5,446 matches
-
lăsați să acționeze. N-o vor face niciodată cu un sergent la ușa lor. Hai, urează-mi drum bun și du-te! Cristescu coborî agale spre Piața Victoriei. În jurul lui, fulgii de zăpadă așezau mozaicuri de-o clipă. ― Da, șopti maiorul cu un zâmbet pe care și-l uitase: îmi place prima ninsoare. O coti la stânga pe Clopotarii Vechi. Călca plin de amintiri pe străzile Iașului. Absolvise aici, în anii tulburi din timpul războiului câteva clase de liceu, urmînd-o pe mătușă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
urmînd-o pe mătușă-sa în cea de-a doua căsătorie. O căsătorie la fel de nefericită ca și cea dintâi. Visase un trai tihnit, alături de un om cumpătat. " Am obosit, spunea rudelor. Vreau un prieten, cineva care să aibă grijă de mine." Maiorul o asculta cu un nod în gât. Avea 14 ani pe atunci. O vârstă când nu te poți împiedica să nu divinizezi un unchi îngrozitor de tânăr și aviator pe deasupra, cu ochi strălucitori și plin de fantezie, cu gusturi de băiețandru
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
apropiere, un apartament meschin, întunecos, cu o mobilă îngrozitoare tapițată în verde. Mătușă-sa încerca să pară fericită și plângea la ore fixe când se credea singură. Căutase un bărbat chibzuit, normal... Era într-adevăr "normal", obtuz, lipsit de sensibilitate. Maiorul deschise agenda verificând adresa. Marin Vâlcu își petrecea concediul la soră-sa. Pe gard atârna, într-un singur cui, o tăbliță veche. Literele abia se mai deslușeau: "Nu intrați. Câine rău". Maiorul înaintă pe aleea pietruită trăgând cu coada ochiului
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Era într-adevăr "normal", obtuz, lipsit de sensibilitate. Maiorul deschise agenda verificând adresa. Marin Vâlcu își petrecea concediul la soră-sa. Pe gard atârna, într-un singur cui, o tăbliță veche. Literele abia se mai deslușeau: "Nu intrați. Câine rău". Maiorul înaintă pe aleea pietruită trăgând cu coada ochiului la ferestre. Nu se mișca nici o perdea. Sună lung. Aproape simultan se auziră pași și o voce puternică de femeie. ― Imediat, Gheorghiță! Apăru un chip oval, cu ochi negri, rotunzi. Putea să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
indiferent de modă, câte un amănunt din timpul tinereții. Același gen de pălărie, sau aceeași coafură, un anumit ruj, anumite gulere. ― Oh, Scuzați-mă! Credeam că a venit ziarul. Pe cine căutați? ― Pe domnul Marin Vâlcu... ― Poftiți înăuntru. Spre surpriza maiorului, femeia nu-l legitimase, nu pusese nici un fel de întrebări. Îl lăsă să aștepte într-o sufragerie veche, plină de tablouri cu flori: lăcrămioare, miozotis, petunii, toate culorile de trandafiri pictate corect și în mod evident de aceeași mână. Pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a fi împreună. Da, sigur, puteți fuma... Se bătu cu palmele peste buzunare. O clipă! Mi-am uitat țigările dincolo. Se întoarse cu un pachet de Mărășești. ― Nu mă pot dezobișnui. Le fumez din liceu. În sfârșit, vă ascult, domnule maior. ― Mda... Cristescu își umezi buzele. Presupun că n-ați aflat încă... Vâlcu își încreți sprâncenele. ― S-a întîmplat ceva? ― Domnul Mihai Panaitescu a fost asasinat. ― Panaitescu?! Îl privea înspăimîntat. Nu pot să cred... Dar cine? Cine a... ― Iar domnișoara Scurtu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Cristescu își umezi buzele. Presupun că n-ați aflat încă... Vâlcu își încreți sprâncenele. ― S-a întîmplat ceva? ― Domnul Mihai Panaitescu a fost asasinat. ― Panaitescu?! Îl privea înspăimîntat. Nu pot să cred... Dar cine? Cine a... ― Iar domnișoara Scurtu, continuă maiorul, a dispărut. Celălalt înghiți în sec. ― Cum să dispară? Cine să-l ucidă pe Panaitescu? Am impresia că visez! Căută ochii maiorului. Pentru numele lui Dumnezeu! Ce se întîmplă? ― Nu știu, însă ceva se întîmplă, iar vecinii dumneavoastră se dau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fost asasinat. ― Panaitescu?! Îl privea înspăimîntat. Nu pot să cred... Dar cine? Cine a... ― Iar domnișoara Scurtu, continuă maiorul, a dispărut. Celălalt înghiți în sec. ― Cum să dispară? Cine să-l ucidă pe Panaitescu? Am impresia că visez! Căută ochii maiorului. Pentru numele lui Dumnezeu! Ce se întîmplă? ― Nu știu, însă ceva se întîmplă, iar vecinii dumneavoastră se dau peste cap să ascundă acest "ceva". ― Îi suspectați de crimă? ― Vă surprinde? Vâlcu privi încurcat. ― Evident. Nu mi-i pot închipui pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Grigore Popa de pildă. ― Exclus. Tipul e fricos. Poate să dorească moartea cuiva, dar stând în expectativă. ― Melania