2,156 matches
-
de rân dul acesta, arămurile. arama Primarul din Pasărea s-a purtat bine și a prevenit pe maici și pe țărănci. Multe le-au îngropat, dar cele mai sărace nu se puteau lipsi de unicul vas pentru a-și face mămăliga și au fost cele mai încercate; la unele le-au golit căldările de pe foc și le-au luat. În București ne scrisese toată alămăria. Eu mă rugasem de Cos tache să mi le iau la Pasărea și la nevoie să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ulucelor, păziți de gardă germană, prizonierii români luați de la Kommandantură pentru tăierea pădurii. În ce hal, săracii! Mai mult goi decât îmbrăcați, înșirați la gard și cerând trecătorilor de mâncare. Erau din ajun acolo și nu le adusese proprietarul nici măcar mămăligă. Am alergat acasă și am trimis pe Gefreiter-ul Lan dowski să obțină de la păzitorii lor - etapa ar fi refuzat-o - permisia de a i ajuta. Probabil a promis o mâncare bună și sol daților. Toată mănăstirea și amândouă satele, Burdușani
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de carne și un fel de bucate de carne, cu excepția zilelor de post". Exista chiar sistemul unei alimentații după preferința bolnavilor: "parte din bolnavi, Miercurea și Vinerea, în număr aproape de 20, preferă a mânca de post, parte din bolnavi primesc mămăligă (la cerere)". Era foarte curată și spălătoria, "precum și întregul edificiu în care se află bucătăria, spălătoria și Feredeul", dar lasă de dorit inventarul "de garderobă" (inventar moale) pentru care, spun inspectorii, "suntem de avis ca: Onorabilă Epitropie Generală să trimită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
eficiență concretă a operei acestuia, de parcă ar fi fost vorba de un program de partid. Eminescu, zice el mai departe, "și-a băgat piciorul în capcana naționalismului șovinist, neputincios și sforăitor, l-a slujit cu sinceritate în schimbul unei coaje de mămăligă, și pe când prietenii lui ajungeau miniștri, el ajungea la balamuc". Îngustă și simplistă înțelegere a operei și activității lui Eminescu! Iar tonul pe care se rostește, arogant și de aceea iritant se datora, poate, și faptului că el însuși se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai Înainte e doar un exemplu este, mai mult decât ne Închipuim, datoare acestor plante. Majoritatea hranei, adică pâinea cea de toate zilele, e asigurată de către monocotiledonate: grâul, secara, orzul. Ceea ce pentru alții constituie pâinea e datorată tot acestor plante: mămăliga, adică meiul și porumbul, ori orezul care asigură viața unui continent, adică a mai bine de o treime din omenire. Ele ne asezonează hrana, protejându-ne și sănătatea - ceapa și usturoiul. Ele dau, contrar aparenței specifice Europei, zahărul, de altfel
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
s’a Încetățenit, nu Îndătinat, prin uzul calendarului gregorian, comod, dar străin tradiției. Și acum intervine stressul. Intrate În sânge, dar rămase fără suportul motivației, tradițiile devin doar simple practici, dar nu se uită. De pildă, românul nu renunță la mămăligă chiar dacă acum e obligat a o face din porumb, iar nu din mei. Lipsa coincidenței momentului În care om și univers, două singularități distincte ce se reînnoiau, se reacordau, Înseamnă stress la care se adaugă părăsirea inițialei simplități a trecerii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
când cu banii obținuți din trei luni de muncă în fabrică, mi-am cumpărat primul meu ceas de mână, Pobeda. Doamne ajută. Badea Gheorghe Iarna În principal, iarna era formată din frig, zăpadă, zile scurte, colinde, brazi împodobiți, sarmale cu mămăligă, cu țuică și cu vin, sănii cu zurgălăi, plugușor cu buhai, luminițe pe la toate ferestrele și pe toate străzile, sate-târguri de Crăciun apărute peste noapte în toate orășelele, cu multe prăvălioare împodobite și luminate festiv, unde miroase a vin fiert
