16,054 matches
-
Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibilă și diferențiată a acestora, în funcție de resursele disponibile și de nevoile locale de formare. Componentele specifice orientează elevii în formarea unor deprinderi și priceperi în ceea ce privește importanța lucrărilor solului. Profesorul de specialitate sau maistrul instructor poate să hotărască asupra numărului de ore alocate fiecărei teme, în funcție de resursele materiale de care dispune, și de importanță pe care o acordă fiecărei teme. Metode propuse: - învățarea prin descoperire; - conversația euristică; - demonstrația; - explicația; - problematizarea; - observația independentă; - experimentul; - proiectul
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
00 0,00 4,62 56,92 27,69 10,77 Muncitor necalificat 0,00 2,17 6,52 54,35 34,78 2,17 Muncitor calificat 0,00 2,01 6,38 47,32 31,88 12,42 Tehnician/maistru 0,00 11,11 0,00 55,56 33,33 0,00 Personal/funcționar studii medii 0,55 1,66 8,84 45,30 29,83 13,81 Personal cu studii superioare 0,00 5,93 5,93 42,37
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
această categorie de răspuns). Ocupațiile cel mai des întâlnite ale mamelor „marilor consumatori de televiziune” sunt: pensionar, patron/liber profesionist, personal/funcționar cu studii medii, muncitor calificat. O situație specială se înregistrează în rândul copiilor ale căror mame sunt tehnicieni/maiștri, nici unul dintre aceștia nefiind inclus în categoria „marilor consumatori de TV”. Nici atunci când analizăm ocupația tatălui corelată cu timpul petrecut în fața televizorului, nu putem trage concluzii asemănătoare celor la care au ajuns cercetătorii americani: Tabelul 5. Consumul TV în funcție de ocupația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
00 1,54 6,15 49,23 32,31 10,77 Muncitor necalificat 0,00 1,37 10,96 38,36 38,36 10,96 Muncitor calificat 0,00 1,64 4,50 52,97 30,27 10,63 Tehnician/maistru 0,00 1,92 3,85 59,62 23,08 11,54 Personal/funcționar studii medii 0,89 2,68 12,50 39,29 35,71 8,93 Personal cu studii superioare 0,00 6,20 6,20 36,43
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
începutul anilor ’80. Tabelul 1. Copii, elevi și studenți înscriși în sistemul de învățământ pe ani școlari/universitari și pe nivele de studii (Gal, 2002) Ani școlari Total populație școlară Nivel de studii PreșcolarPrimarGimnazialLicealProfesional/uceniciPostliceal/maiștri Distribuția populației școlare pe niveluri de învățământ relevă o creștere constantă a acesteia până la începutul anilor ’80 pentru toate nivelurile de învățământ. Nivelurile primar și gimnazial devin foarte accesibile pentru toate categoriile sociale, iar prin prelungirea progresivă a duratei obligatorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
înalte de educație, iar șansele de valorificare a diplomelor școlare erau cu atât mai ridicate, cu cât originea socială a indivizilor este mai înaltă. Spre desosebire de nivelul primar și gimnazial, învățământului secundar și cel postsecundar (postliceal, tehnic și de maiștri, universitar) au avut o evoluție aparte în perioada comunistă. Cele două niveluri de învățământ erau principalele surse de „alimentare” pentru pozițiile sociale intremediare și superioare din cadrul ierarhiei societății comuniste. Dacă gradul de omogenizare al claselor sociale din perioada comunistă era
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nivelul veniturilor, libertății de expresie, inițiativei personale, dreptului la proprietate etc. diferențele în interiorul acestora erau date de nivelul de educație și pregătire profesională: de la cei cu un nivel educațional de bază, muncitori necalificați, la cei cu un nivel mediu, tehnicieni, maiștri și specialiști cu studii superioare (Urse, 2003). Dintre toate nivelurile de învățământ cel liceal, a cunoscut cea mai mare dezvoltare (numărul de instituții de învățământ a crescut de la 281 între 1948/49, la 981 până în 1989/90, iar ponderea populației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
nivelul populației școlare era ridicată, accesul la educație era dependent de categoria socioprofesională a părinților, mediul de rezidență, tipul de liceu absolvit. Tabelul 3. Opțiuni educaționale în funcție de categoria socioprofesională a părinților Nivel final dorit Categorii socioprofesionale ale părinților Țărani Muncitori Maiștri/ Tehnicieni Funcționari Intelectuali Liceu 6,8 5,7 3,0 2,0 1,6 Școală postliceală 18,2 13,5 9,6 8,6 3,2 Învățământ superior de 3 ani 16,8 16,6 10,7 15,9 6
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
