1,950 matches
-
catolică consideră că unica modalitate de manifestare a Sfântului Duh se realizează prin Biserică. În plus, se poate accede la Dumnezeu prin "evlavie și cucernicie (rugăciune, post, umilință și fapte bune), săvârșite în Biserică, adică în comunitatea viilor și morților mărturisitori ai aceleiași credințe, la fel rugători, săvârșind aceeași jertfă și ascultând de aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a Sfântului Maxim Mărturisitorul ori cea de Teologie mistică a lui Dionisie Pseudo-Areopagitul. Viața mistică devine viață creștină de îndată ce se manifestă ca trăire a iubirii lui Dumnezeu care atinge ființa umană și de care aceasta trebuie să fie pe deplin conștient. Atent la valoarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
luptă continuă între dorințele și aspirațiile de a acționa în favoarea virtuților creștine și între patimile și plăcerile lumești. Creștinul dispune și de o libertate spirituală, aceea de a urma calea Domnului și de a nu renunța niciodată la vocația de mărturisitor al Adevărului Revelat, indiferent de piedicile, obstacolele și suferințele care constituie drumul spre fericirea eternă. O perspectivă a ceea ce numim încremenirea în proiect este și surprinderea relației existente dintre spațiul închis și spațiul deschis, unde ideea de libertate se manifestă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său mistic, în dimensiunea sa mundană, Ecclesia. În acest sens, cuvintele unuia dintre Părinții Bisericii, Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul Mânăstirii Sfântul Mamas din Xirokerkos, sunt elocvente 1. Sfântul Maxim Mărturisitorul, precum și alți Părinți ai Bisericii, au vorbit de mișcarea spre sfârșitul nesfârșit în care se va odihni sufletul în viața veșnică. Sfântul Simeon Noul Teolog îi conferă acestei mișcări un caracter de avânt aprins, înfocat. Astfel, el nu mai vorbește
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
numesc naturale și vorbesc despre curățirea minții. Fără îndoială, această contemplare naturală nu se face fără ajutorul Duhului Sfânt. Ea este a doua treaptă a urcușului duhovnicesc"4. Puterea soteriologică a rugăciunii inimii și a minții revelată de Sfântul Maxim Mărturisitorul 5 apare și în gândirea lui Evagrie Ponticul, în sensul stabilirii unui mediu dialogic autentic cu Divinitatea, rugăciune ipostaziată drept urcușul minții spre Dumnezeu 6 Mântuitorul Iisus Hristos, vorbind prin pilde despre Împărăția Cerurilor, o aseamănă cu o comoară ascunsă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
realmente de apariția noastră. Mundus Imaginalis este un plan de reflexie între lumea spiritului și cea a materiei. În spațiul său, aceste coordonate se află în contiguitate, una prin mișcare descendentă (kenosis) și alta prin asceză. Potrivit teoriei Sfântului Maxim Mărturisitorul, oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde în subzistența lor descoperită. Oglinda este o mediere care revelează și ascunde, în același timp; ea se pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt de a cunoaște adevărul prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Prima parte a lucrării, consacrată interpretării iconomiei divine, se structurează pe patru unități secvențiale: Iconomia dumnezeiască după Sfânta Scriptură; Iconomia dumnezeiască după Sfinții Părinți (Irineu al Lyonului, Atanasie cel Mare, Grigore de Nyssa, Ioan Hrisostom, Augustin, Chiril al Alexandriei, Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschin, Grigore Palama); Sensurile iconomiei dumnezeiești; Sfânta Treime și actualizarea iconomiei divine în viața oamenilor prin Biserică. Sfântul Irineu al Lyonului este unul dintre primii Părinți ai Bisericii care a evidențiat semnificațiile iconomiei divine. El folosește acest cuvânt chiar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Treimi. Căci cel ce Mă iubește pe Mine, zice, va păzi cuvântul Meu și Tatăl Meu îl va iubi pe el, și vom veni la el și Ne vom face locaș în el (Ioan XIV, 21)". 4 Ibidem. 5 Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, Capete despre dragoste, Capete teologice, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, Tâlcuire la Tatăl Nostru, în Filocalia, vol. II, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Apologeticum, 2005, pp. 171: "Cel ce și-a luminat mintea cu înțelesurile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Fiului în paralelă, polemică uneori, cu teologi protestanți și catolici. Din parcurgerea întregii opere a marelui gânditor român ajungem la concluzia că trei mari Sfinți Părinți și-a. pus amprenta în mod decisiv asupra gândirii lui Dumitru Stăniloae: Sf.Maxim Mărturisitorul, Sf.Grigorie Palamas și Sf. Chiril al Alexandriei. Alături de traducerile din autorii amintiți, în cazul primilor doi, Dumitru Stăniloae dezvoltă studiul asupra teologiei lor în doua studii monografice extrem de elocvente: Hristologia Sf. Maxim Mărturisitorulî 1988 Ă și Viața și Învățătura