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu profii care mă puneau să mă tund. Sunt bezmetic, buimac, stări liminale, iar buimăceala, indeterminarea mea iau chiar o expresie gastronomică, pentru că io nu mănânc așa, pur și simplu, ci combin total imprevizibil ceea ce găsesc pe masă. Cozonac cu mămăligă, supă cu salată de varză. Și nu mai continuu, pentru a nu vă da ocazia să vă formați o părere greșită despre mine. Nu am experiențe ca ale lui Pif, de pildă, un prieten al meu care a mâncat, în urma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Noi, dacă am alergat zece metri după tramvai, gâfâim și înjurăm guvernul. Nu că n-ar merita înjurat, dar nu în contextul ăsta. E posibil ca Gheorghe Tatomir să fi fost puțin șmecher. Te primea la stână, te îndopa cu mămăligă și, la urmă, tăia un miel pe care, deși îl plăteai, nu-l mai puteai mânca după ce te umflaseși cu bulz și alte drăcii. Și, chiar dacă mielul îi rămânea lui, nici aici nu se poate spune că era ceva meschin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mai aveam nimic, îmi făcea plăcinte cu brânză și stafide rulate în cerc și înăbușite cu iaurt de capră, să nu fie prea gras, iar aproape de final arunca câteva ouă bătute bine. Când sosea bunicul, familia era reunită, Maia răsturna mămăliga pe fund și o felia totdeauna cu ață de papiotă. Indiferent ce am fi avut la masă, brânzeturile erau nelipsite la masa de seară și prânz. Doamne, mi-aduc aminte de ciulamaua de porumbel a Maiei și înghit gradual fiece
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pentru că n aveam voie să vorbim. Doar noi, nepoții, mai deranjam din când în când tăcerea rândurilor și cumințenia deplasării. La întoarcere acasă, după o masă consistentă, cei mici ne culcam și ne lăsau până la orele amiezii, când bunica învârtea mămăliga. Mai în fiece seară, începând cu orele 18 mă vizita Geta lu’ Stan Cerbu, singura mea prietenă pe ulița Maiei. Era o fată frumoasă, cu un contur al ochilor ușor migdalat, asemenea cadânelor din raiaua Brăilei, mai mare cu 3
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Smârdan (fostă Ghecetă, distanța de la Brăila și până în Munții Măcinului fiind în jur de 15 km. La Smârdan, povestește mama, bunicii, în compania celor mici, veneau destul de des pe perioada verii unde savurau, de fiecare dată, saramură de pește cu mămăligă. Noi suntem doar în trecere prin Ghecet și nici n-am mai avea unde comanda pentru că s-au schimbat multe de atunci. Lăsăm în urmă Ghecetul copilăriei mamei mele și ne îndreptăm spre Măcin. Cam pe la jumătatea distanței, paralel cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
acri sau cu măsline trile, turcești, cu sâmburele mic?... și după astea toate, ce credeți că veneau?... În nici un caz mâncarea săracului și a flămândului, cum este cea la care râv nesc de atâta vreme și nu ajung până la ea: mămăliga rece din mălai necernut, o strachină plină cu murături și vin nou, năsprit, din ulcică nesmălțuită.) Veneau ca de la sine monumentalele tăvi cu fripturi la cuptor: purcelul de lapte cu căpățâna lui visătoare stând pe varză călită; garful de purcel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
marginea Giurgiului, am văzut, la via cu bu tucii de viță groși ca o butie a prietenului staroste de pescari, un ceaun cât o turlă răsturnată de biserică, spân zurat pe furci groase de fier, și În care fierbea o mămăligă s-o mănânce, adu nate la un loc, toate neamurile mele de mămăligari cu cerul gurii plin de mămăligă, dintre care unii au venit pe aici mai demult, rătăcind poate și azi cu oile lor prin aceste părți ale Dunării
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pescari, un ceaun cât o turlă răsturnată de biserică, spân zurat pe furci groase de fier, și În care fierbea o mămăligă s-o mănânce, adu nate la un loc, toate neamurile mele de mămăligari cu cerul gurii plin de mămăligă, dintre care unii au venit pe aici mai demult, rătăcind poate și azi cu oile lor prin aceste părți ale Dunării, după cum auzeam În copilărie de la ai noștri, rămași acasă, pe Vâlsan, fără de nici o știre. În seara asta, abia răcorit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
auzeam În copilărie de la ai noștri, rămași acasă, pe Vâlsan, fără de nici o știre. În seara asta, abia răcorit de valurile tălăzuind rar și Îndesat de maluri, ca o adâncă răsuflare a bătrânului fluviu, avea să se sature, din ceaunul cu mămăliga În clocote, toți ciobanii, purcarii, oamenii din vie și din baltă, câinii lor și cei din vecini, slujitori ai omului, prop tiți jur Împrejur În coadă, mai aproape sau mai pe de lături, după cum se simțeau sau nu la ei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vie și din baltă, câinii lor și cei din vecini, slujitori ai omului, prop tiți jur Împrejur În coadă, mai aproape sau mai pe de lături, după cum se simțeau sau nu la ei acasă, dar toți cu ochii țintă la mămăligă, scărpinându-se de purici și de căpuși În fața focului cu limbi țâșnite din curpenii trosnind și scăpărând În noaptea cu șoapte și tălăngi obosite de umblet și de vipia unei zile Întregi de vară. Am mâncat din mămăliga răsturnată, galbenă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
