4,696 matches
-
-nalță-n sus Soarele a venit cu lumină Și cu lună... după apus. A înălțat munți de granit A întins câmpii și șes Flori frumoase a împletit La poale de codru des Și ca operă de artă să fie Mai măreață decât toate A plămădfit și omenirea A dat viață, a dat moarte... (28.03.2011) Știri... Bolșevicii l-au comemorat pe Lenin ProTV îl difuzează doar pe Voronin MoldovaGaz cere scumpiri ... Cam astea sunt ultimele știri. Ploi, ninsori... orașe inundate
‚‚NATURA & ŞTIRI ... DE MARIA BURLACU de MARIA BURLACU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345131_a_346460]
-
biserica sau din credința noastră. Nu trebuie să facem nici o deosebire.” Nu uitați că „Tragedia veacurilor” este o carte care laudă fiecare om ce a luat o cruce de dragul lui Isus. Luther, Calvin, Zwigli, Hus, Ieronim nu au cunoscut adevărurile mărețe pe care le știm noi astăzi, dar au trăit toată lumina pe care au avut-o. Niciodată Domnul Isus nu ne-a îndemnat să învățăm teologie de la samaritenii miloși. Dar ne-a învățat că suntem frați cu orice inimă bună
SAMARITEANUL MILOS de RODICA STOICA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345110_a_346439]
-
de 20 de ediții în tot spațiul Europei apusene, ceea ce este extraordinar pentru condițiile acelei vremi. Stanford chiar a făcut precizarea că este vorba despre o carte „care merită o poziție de onoare în programele noastre universitare” și Hussey declară măreț că această operă poate încă să se numească „Magna Charta a umanismului creștin[3]. De asemenea, Bruni în cartea sa „Studii și Litere” folosește omilia către tineri a Sfântului Vasile ca un manual impecabil împotriva părerii raționaliștilor contemporani, care aveau
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
viu nouă sute șaptesprezece”, etc, etc, etc... Dar noi, care atunci deschideam ochii în literatură, nu aveam nici o șansă dacă nu eram bine blindați cu lozincile vremii, dacă nu făceam declarații de atașament față de partidul clasei muncitoare și, mai ales, față de măreața uniune sovietică. Noii critici apăruți ne urmăreau cu atenție și în ce publicam și în ce dădeam la publicat, fiind sau de-a dreptul niște politruci, fie conștienți ei înșiși de faptul că nu pupă să publice ceva dacă nu
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
din Italia. Acesta a fost construit la inițiativa lui Carlo di Borbone rege al regatelor Napoli și Sicilia, apoi rege al Spaniei. Proiectul a fost întocmit de arhitectul Luigi Vanvitelli și finalizarea construcției a realizat-o fiul său Carlo (1752-1780). Măreața construcție are formă dreptunghiulară (253x202m și înălțime de 41m.), cu patru curți interioare (72x52m), 34 de scări și 1200 de camere. Palazzo Reale își are istoria sa, fiind cel mai mare palat din Italia. El este renumit nu numai prin
PALAZZO REALE DI CASERTA (ITALIA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345320_a_346649]
-
splendoare Din începuturi,nu ca moșneag,ci ca un OM adevărat Dăltuit în piatra- piatră de strămoșul pelasg-dac El dovada vie și înălțătoare a dăinuirii noastre A dorului ce ne frământă, din depărtările albastrel El simbolul sacru, simbolul unui trecut măreț în fapte Ce-a fost trăit aici în munții scăldați de soare, de ape. Ești unul din puținele “chip megalit” dăltuite în lume Domini acest ținut încărcat de taine, ești o minune! ETERNUL IISUS Am văzut chip de lumină, în
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
țuică și șampanie, dar cu gesturi măsurate, pătrund în medii de corupție cu atitudini de rafinament aristocratic. Ei își presară chefurile cu visuri melodice, uneori privesc tăcuți, cu ochii rătăciți spre ținuturi îndepărtate. Pașadia este „jucător frumos, crai ahtiat, băutor măreț.” El descinde „ din oameni cu vază și stare”, rămânând „ tot așa de măreț în vițiu ca și în virtute”. Pantazi este și el de viță nobilă: „sunt grec, și nobil, mediteranian; cei mai vechi străbuni ce-mi cunosc erau, în
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
atitudini de rafinament aristocratic. Ei își presară chefurile cu visuri melodice, uneori privesc tăcuți, cu ochii rătăciți spre ținuturi îndepărtate. Pașadia este „jucător frumos, crai ahtiat, băutor măreț.” El descinde „ din oameni cu vază și stare”, rămânând „ tot așa de măreț în vițiu ca și în virtute”. Pantazi este și el de viță nobilă: „sunt grec, și nobil, mediteranian; cei mai vechi străbuni ce-mi cunosc erau, în suta a șaptesprezecea tâlhari de apă, oameni liberi și cutezători, vânturând după pradă
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