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
o formulă mai voalată în operele de după război. Sf.Chiril al Alexandriei avea să-i consolideze părintelui Stăniloae viziunea ecleziologică, mai ales. Toți cei trei mari Sfinți Părinți au fost traduși în mare parte de către marele teolog roman: Sf.Maxim Mărturisitorul, prin Ambigua, Capete despre Dragoste si Capete gnostice,( Filocalia II), Răspunsuri către Talasieî Filocalia IIIĂ,Mistagogia ori Epistole duhovnicești si dogmatice. Sf.Grigorie Palamas este tradus în Filocalia VII, iar Sf.Chiril al Alexandriei e tradus în 4 volume din
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
Îi salvaseră viața și pe care el Îi trădase de nenumărate ori. Părerea sa de rău nu rămâne seacă, ci Îi transformă viața, căci primește botezul și, Într-o clipă, din prigonitor al creștinilor, oportunist și Însetat de bani, devine mărturisitor al lui Hristos și martir. Astfel, dacă păcatul este o cădere a omului În totalitatea sa, ca trup și suflet, pocăința și Taina Spovedaniei Îl readuc pe acesta la starea sa normală, de sănătate duhovnicească. Prin Taina Pocăinței, omul este
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
a făcut om, pentru ca pe noi să ne Îndumnezeiască". Prin această perpetuă și tainică Întrupare euharistică, Fiul lui Dumnezeu Se face pe Sine necontenit Fiul Omului, pentru ca noi să putem deveni fii ai lui Dumnezeu. În același sens, Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă că Întruparea și Îndumnezeirea corespund una alteia, se implică una pe cealaltă. Dumnezeu coboară În lume, Se face om și omul se ridică spre deplinătatea dumnezeiască, se face Dumnezeu, fiindcă această unire a celor două firi, dumnezeiască și omenească
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
când Împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat. Aceeași pedeapsă au suferit-o și cei patru fii ai săi, Împreună cu sfetnicul Ianache. ,,Numai În cămăși, istoviți de suferințe și dureri, legați cu lanțuri, cu capetele descoperite și desculți, mărturisitorii Intru Hristos au fost aduși În față sultanului Ahmed”. La cererea sultanului de a renunța la creștinism, Brâncoveanu a răspuns fără rețineri: ,,De legea creștină nu mă las, căci În ea m-am născut și am trăit și În ea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
adevărul” dar nu sînt în stare să-i dea de capăt. Pentru a-și însuși ideile acestui mare mincinos, primii scriitori ai dogmaticii iudo-creștine: Clement din Alexandria și Origene iar mai tîr-ziu Grigorie de Nyssa, Dionisie Areopagitul, Ambrozie și Maxim Mărturisitorul, au imitat scrierile lui Filon fără nici o reținere iar plagiatul lor ne este prezentat cu nerușinare drept teologie creștină cînd ea este toată numai făcătură mozaică în cea mai mare parte chiar străină de mozaism sau hoție la drumul mare
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și maniheenii i-au dat o frumusețe stranie e prezent la Platon, în Evanghelia după Ioan, în Epistolele pauline, că el a fost de o fastuoasă creativitate în Antichitatea tîrzie. Potrivit lui André Scrima, de la Părinții pustiei la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie în Răsăritul creștin un stil, o intenție esențială, mai degrabă decît un curent sau o școală de spiritualitate 4. Apofatism existențial 5, gustat în experiența contemplativă și în cea liturgică, el e formulat într-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
girat de însuși profesorul González în studiul său. Contrapun, apoi, sensului respectiv, conform unui obicei mai vechi, o definiție proprie a medierii culturale, specifică, în particular, culturii academice de pretutindeni, încercând, astfel, să deliniez profilul unei practici culturale al cărei mărturisitor mă portretizez, auto-textualizându-mi experiența discursivă pe teritoriul Științelor comunicării. Domeniu ale cărui granițe flexibile și laxe, așa cum le caracteriza profesorul Griffin la finele incursiunii sale prin istoria sa teoretico-metodologică pe care ne-a pus-o la îndemână, pot fi regândite
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
nerecunoscător își ridicase un idol, un vițel de aur căruia i se ruga. îl vedem pe Mântuitorul rugându-se la Cina cea de Taină, apoi în grădina Ghetzimani. S-au rugat apostolii și ucenicii lor, s-au rugat martirii și mărturisitorii, s-au rugat creștinii primelor veacuri și ne rugăm și noi astăzi să se împlinească voia lui Dumnezeu în viața noastră aici pe pământ și în viața veșnică. Cea mai desăvârșită rugăciune este Sfânta Liturghie. Aceasta este jertfa supremă, consolidată