5 Sursa: Andrei Novak, 1975. Tabelul 6. Ponderea celor admiși în învățământul superior din totalul candidaților (promoția absolvenților de liceu 1974-1975) (%) Categoria socioprofesională Total Băieți Fete Țărani 35,8 31,3 40,0 Muncitori 38,5 33,9 43,4 Maiștri/Tehnicieni 41,2 38,8 43,1 Funcționari 39,6 41,6 36,5 Intelectuali 63,1 61,0 65,7 Total 42,1 39,1 45,5 Sursa: Andrei Novak, 1975. Inegalitățile de șanse de acces la educație suprioară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
9%). Cei care provin din mediul rural, fii/fiicele de țărani înregistrează o pondere mai scăzută din totalul candidaților admiși în învățământul superior (28%, respectiv 35,8%). Referindu-ne strict la categoriilor socioprofesionale situate la nivelul intermediar al ierarhiei sociale (maiștri, tehnicieni, funcționari) observăm că și în România, chiar și în condiții extrem de dure socioeconomic și politic, s-au dovedit a fi cele mai avantajate în relația cu sistemul de învățământ: mai mult dintre fiii-fiicele acestora au optat pentru continuarea studiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
politic, s-au dovedit a fi cele mai avantajate în relația cu sistemul de învățământ: mai mult dintre fiii-fiicele acestora au optat pentru continuarea studiilor în instituții de învățământ superior de lungă durată (67,4% în cazul fiilor/fiicelor de maiștri, tehnicieni și 62,0% în cazul celor de funcționari) și aproape de jumătate dintre ei au fost admiși (41,2%, respectiv 39,6%). În perioada regimului comunist, accesul la educație al indivizilor a fost controlat din punct de vedere politic, puternic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
atât de natură socială, cât și individuală. Tabelul 7. Structura populației în vărstă de 15 ani și peste, după nivelul de instruire, recensămintele din 1992 și 2002 (Simion, 2004) Grupa de vârstă (ani) Nivel de instruire Superior Postliceal și de maiștri Secundar Primar 1992 2002 1992 2002 1992 2002 1992 2002 Total 5,2 7,7 2,1 3,2 67,8 69,8 19,7 14,9 15-19 - - - - 92,5 83,5 6,0 13,2 20-24 1,2 4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Capitolul 1 Dispoziții Generale Articolul 1 Asigurarea calității produselor și serviciilor constituie obligația fundamentală a muncitorilor, maiștrilor, tehnicienilor, inginerilor cercetătorilor și proiectanților, a tuturor oamenilor muncii, în calitatea lor de proprietari ai mijloacelor de producție și beneficiari ai bunurilor materiale, care răspund nemijlocit de realizarea parametrilor tehnico-calitativi ai întregii producții, astfel încît nici un produs să nu fie
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
produselor și au obligația să întrețină și să exploateze mașinile, utilajele și instalațiile cu care lucrează la nivelul de precizie și randamentul prevăzut, să execute operațiile conform documentației tehnice, să verifice, continuu, prin autocontrol, operațiile și produsele realizate, să prezinte maistrului toate piesele și produsele în vederea confirmării corectitudinii execuției, să fie exigenți și să sesizeze imediat conducătorului locului de muncă orice deficiență privind calitatea, apărută în procesul de fabricație. Articolul 13 Maiștrii și ceilalți conducători ai formațiunilor de lucru răspund de
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
continuu, prin autocontrol, operațiile și produsele realizate, să prezinte maistrului toate piesele și produsele în vederea confirmării corectitudinii execuției, să fie exigenți și să sesizeze imediat conducătorului locului de muncă orice deficiență privind calitatea, apărută în procesul de fabricație. Articolul 13 Maiștrii și ceilalți conducători ai formațiunilor de lucru răspund de asigurarea calității produselor sau lucrărilor executate în cadrul formațiunilor de lucru și sînt obligați să ia măsuri pentru buna organizare și desfășurare a procesului de producție, respectarea riguroasă a disciplinei tehnologice de către
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
livra numai produse corespunzătoare calitativ. Articolul 17 Comisiile pentru calitatea producției și eficiența economică din întreprinderi au obligația să controleze și să analizeze permanent calitatea producției, modul in care controlul calității produselor se efectuează de muncitorii care le execută, de maiștrii și ceilalți conducători ai procesului de producție și să propună măsuri pentru perfecționarea tehnologiilor și activității de asigurare și control al calității. Articolul 18 Consiliile oamenilor muncii din întreprinderi și centrale sînt obligate să ia măsuri pentru asigurarea condițiilor tehnico-materiale
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
