete, în timp ce ea părea cu gândurile prea departe pentru a mai observa că intrase cineva în sala în care aerul mirosea a stătut, a uscat și a praf. Probabil că visa, așa cum visase și
ARHIVARUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384733_a_386062]
-
2015 M-ai săpat M-ai săpat în palma veșniciei Tale, Și acolo m-ai ascuns de ura lumii. Să-Ți pot cânta întruna osanale Și să înving cu armele iubirii. Mi-ai dat însemnul Duhului Sfânt Să pot fi mângâiat când deznădejdea, Va lovi-n ființa mea mai crunt... Să pot să apăr hotărât iubirea. Mi-ai dat coroana cea neveștejită A rangului de Om și de copil etern. Să port în piept o inimă smerită... Și ca Stăpân pe
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
Tine Zilnic lângă Tine parcă zbor mereu. Trăiesc la înălțime lângă Dumnezeu. Când lovește timpul peste tâmpla mea, Aripile Tale sunt scăpare mea. Mă răsfir în dalbe cântece de flori, Ce aduc în mine ai dragostei fiori. Palma veșniciei îmi mângâie mereu, Viața mea întreagă ascunsă-n Dumnezeu. Clipită de clipită trăiesc îngenunchiat Lângă tronu-Ți sacru, Mare Împărat! Să îți laud Numele de Mântuitor Să-Ți cer îndurare, pace și ajutor. Mă închin cu-ntreagă viața-mi pe altar Stau sub
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
bun venit, Să-nveselească bradul singuratic, Ce-n frunze verzi rămas-a-mpodobit Cluj Napoca, 30 octombrie 2015 Mâna destinului O lacrimă-n gene îmi scrie din nou, Versul ce plânge de mână cu clipa. Se-ascunde sub pleoapa plină de dor, Mă mângâie iar destinul cu mâna. Șiraguri clipitele curg în izvoare, Buzele-mi leagă versul cu versul... În mine iar naște a vieții ninsoare. Și-mbrățișat sunt de tot universul. Se scutură privirile ca petale de flori, Iar veșnicia în pălmi mi le
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
vorbe frumoase, de alint, dar totul fusese sfărâmat pe nedrept...’’ Ana se oprise din citit și se gândea la ea însăși, când avea probleme nu scria, dar mergea la bunica, sta cu capul în poala ei și, în timp ce bunica o mângâia pe creștet încurcându-și voit degetele în părul ei, îi povestea tot ce o frământa... ce dulci erau cuvintele micuței sale bunici cu sufletul atât de mare! Referință Bibliografică: Romanul Dianei -continuare / Gigi Stanciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ROMANUL DIANEI -CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384767_a_386096]
-
aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcerea s-a așternut peste ape , Ai plecat tinerețe , Cu visele toate , Cu speranțe , Cu surâs de ștrengar , Cu atâtea lucruri neterminate . Te-a sărutat nemurirea , Când nu te-ai așteptat să vină , Ți-a mângâiat chipul , Ochii senini, Te-a luat în zbor , Spre alte zări mai albastre , Măi fără dureri , Măi fără regrete . Plâng ochii care-or să te-nsoteasca , Mâinile se framnta a neputința . Egrea despărțirea , Egrea așteptarea , Ca odata o să ne reîntâlnim , Si-
SOMN LIN , COPILE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384794_a_386123]
-
la voia întâmplării. Caut un drum care să mă ducă la tine. Mi-e dor să te-ntâlnesc, să te îmbățișez, în ochii tăi să mă oglindesc și să văd stelele în ei cum strălucesc. Să ating surâsul care-ți mângâie buzele, la pieptul tău să mă cuibăresc, fericită să te privesc și să-ți spun ce mult te-am căutat, cât mi-ai lipsit și cât te-am plâns, cât te-am iubit!...cât te-am visat!... Privindu-te fericită
CAUT UN DRUM de NINA DRAGU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384780_a_386109]
-
gândi: Ce-ar fi să merg cu el, poate aude Constantin și atunci să vezi gelozie. ― Bine, Petrică, vin cu tine. Mă mai aerisesc și eu după căldura asta. Era plăcut în mașină. Aerul ce intra prin fereastra deschisă îi mângâia fața și îi răsfira părul. Îmbujorată de la căldura soarelui, cu sprâncenele ridicate a mirare, cu ochii pătrunși de lumina aventurii se lăsă dusă de tinerețe. Aproape că-l uită pe Constantin. Dar, săgeata nemiloasă a dragostei îi zgândări rana. Constantin
NECĂJITUL FRAGMENT POVESTIRE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384763_a_386092]
-
a venit doamna învățătoare, strigă copilul. Femeia ieși din casă strângându-și pe cap baticul. O pofti destul de stânjenită pe Doina în casă. Iertați deranjul, am plecat de câteva ore bune de acasă și ăștia mici nu au astâmpăr. Doina mângâie pe cap un băiețel vioi care o prinse de mână. E cel mic al meu, are șase ani. O pofti într-o cameră curată, cu lucruri țărănești frumos lucrate. Să vă aduc o cafea? Doina gândi, așadar se poartă ca