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
egoiste lumești, zicând: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni în împărăția Ta și Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ție, astăzi vei fi cu Mine în rai”. Aceste cuvinte ale Domnului au umplut de tărie nebiruită pe toți: apostoli, mucenici, mărturisitori și toți credincioșii, în decurs de vreme, și au constituit o învățătură de temelie a credinței noastre creștine. „Părinte, în mâinile Tale îmi încredințez duhul Meu”. Este cel din urmă cuvânt, cea din urmă rugăciune rostită de Mântuitorul pe cruce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
binele nostru mai mult decât o facem noi înșine. Fericitul Augustin aseamănă pe oameni cu îngerii care fac voia lui Dumnezeu. Fiindcă voia lui Dumnezeu rămâne în noi atunci când o îndeplinim, și tocmai aceasta înseamnă să fim buni. Sf. Maxim Mărturisitorul ne învață să ne înălțăm mintea până la căutarea de Dumnezeu. „Ar fi mai exact și mai adevărat să spunem: fie ca mintea noastră să se înfățișeze cuviincios înaintea lui Dumnezeu, cu puternica râvnă, pornită din puterea de a se aduna
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în toate zilele, să căpătăm cele necesare întreținerii din belșug sau, dacă nu din belșug, măcar să nu ne lipsească. într-un cuvânt, prin „pâinea cea spre ființă” înțelegem tot ceea ce are nevoie sufletul și trupul în lumea aceasta. Sf. Maxim Mărturisitorul continuă după cum urmează: „Cred că aici cuvântul astăzi semnifică veacul de acum și arată și locul rugăciunii. Pâinea noastră este cea pe care ne-a pregătit-o Dumnezeu dintru început, pentru ca, prin ea, ființa noastră să se facă nemuritoare.” Cerem
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cuvinte sau le spunem ca pe un neadevăr, atunci degeaba le-am spus și pe cele dintâi. De-aceea vă și îndemn necontenit: iertați tot ce aveți pe inimă împotriva cuiva; faceți aceasta convinși că vă vede Dumnezeu! Sf. Maxim Mărturisitorul afirmă ce cel ce viețuiește în Domnul se umple de dumnezeiască îndelungă-răbdare. Mărinimia lui Dumnezeu ne arată cum să ne comportăm noi față de aproapele și mai ales față de cel ce ne-a greșit. Precum ne iartă Dumnezeu, tot așa
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
potrivit iconomiei Sale tainice, sunt lipsiți de ajutorul Său, fiindcă nu s-au făcut vrednici de El. Pe de altă parte, cei lămuriți prin ispite se întăresc în fața încercărilor și capătă nădejde în ajutorul și mila lui Dumnezeu.” Sf. Maxim Mărturisitorul ne îndeamnă să reținem din această cerere că „cine nu iartă din tot ssufletului celor ce i-au greșit și nu se înfățișează înaintea lui Dumnezeu cu inima curată de orice supărare față de semeni, strălucind de lumina împăcării cu aproapele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
spune totul. Astfel, „Rugăciunea lui Iisus” exprimă și sintetizează, în câteva cuvinte toată învățătura Bisericii noastre ortodoxe. Prin rugăciunea lui Iisus noi atragem această îndoită cunoaștere a sfințeniei și puterii lui Dumnezeu și a păcătoșeniei și neputinței noastre. Sf. Maxim Mărturisitorul arată că patima mândriei constă în a nu lua în considerare două lucruri: puterea dumnezeiască și neputința noastră. Și această nesocotință dă naștere unei „minți dezordonate”. Prin urmare, omul cel mândru este omul nesocotinței, în timp ce omul smerit este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în lume; Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu îl descoperă pe tatăl; Sfântul Duh, care purcede din Tatăl și este trimis prin Fiul, zămislește pe Hristos în inimile noastre. Îl cunoaștem, deci, pe Tatăl, prin Fiul, în Duhul Sfânt. Sf. Maxim Mărturisitorul vorbește adeseori, în scrierile sale, despre întrupările mistice ale Cuvântului. El scrie că precum cuvintele Legii și ale profeților au fost înaintemergătoare întrupării Cuvântului, în același fel, Fiul și Cuvântul lui Dumnzeu întrupat fiind, a devenit înaintemergător „prezenței lui în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
când începe harul să-ți deschidă ochii pentru a simți cu adevărat vederea lucrurilor, îndată ei încep să reverse șiroaie de lacrimi.” Pentru a înțelege cu adevărat Cuvântul lui Dumnezeu este necesar să ne desprindem total de patimi. Sf. Maxim Mărturisitorul spune: „Altceva este lucrul, altceva este înțelesul lui și altceva patima. Lucrul este de pildă, bărbat, femeie, aur ș.a.m.d. înțelesul este reprezentarea simplă a ceva din cele de mai sus.” Iar patima este afecțiunea irațională sau ura fără
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]