și centrale sînt obligate să ia măsuri pentru asigurarea condițiilor tehnico-materiale de realizare a produselor la nivelul calitativ prevăzut în documentele tehnice normative și în contracte, precum și pentru organizarea și efectuarea controlului calității pe toate fazele de producție, de către muncitori, maiștri, ceilalți conducători ai locurilor de muncă și compartimentele tehnice de control al calității. Articolul 19 Adunările generale ale oamenilor muncii din întreprinderi și centrale sînt obligate să ia măsuri pentru ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, asimilarea de produse
LEGE nr. 4 din 29 iunie 1989 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor şi serviciilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106741_a_108070]
-
departament, pentru a stabili dacă este „făcut să lucreze în management”. Directorul fabricii a crezut că, dacă eram psiholog, voi fi capabil să analizez potențialul managerial al supervizorului. De fapt, conducerea întreprinderii hotărâse deja să-l concedieze pe supervizor, pentru că maistrul principal nu credea că are stofă de manager. I-am explicat că va fi greu să fac o astfel de recomandare doar în urma unei simple discuții cu supervizorul. I-am sugerat însă ca, dacă era hotărât să ia o decizie
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
, Ioan Mihai (16.IV.1951, Timișoara), prozator și eseist. Este fiul Floricăi (n. Pop) și al lui Florian Cochinescu, maistru. Elev la Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara (1958-1970), C. participă la editarea revistei literare clandestine „Foamea literară” (1969) și realizează filme de scurt metraj, fiind premiat pentru scenariul și regia filmului Când oamenii se joacă (1969). Același film
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
problemei fizice decât asupra suferinței psihice. La nivel secundar, debilitatea datorată problemei fizice îl eliberează, în general, pe individ, de responsabilitatea de a se apuca de o activitate care îi displace. Atenție Lucrurile care nu sunt conștientizate se uită. Un maistru care nu voia să își concedieze cel mai bun prieten s-a trezit a doua zi dimineața cu o paralizie a uneia din mâini, astfel că nu a putut semna desfacerea contractului de muncă. Caz practic Wanda se simte foarte
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ne iau ce ne-a dat, lăsîndu-ne numai părerea de rău că nu-i mai putem asculta. Ei sunt despoții în republica artelor! De pe chipurile marmorelor antice putem avea copii în ipsos, de pe tablourile lui Rafael fotografii și gravure, operele maiștrilor compozitori le putem avea și ne putem împrieteni cu ei mai bine decât cu cunoscuții și cu rudele, dar acești artiști al căror geniu consistă în priceperea adâncă și în execuțiunea măiastră a creațiunilor muzicale, aceștia ridică înainte-ne o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
evrei. Cu toate că ei plăteau o anume dare pentru persoana lor, nu se puteau servi de orice mijloc de comunicație. Abia sub Iosif II fură liberi a se arăta în locuri publice. N-aveau dreptul nici de-a fi cetățeni, nici maiștri, nici să aibă proprietăți imobile, ba chiar libertatea de-a se căsători atârna de vacanța unui loc în familie. Pentru câștigarea acestui loc se cereau cinsprezece documente deosebite și în urmă locul totuși se punea la un fel de licitație
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca acel pasaj să rămâie, ne dispensează, spre marea noastră părere de rău, de datoria, îndealtmintrelea plăcută, de-a da satisfacere unui bărbat care s-ar crede nedreptățit prin șirurile noastre. Că nu primim lecții de stil decât doar de la maiștri de stil se 'nțelege de la sine. În epoca de grecituri stilistice, de forme fără fond și de vorbe fără 'nțeles, noi am crezut că, scriind românește drept și fără înconjor, numind lucrurile pe numele lor și alegând cei mai exacți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în algebră pentru a însemna mărimile dubii. D. C. A. Rosetti pune mâna pe-o asemenea literă și recunoaște pe fie-sa. O fi având cuvinte să-și recunoască familia și-n farsele lui Meilhac și Halevy, și-n tablourile maiștrilor olandeji, și-n scandalurile povestite de gazete, dar cuvinte cari, să ne ierte d. C. A. Rosetti, nu ne privesc. Destul avem a lupta cu imoralitatea adâncă, cu lipsa sa de pudoare publică, pentru ca să mai cercetăm și cuibul privat din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a recunoaște pe una în public? Tu zici! Noi n-avem nici a afirma, nici a tăgădui nimic în privirea aceasta; și e curat afacerea d-lui C. A. Rosetti de a-și recunoaște chipul și asemănarea fie în tablourile maiștrilor olandeji, fie în farsele lui Moliere, fie în articolele "Timpului". [Î]l privește. Altceva ne privește în numele d-lui C. A. Rosetti. D-sa se numise pe sine și pe-ai săi în societate, adecă în societatea cea bună românească
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]