țintă la mămăligă, scărpinându-se de purici și de căpuși În fața focului cu limbi țâșnite din curpenii trosnind și scăpărând În noaptea cu șoapte și tălăngi obosite de umblet și de vipia unei zile Întregi de vară. Am mâncat din mămăliga răsturnată, galbenă și aburoasă cu Măriuca mea cea frumoasă, pofticioasă și cu stomac bun, cum și din mărunțișul lor de pește sărac, făcut repede o fiertură de ciorbă, și din cașul dulce cu ceapă smulsă „ie sară“, potolindu-ne [setea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau bani ca să meargă în tabără: „Nu-i de nasul nostru“. Marinel se născuse într-o familie în care sărăcia era și o răzbunare. „Crapii e pentru ăia“, zicea bunicul când nu mâncau crapi, ci chitici plini de oase cu mămăligă. Iar grasa de tanti Sofița râdea și confirma ceea ce spune bătrânul: „Lasă viața așa, mă, Marinele, cu crapi să se îmbuibe ăia!“. Fiindcă toți o aprobau cu un surâs complice, Marinel a crescut cu credința că se ascundea un rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
bune În acest port sudic, În timp ce reparam motocicleta și rătăceam prin oraș. Au fost ultimele zile În care nu a trebuit să ne gîndim la bani. După acestea, am fost nevoiți să urmăm cu strictețe un regim sever de carne, mămăligă și pîine, ca să tragem de puținii bani rămași. În gustul pîinii se simțea acum amenințarea: „Nu va mai fi așa de ușor să faci rost de așa ceva, băiete“, așa că Înghițeam bucățile cu entuziasm crescînd. Am fi vrut să ne facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
pline cu vin rubiniu și cupe măiestre din cel mai fin cristal de Murano îi așteptau cu brațele deschise pe neînfricații consumatori ai sângelui Domnului. "Râuri dă lapte dulce pă vale Curg acolo și dă unt păraie Țărmuri-s dă mămăligă moale Dă pogăci, dă pite și mălaie! O, ce sântă și bună tocmeală! Mânci cât vrei și bei făr-osteneală." (Ion Budai-Deleanu) Ce mai! Raiul în toată splendoarea lui! Iar alături, în boschete cu iarbă grasă și suculentă, sub lumina unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de la dreapta la stânga... Acum terminase. Borcanul era gol, curat, lustruit. Părea spălat. Gata. Hai, Titi, asta-i tot. Da, mama. Ne-am întors în cameră. Mama a luat tigaia de la locul ei și a pus-o pe plită. Puiul de mămăligă se răcise. A luat cuțitul și a geometrizat pe cât posibil microscopica mămăliguță gălbejită, după care, luând cu furculița rând pe rând numărul redus de feliuțe costelive, le-a așezat în tigaie, întorcându-le când pe o parte când pe alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
erau ușor de păcălit; prin urmare nu erau convinși că în fața lor s-ar afla cele mai odioase și mai periculoase ființe de pe pământ. Aveau o judecată sănătoasă. Ăștia erau niște copii amărâți bre, înfrigurați și flămânzi, care rămăseseră fără mămăligă în plină iarnă aici, în Bărăgan, și veniseră să macine o tăgârță de păpușoi. Vai de zilele lor! Dușmani... Ce dușmani? Că te vedeai prin ei de slabi ce erau; îi bătea vântul. Totuși, curiozitatea lor nu era pe deplin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de știr și fierbeau coaja copacilor într-un fel de terciuială otrăvită de-i prindea pântecăraia care pe unde apuca, umplându-i de bălegar uman cu miros pestilențial; sau unii mai norocoși mai aveau câte un rest de coajă de mămăligă atât de solidificată, încât trebuia s-o iei la baros pe nicovală ca s-o sfărâmi, apoi s-o ții o săptămână în apă ca s-o poți mânca, pe care o păstrau ca pe sfintele moaște într-o tăgârță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cavalerism, nici politețe și nici iubirea față de aproapele. Nu exista decât forța oarbă, animalică, brutală lupta pentru supraviețuire! Ești puternic? Reușești să urci pe acoperișul vagonului și pleci odată cu trenul în Banat, adică acolo unde poți câștiga o bucată de mămăligă pentru tine și ai tăi. Nu poți urca pe acoperișul vagonului? Adio porumb, adio mămăligă! Te paște moartea și pe tine, și familia ta. Asta era. Îmbrânceală, urlete, înjurături, ura față de fratele tău țâșnind ca două lasere otrăvite din ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]