Lupu? ― Mă faceți să râd... ― De ce? Mi s-a părut o femeie deosebit de inventivă, mai inteligentă decât lasă să se vadă. ― Domnule maior! Vâlcu se oprise gesticulând tulburat: O cunosc bine. N-o să mă convingeți că, timp de trei ani, s-a prefăcut, a jucat teatru, a reușit să mă păcălească, a făcut pe idioata, și asta fără nici un țel concret! Și nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Într-o eventuală colaborare criminală... Am impresia că aicea bateți, mă înșel? ― Nu. ― Așadar, într-o eventuală colaborare el ar fi capul. ― Cu alte cuvinte, îl vedeți în stare să ucidă. Adineauri... ― Concret n-ar putea s-o facă, domnule maior, asta am spus adineauri. Dar acceptând premisa dumneavoastră ― două crime, trei suspecți ― neapărat vecinii și nu altcineva... ― Categoric! ― ... Deci judecând în limitele acestor puncte cardinale, Grigore Popa se detașează, se impune ca autor moral în primul rând. ― Nu vă influențează
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Băiatul nu-i prea prost, desigur, dar orizontul lui e blocat de nuduri, dacă înțelegeți ce vreau să spun, orice altceva îl lasă absolut rece. Deși... ― Deși? ― Mi s-a întîmplat de multe ori să mă înșel... ― Domnule Vâlcu, spuse maiorul, nu știu deocamdată mare lucru, dar pentru mine un fapt e cert: cei trei colaborează, au un țel unic. Aș mai adăuga un amănunt semnificativ. Înainte de a "dispărea", Valerica Scurtu avea același țel. Era alături de ei. N-am nici un argument
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
înscenări rafinate, ascund un cadavru, și-l ascund bine ― stau zid cu buzele pecetluite. E altceva! O miză extrem de mare sau care, cel puțin în ochii lor, a căpătat proporții fantastice. Vâlcu își turnă încă un păhărel de vișinată. Al maiorului rămăsese aproape neatins. ― Un mobil material, șopti contabilul, literalmente, nu văd. Panaiteștii sânt oameni modești. Câștigau destul de bine, dacă ne gândim la felul în care își petreceau nopțile, dar nu tezaurizau. Sânt convins că în viața lor n-au pus
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
poate ora... ― Evident, mă grăbeam la aeroport. Am venit să-mi iau valiza, pe la 6, 30 dimineața... ― Un moment! N-ați dormit acasă? ― Nu. Înnoptasem la o prietenă. O legătură veche... I se păru că descifrează o ezitare pe chipul maiorului. Sîntem oameni în vârstă, liberi, lucrurile nu pun în încurcătură pe nimeni. Vă pot da adresa. ― Nu e cazul, spuse moale Cristescu. ― De ce nu? Dat fiind împrejurările, orice investigații mi se par normale. Doina Popovici, Albinelor 15. Maiorul făcu un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pe chipul maiorului. Sîntem oameni în vârstă, liberi, lucrurile nu pun în încurcătură pe nimeni. Vă pot da adresa. ― Nu e cazul, spuse moale Cristescu. ― De ce nu? Dat fiind împrejurările, orice investigații mi se par normale. Doina Popovici, Albinelor 15. Maiorul făcu un gest cu mâna ca și cum chestiunea nu-l interesa. ― Deci la 6, 30 erau în hol... ― Exact. Am întîrziat cam o oră. Un duș, cafeaua, în fine un minim de bagaje. La 7, 30 am plecat. ― I-ați văzut
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Popa e simulat. ― Cum așa? ― Mi s-a părut că se preface. ― Interesant. ― Firește, n-am dat importanță faptului. În ultimă analiză evita în felul acesta să-și ia rămas-bun. Privi câteva clipe figura lui Cristescu. Sânt oameni ciudați, domnule maior! Melania și Popa au mai multe curiozități decât ai fi în stare să descoperi într-un azil întreg. Valerica e fată bătrână, iar sculptorul se crede artist și-și permite toate năzdrăvăniile. După ce trăiești o lună în mijlocul lor, nu te
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
primul lucru care te izbea era siguranța. Privind-o, simțeai că va găsi totdeauna, indiferent de situație, soluția corectă, accentul just, replica ideală. Se mișca superb, cu o grație naturală care nu se învață nicăieri și mai ales "da, reflectă maiorul, asta e, femeia sugera acut ideea de civilizat". Rufăria i-o ghiceai impecabilă, baia, veritabilă drogherie, cu săpunuri fine și trei perii de dinți, nu ți-o puteai închipui cu combinezoane dubioase sau câte un ac de siguranță înlocuind nasturele
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