sa ocultă lumea ... Vorbim aici, evident, despre arcul eonic Tep Zepi, când silueta concordiei desăvârșite a elementelor alcătuitoare ale Universului era opera lui Maat - odrasla binecuvântată a soarelui la zenit Re și zeiță unică a dreptății și adevărului pe malurile mărețului Nil -, iar Egiptul sau pământul negru (Kemi), ca dar sfânt al lui Hapi, își trăia rând pe rând zilele și nopțile-i predestinate în acordurile armoniei perfecte a unui timp care fugea cu orice chip de stafia ponosită a morții
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
manifestare a cărții de la Paris, preferat în locul lor fiind Nicolae Breban, cu adevărat unul dintre cei mai mari scriitori români și europeni, dacă îl comparăm cu firavul eseism și textualism al răsfățaților zilei. În rest, tăcere, spre a nu deranja măreața făurire a capitalismului românesc de „cumetrie”. Pe bună dreptate, Adrian Alui Gheorghe observa, recent: „Dacă mâine nici un scriitor român contemporan nu ar mai accepta să publice în România, sunt convins că nicio instituție a statului nu ar tresări, nu s-
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
la poartă, unde eram amândouă și a pus marea întrebare, am înlemnit! Colosul din Rodos, nu fusta mamei dacă era acolo, tot mi s-ar fi părut minuscul pentru a mă ascunde după el! Și când am mai auzit și mărețul răspuns: ,,- Nu prea e cuminte...dar mai las-o...te chem eu să o iei dacă mai face nebunii!”...s-a născut frica de...Niculina. În joaca a mai mare dacă eram și o vedeam venind pe drum, fugeam repede
NICULINA...O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376862_a_378191]
-
ne oferea „Emisiunea de satiră si umor”. Așa am cunoscut atunci marile nume ale comediei și revistei, actori care - deși limitați la jugul realismului socialist (asta am înțeles-o doar cu ani mai târziu) -, reușeau totuși să continue o tradiție măreață. Erau Stroe și Mircea Crișan, Tomazian („Sal’tare taică, și noroc.!..”), Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu și bineînțeles alții, cu sclipitoare cuplete și calambururi, care ne făceau să ne tăvălim de râs... Aveam vreo 12-13 ani când am avut ocazia
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Câtă iubire-am strâns pentru tine, țară! Câți nori își picură fluturi-petale Râzând, de drag, în palma clipei tale Sărbătorindu-ți ziua-n horă, iară... Spre lumea noastră pe treptele divine Suișului îți flutură steagul măreț Rugându-ne suav, cerului, pe îngheț, Cu vorbe tandre, dulci, simple și senine. La -Întâi Decembrie- ne duce gândul Bucurându-ne, țară scumpă, în zăpadă, Cum înaintașii au vrut să te vadă : Întreagă, bogată, liberă ca vântul... Ai fost legată
PATRIA de LIA RUSE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376927_a_378256]
-
Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În frunza toamnei reci se oglindește luna, Privindu-se șireată în pojghița de gheață. Că-i frig sau a fost cald, acum îi e totuna, Cu gene luminoase străluce sus măreață. Ieri, bulgării de beznă-i ascundeau cununa, Acum și-arată dinții, zâmbește larg, semeață. În frunza toamnei reci se oglindește luna, Privindu-se șireată în pojghița de gheață. Om trist, ce uiți mereu că viața-i numai una, Când pâcla
RONDEL DE TOAMNĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376982_a_378311]
-
să treci nepăsător Să nu te-oprești din drum să-I mulțumești Că ți-a dat pace, dragoste, speranță Și te-a-nvățat să ierți și să iubești? Cum ai putea să te-ndoiești vreodată De Cel ce-I Sfânt, Măreț și Minunat Ce pentru tine Fiul și-a jertfit Să poți fi mântuit, să fii salvat? Cum ai putea să stai nepăsător La o iubire ce-i atât de mare? Ridică-ți ochii către cerul slavei Răspunde la a dragostei
OMAGIU DIVIN 23 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376999_a_378328]
-
peste veacuri rămânea-va pe pământ. Și dorești a mea iubire. Prin iubire pân-la ține Să ajung și a mea soarta azi de soarta ta s-o leg. Cum să fac! Când eu micimea îmi cunosc atât de bine, Cănd măreață ta ființă, poate nici nu o-nțeleg” (Lui Eminescu) Sunt versuri pline de adorație și de modestie, publicate în 28 august 1885. În această poezie, adevărat testament poetic, impresionează conștiința propriei micimi în fața genialității poetului iubit, dar mai ales faptul
CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMÂNE: MIHAI EMINESCU – VERONICA MICLE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377048_a_378377]
-
cu legea cea veche și dreaptă a Străbunilor întru Hristos și cu a Strămoșilor întru Neamul Dac. Cu Mihai Viteazul s-au realizat concomitent sub acoperământul creștin, unitatea națională și cea politică, care deși a avut o soartă pe cât de măreață pe atât de scurtă, ne-a rămas nouă, generațiilor următoare ca moștenire testamentară, re-împlinirea Destinului sfânt al tuturor Românilor. Despre conștiința unității de Neam sub aura sacralității creștine grăiește și marele boier-cronicar Grigore Ureche: „Moldova și Țara Românească au fost