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
2319 din 07 mai 2017 Toate Articolele Autorului Gândul mi-e plecat departe, Vantu-l duce pe coline Și-n cascadă de suspine, Curge,plânge și se zbate. Irișii mi-alinta gândul Și mi-l scutură pe drum, Ușor mi-l mângâie vântul, Prin pădurea de salcâm. De-o să-mi plece primăvară, Trist în cale o să-mi fie, O să mi se-astearna seară Cu dor și melancolie. Vreau să simt în zborul clipei Cum îmi râd și mă îmbie Flori de măr
MELANCOLIE de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/384826_a_386155]
-
gustului cum o fi sîngele tău pe limba mea cu ochii închiși l-aș putea recunoaște cînd stau la o masă cu un bărbat chiar și cu luca nepotul meu simt cum simte pielea mea sub mîngîiere plăcerea mîinii care mîngîie o fi venit apa caldă de cîte ori mă grăbeam la întîlnire veneam de la facultate nici nu mîncam simt și acum înfiorarea brațelor sub apa rece la fel cu cămașa din noaptea nunții pe care o îmbraci după cincizeci de
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
de bancă să învățăm la chimie urcam șapte etaje pe jos mă temeam liftul o să cadă în puț sau o să iasă prin acoperiș tocmai acum s-a găsit să schelălăie parcă nu mi-ar ajunge potopul ăsta și l-am mîngîiat aseară așa sînt eu cînd vin din germania și intru în delir ca’n baia de plante i se recomandase tatei cînd avea cancer la os delirul e necesar la orice lansare pe orbită semnalul și dezarticularea cuvîntului de rămas
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
-mi ce știi despre orientarea pe timpul nopții pe front. ...” Acum, Carul mare lucea dincolo de fluviu. Am plecat. Era răcoare. Când am ajuns acasă și-am deschis poarta, Rex mi-a sărit prietenos în față, cu labele aproape de umeri; i-am mângâiat capul, urechile ciulite, și-n lumina becului din fața celor trei trepte de la intrare, îi privii ochii mari, prin care se exprima întregul lui suflet de animal răbdător și credincios. Da, e cam târziu, Rex. M-am uitat la steaua polară
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
răcorit deasupra și călduț înăuntru, în care i s-au cufundat picioarele și privi cum printre degetele picioarelor lui trece pământul ca o pastă înălțându-se în fâșii molatece și zâmbi, plăcându-i cum trece pământul printre degetele picioarelor lui, mângâind pielița aceea fină, ce rămâne aproape întreaga viață neatinsă și răcorind-o. Privi peste câmpurile ce după destrămarea norilor, abureau, albăstrind zările. Se întinse la fel de prelung ca un câine și din piept îi ieși un stăruitor geamăt, parcă dintr-o
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
poveștile, cartea lui Bilciurescu le consemnează pe îndelete și multe dintre ele au farmec naiv și exotic. Printre casele dărîmate, cea a boierului liberal Costică Câmpineanu, aflată undeva pe strada care astăzi îi poartă numele. Acolo, autorul a putut să mîngîie un leu îmblînzit și tot acolo a văzut, printr-un ochi făcut în ușă, odaia în care boierul creștea șerpi pe care îi hrănea cu porumbei vii. Purta cîte un șarpe la manșon atunci cînd se vedea cu Macedonski sau
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
Simona Tache 1. Interior apartament Facebookisti - zi Facebookistul și Facebookista (adolescenți) sunt pe canapea și se mângâie. El o pupă pe gât. FACEBOOKISTUL: Ahh, cât de mult te doresc. Da s-o pupe iar pe gât, ea se oprește uimită. FACEBOOKISTA: (cu telefonul în mână) Cum ai spus? Mai zi o dată. FACEBOOKISTUL: (mirat) Ah, cât de mult
Cum fac dragoste facebookiștii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19135_a_20460]
-
de celălalt pe drum. COPILUL (calm, flegmatic chiar) Vreau cașcaval... vreau cașcaval... vreau cașcaval. Mama s-a ridicat și îi face aer copilului cu o revistă, tatăl se ridică și se agită, ca și cum ar vrea să prevină o criză nasoala. Mângâie odorul pe cap, îi face și el aer. Copilul e calm, ei se agită. COPILUL (flegmatic) Vreau cașcaval. Îi fac aer amândoi, îl șterg de transpirația imaginara. MAMA (către tata, scâncind disperată) Vrea cașcaval. TATA (zbiară, catre bucătărie) Haideți odată cu
Părinții, supica și cașcavalul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19104_a_20429]
-