câte un ac de siguranță înlocuind nasturele ori cârligul acolo unde nu se vede. Îi zâmbi lui Cristescu ca și când s-ar fi cunoscut de când lumea și nimic nu i-ar fi putut face mai multă plăcere decât prezența lui. Desigur, maiorul simți convenția, dar aceasta nu-l împiedică s-o privească la fel de încîntat. Se așezaseră în hol, Doina Popovici cu fața spre fereastră, neevitând să primească în plin obraz lumina. Avea un chip interesant, puțin prea cărnos, extrem de senzual. Ochii enormi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să primească în plin obraz lumina. Avea un chip interesant, puțin prea cărnos, extrem de senzual. Ochii enormi, verzi, aruncau lumini dulci, citeai în ei împăcare și o poftă de viață nealterată de vârstă. " Nu-i e frică de bătrînețe", conchise maiorul. Doina Popovici izbucni în râs. Gura cam mare era bine desenată, dinții superbi. ― Ce idee pe Vîlcu! A profitat neîngăduit de mult de amabilitatea dumneavoastră. Vine deci pe 14... Se răsuci spre cutia de țigări arătîndu-și talia bine conservată. Purta
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
obișnuit după atâția ani de conviețuire... Ați cunoscut-o? ― Nu. ― E o femeie ștearsă, măruntă, prost îmbrăcată, indiferent de ce pune pe ea. Și totuși Panaitescu o adora. Ciudat, nu? Trebuie să ajungi la vârsta mea ca să poți înțelege lucrurile astea. Maiorul zâmbi complexat. ― Vă răsfățați? ― Sînteți amabil... ― Vorbeați de un anumit gest... ― Da. Vroia să-i pregătească o surpriză. Acum e la Praga, mi se pare, într-o excursie cu O. N. T. Panaitescu și-a amintit că admirase recent la
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de argint, une boîte à bijoux. Ceva foarte pretențios, pretinde Marin, și ridicol de scump. Aproape patru mii de lei. Imaginați-vă, și-a vândut trei costume de haine și a achiziționat-o. Îl privi lung, parcă surprinsă, așteptând reacția maiorului. Cristescu gesticulă vag. ― Interesant. Ați văzut sau vi s-a spus cum arată odaia soților Panaitescu? ― Știu la ce vă referiți și tocmai asta mi se pare, cum să vă spun, de-a dreptul patetic. În fond, s-a sacrificat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îți dau lacrimile. ― Când spuneți că s-a întîmplat? Femeia ridică din umeri. ― Recent, în orice caz. Două-trei zile înainte de... Tresări. Dumnezeule! S-a gândit probabil să-i lase ceva... Un ultim gest. ― Aceasta ar fi o interpretare romantică, zâmbi maiorul. Domnul Vâlcu a văzut cutia? ― Da. Panaitescu l-a rugat să-l însoțească. Marin e un mare amator de obiecte de artă și-n același timp incapabil să refuze pe cineva. În ciuda mizeriilor inerente, își simpatiza vecinii. Le făcea chiar
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ascund, doamnă, că pun mare preț pe impresiile dumneavoastră. Oricât aș încerca să fiu obiectiv, oricât de bine intenționat aș fi cu unul sau cu altul, intervine deformația profesională. Cu alte cuvinte, sinuciderea o pun sub semnul întrebării. ― Glumiți, domnule maior. ― Deloc. Mai mult, există o mulțime de indicii care pledează în favoarea crimei. ― Extraordinar! ― Deci ochiul meu nu mai poate fi atât de limpede, dacă înțelegeți ce vreau să spun. În schimb, altă valoare capătă prima impresie despre niște oameni în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fost măritată. O experiență tristă, de mult, foarte de mult... M-am obișnuit să trăiesc singură, ca și Marin. Când ne-am cunoscut, nici unul dintre noi nu mai era prea tânăr, nu se mai punea problema copiilor... Și-atunci, de ce? Maiorul zâmbi stînjenit: ― Oamenii găsesc o mie de motive pentru care să se căsătorească în afară de copii. ― O mie de motive care se reduc de fapt la două: fie un sentiment irezistibil, fie interese, să zicem, majore. Marile pasiuni izbucnesc până la o
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Mi-a comunicat și meniul: curcan cu portocale. În același timp, nu s-a sfiit să-mi ceară o grămadă de servicii. Câteva telefoane la serviciu, un costum de scos de la croitor, de achitat abonamentul la Paris Match. De altfel... Maiorul o urmărea cu buzele strânse. Doina Popovici își trecu degetele prin părul cărunt. Figura plină se întunecă de parcă și-ar fi adus aminte dintr-o dată de ceva neplăcut. ― De altfel? ― Nimic... ― Ce înseamnă "nimic"? Femeia aprinse încă o țigară. Părea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
costum sel et poivre la care asortase o cravată îndrăzneață, albastru cu verde. ― Hm, așa s-a gândit probabil și Panaitescu... ― Pușche-ți pe limbă, cobea dracului! făcu speriat Matei, bătând în lemn: Sînteți tîmpiți! Și vă mirați de ce ne suspectează maiorul. Stați ca huhurezii, încotoșmănați, casa crapă de ger și nimeni nu face o singură mișcare! ― Cam ce mișcare ai dori să facem, tinere? întrebă Grigore Popa. ― Să chemăm un instalator, să mai dereticăm prin casă, ori naiba știe... ― Vai, domnule
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]