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
picioarele altarului dumnezeiesc, iar ca domn și ca creștin chemăm asupră-ne binecuvântarea Prea Sfinției Voastre, a iubitorilor de Hristos părinți episcopi și a întregului cuvios cler al Țării Românești, iubita noastră patrie, ca să putem păși cu vrednicie pe calea măreață ce ne-ați deschis împreună cu demnii reprezentanți ai Țării Românești.” (Acte și Documente..., op. cit., p. 887-888) Răspunsul protocolar de mulțumire al Domnului Cuza, devine și un act care confirmă contribuția expresă a Clerului ortodox la înfăptuirea marelui deziderat, a marii
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
spectacolului umbrelor, sub aceeași strălucită baghetă a marelui compozitor al Italiei și al lumii - GIACOMO PUCCINI... „Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile, să potolească patimile și să apropie inimile într-o caldă înfrățire, așa precum a-nțeles-o măreața antichitate creînd mitul lui Orfeu.”, afirma cu ani în urmă GEORGE ENESCU. Ei bine, între cele două puncte fixe ale existenței sale pământești, întocmai ca vestita poetesă a lui PACINI - Saffo -, HARICLEEA DARCLÉE, pe lângă traiectoria unică de interpret de operă
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
LA INIMĂ/ SOLOMIA (versuri, A5 clapetat, 96 de pagini, carte în oglindă, ilustrațiile și coperta: ION PANDURU) Mi-am adunat gândurile albe, în cel mai luminat locușor al minții mele, pentru o misiune specială. Voi încerca să exprim cât de măreață și profundă este poezia, prietenului meu Valerian Mihoc. Cât de frumos este să citești o poezie de a lui, ca apoi să nu te mai poți opri din citit odată ce ai/am citit măcar puțin, chiar spunând el cât e
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
un aer mai distins Și alura de profesor.Eu cred,mai mult,sunt convins, Dacă vrem să meargă treaba,să avem un beneficiu, Se cuvine și se cade,să facem un edificiu. Și să așezăm în față,o statuie mai măreață. Nu va mai certați degeaba,nu vorbiți fără măsură, Îi apostrofează babă fără nici un dinte-n gură Ce fusese leat cu Preda,vecina de bătătura. Mai întâi reface-ti casă,cum era pe vremea mea, Și abia pe urma maica
DILEMA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377880_a_379209]
-
Hora iubirii pe câmp, Albinele zumzăie-n roi, Iar soarele-i sus, peste-un dâmb. Cad florile parcă din cer, Șuvoi de petale curg râu, Le spulberă vântu-n eter, Lin susură-n vad un pârâu. Mână în mână privim Natura măreață din jur. Nu știm: suntem treji sau dormim, Căci tot ce vedem este pur. Iubirea-i tot ce avem, E floarea cea mai de preț, Noi trebuie doar s-o veghem, Să n-o tratăm cu dispreț. Ninge cu flori
FEERIE DE FLORI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377884_a_379213]
-
strofa întâi a imnului școlerilor! -Să uităm, cum spunea latinul de brevitate vitae, să ne bucurăm! adaugă Solitarul eclatând din toată ființa-i. -Carpe diem! finaliză îndemnurile Patriarhul și imboldul său vivant contrastă pentru prima oară cu înfățișarea austeră și măreață dedusă și din statură, și din părelnica sa neclintire. Oricum, sufletul său adolescentin evadase acum printre ei și avea să se refugieze în sobrietatea-i la sfârșitul scurtei vacanțe. Doc se detașă de grup, le dădu tonul cu o voce
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
mai ponderați sonor, cantemiriștii intrară în salonul unde îi aștepta o masă bogată și vorbită, cum cereau cele cinci decenii de când terminaseră liceul și nu-l mai văzuseră pe American. Ceea ce le atrase atenția întâi fu aspectul auster, dar și măreț, al încăperii decorate în stil medieval. Solitarul fu primul care descoperi localizarea în timp, șoptind pentru sine... le Moyen Âge... Panoplii cu arme de epocă,tablouri - reproduceri după Școala Flamandă timpurie ornau pereții de un alb strălucitor, accentuat de grațioase
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
de costume populare și moda cu rochii stilizate din costumul popular realizate de arhitecta Alexandrina Ardelea, președinta Fundației cu același nume, membră a Cluburilor UNESCO din România, reprezentanții Partidelor socialiste, foști diplomați, foști activiști care au pus umărul la realizările mărețe ale socialismului în România, și un nepot al Împușcatului Ceaușescu (executat după cum se știe, prin împușcare). După cuvântul de deschidere rostit de Petre Ignatencu și doamna profesoară Camelia Rădulescu, directoarea liceului, a urmat prezentarea datelor biografice ale lui Ghevara ( de către
DESPRE CHE GHEVARA, MEDICINA REVOLUȚIONARĂ ȘI POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378052_a_379381]