stau ore în șir, în câte-un fotoliu, uitându-mă în gol și legănându-mi corpul descărnat. O să-mi pun perna-n cap și o să mă zbat, strigând “Lasă-mă!”, când o să mă viziteze Dan și-o să încerce să mă mângâie. O să îi vorbesc, apoi, alintându-mă ca o fetiță, despre o pisicuță care ar fi trebuit desenată altfel, pentru că vine toamna și mi-e foame, iar mașinile astea, proastele, mă stropesc. O să mușc paiul cu care o să încerce să-mi
Într-un tren din România by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19127_a_20452]
-
față de ceilalți, care nu sunt cursanți I.E.R. E ca și cum ai pune, lângă o cușcă cu un leu furios, un afiș pe care scrie: “Dacă ești cursant I.E.R, să nu te pună dracu să bagi mâna prin grilaj, ca să-l mângâi. O să te sfâșie. Dacă nu ești cursant I.E.R., poți să-i bagi și-un deget în fund, nu e problema noastră”. Sau, și, mai restrictiv: “Dacă ești cursant I.E.R. și te cheamă Vasilică Ionescu, ține-te departe de fiară. Dacă
Atenţie, pericol pentru ai noştri! Restul-muriţi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19458_a_20783]
-
un țărm de mare Durerea noastră vrând să o aline. Te-ai cufundat în ceruri și visare, Să scrie veșnicia în destine Poemul unor suflete străine Care te plâng mereu doar cu ninsoare. Pe fila vremii numai cu blândețe Să mângâi rănile din piept ce dor Cu versuri de o rară frumusețe Dar și iubiri ce niciodat` nu mor. Iar îngerul privește cu tristețe Și-un farmec de lumini făuritor. Referință Bibliografică: Întâlnire cu Eminescu / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNTÂLNIRE CU EMINESCU de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385237_a_386566]
-
Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017. De multe ori, mai uiți că trebuie să pleci și chiar, ți-ador nesațul prin care te îneci, în noapte m-aștepți pe trepte de gânduri, apoi pe pragul zorilor lași câteva rânduri. Mângâiată de frumusețea gestului făcut, te cuprind în brațele gândului nenăscut și-nfășurată de curcubeul rândurilor tale, mă porți prin cele patru puncte cardinale. În păr mi-ai presărat Caru-Mare cu stele și pe pleoape strălucirea aurorii boreale, dar dincolo de orice, tandrețe
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
vadă? Tu cunoști a lumii boală, Vindeci patimile grele, Măi răsune` sub cerneală Numele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclină Ori te strigă depărtarea, Toți poeții se închină Și îți lasă neuitarea. Filă vremii te jelește Și o mângâie doar vântul, Doar iubirea-ți ce doinește A eternizat cuvântul. Lacul încărcat cu nuferi Care-ți dezmierda privirea, Te alină când mai suferi Tresărind cu amintirea. Iată teiul da în floare Scuturând dorinți rebele, Cu a cerului culoare Marile te-
GLOSSA VEŞNICIEI (MARELUI POET MIHAI EMINESCU) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385241_a_386570]
-
uitate de lume, Nimeni nu își mai ridica capul spre ele, Doar poeții le mai cântau, din amintire, Feeria, dar versul le suspina cu jale. Nici de Răsărit, inimi, nu se mai bucurau, Raze de soare timid lumină aduceau Și mângâiau in tăcere orice atingeau, Doar Viața prin viață, cu zâmbete-i mulțumeau. Din astă lume rece un suflet se trezi, Nu mai căută iubire ci doar o simți, ... Citește mai mult Metaforele lumii in suflet s-au ascunsAșteptând iubire-adevărată să
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
stele, uitate de lume, Nimeni nu își mai ridica capul spre ele,Doar poeții le mai cântau, din amintire, Feeria, dar versul le suspina cu jale.Nici de Răsărit, inimi, nu se mai bucurau,Raze de soare timid lumină aduceauși mângâiau in tăcere orice atingeau,Doar Viața prin viață, cu zâmbete-i mulțumeau.Din astă lume rece un suflet se trezi,Nu mai căută iubire ci doar o simți,... XXXIII. -IUBITI VESTITORII: BRÂNDUȘE, GHIOCEI ȘI VIORELE!, de Gabriela Docuță, publicat în
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
mă-mbăt, s-adorm, să simt Poala din copilarie. Să gonesc neobosită, Vreau să țip și să mă-nvârt, Amețită în cădere Vreau pământul să-l sărut. Și jupită prin genunchi Să nu-mi pese de durere, Sub rostogoliri să mângâi Dealul visurilor mele. Să ajung și prin livadă Să fur poame verzi și acre, Și în sân să mi le-ndes, Dacă aș putea, pe toate. Vreau să fug să nu fiu prinsă Și așa în goana mare, Să culeg
GUST DE COPILARIE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385266_a_386595]