2,559 matches
-
câștige cu numele meu un credit moral revistei "Convorbiri literare", unde publicau toți nechemații literelor romane". Planul era de înlăturare pe doi ani a kynismului eminescian (autorul făcând aici apropiere cu violența verbal-faptică a grecului Diogene, care nu era una malefică, ci una benefica, "urmărind un scop terapeutic"), dar lucrurile n-au mai putut fi controlate. Exasperarea poetului și spaima unor forțe politice, coroborate cu incompetența unor medici, au avut ca urmare anihilarea acestuia. Acuzarea lui Maiorescu se sprijină pe câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
religioase a acestui prăpăd postmodernist care a necăjit atât de violent ființa omenească după 1989 în România. "Omul postmodern a părăsit atât de mult calea adevărului, încât rătăcirile lui devin demente, paralizat fiind în distracții, în pornografie și în violență malefică" (op. cit., p. 34), susține, dar nu cu amărăciune, ci cu optimism, hai să-i spunem, luminic, gânditorul român de la Huși. Am insistat atât de mult anume pe această parte a cercetării domnului Codreanu, de altfel fundamentată ireproșabil din punct de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prin sine, ci un ce ființând ca un cum, în sensul unei faceri continue. Acest "om concret" sau acest "om recent" a părăsit calea adevărului, disipându-se în ocoale și rătăciri bezmetice, paralizat fiind în distracții, în pornografie și în violență malefică. Cu "telecomanda televizorului în mână" omul se simte "liber", fără să-și dea seama că se afla "într-un ocean de cultură fără capodopere" (idem, p. 40). Postmodernismul propune kitsch-ul, cultura coca-cola, într-un cuvânt hedonismul global. Spre a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
alétheia), după cum se exprimă Heidegger, dar nu prin intermediul metodologiei instaurate de Socrate, cea a "moșitului", ci brutal, câinește, întocmai ca acel Diogene Câinele, supranume de unde derivă numele kynism. "Violența verbală faptică a pildelor lui Diogene era una benefică, iar nu malefică (așa cum cred cei vizați), ea urmărind un scop terapeutic, moral, filozofic și politic", explică autorul cărții în dezbatere. Așadar, avem în cartea profesorului Codreanu o scriitură sintetică, în sens hegelian, promptă, pertinentă, edificatoare, un studiu de istorie și critică literară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o încărcătură mai degrabă spirituală decât juridică. Trecutul traumatic este demonizat, considerat a fi posedat de forțe oculte, iar ororile asociate acestui trecut sunt considerate a fi lucrarea diavolului. În aceste condiții, soluția terapeutică și emancipativă de eliberare de trecutul malefic este "exorcizarea demonilor trecutului" (Tismăneanu, 2013a). Pasaje din Raportul final caracterizează regimul comunist în întregul său, ideologia marxist-leninistă, precum și instituții ale sistemului totalitar ca fiind demonice. Autorii Raportului conceptualizează societatea captivă regimului comunist ca fiind victima unui sistem de represiune
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și talentul etichetelor. Știți cât vorbește despre Nagâț? Doar menționează despre unii despre care spune câte ceva, și încheie: "Șef la UTC era Nagâț". Punct. O să mai avem discuții despre Dumitru Nagâț. D. T.: Spune și asta ceva. Floareș a fost malefic, așa a fost perceput. Călca pe cadavre. Bun, era un tip inteligent, dar și-a folosit inteligența asta în a manipula diferite centre de putere din mediul academic, din mediul cultural. Nu era foarte agreat de către subordonați. El era șeful
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
l-au trimis simplu lector la Școala Interjudețeană de Partid. Floareș l-a executat, l-a umilit; urmărea să aibă sub el un tip obedient, un sclav, și dacă simțea pe unul că e mai dezghețat sau intelectual... eject! Era malefic. În fine, singura chestie care nu mi-a plăcut la Bujor a fost că m-am trezit cu Niculescu la mine în birou. S. B.: Iată ce spunea Andrei Hoișie într-o conferință din 1972: Cred că în ce privește munca de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
După ce-mi făceam rondul, mă retrăgeam cu prietenii. Eu știam că voi primi întrebări de la Securitate, Miliție, partid. S.B.: Aveați - înainte de a organiza evenimentul - întâlniri cu organele sus-amintite? D.T.: Lucram bine, după 1982, la Securitate cu Brestoiu, un om malefic, dar profesionist, care mi-a băgat în cap că trebuie să colaborăm. Nu aveam cum să nu colaborăm. Petru Enache era mai dur, brutal, mă lua numai cu "Toa'șu Tompea", fitilit uneori de Nagâț. El devenise o anexă a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mă duc la ocnă. Citisem « Moara cu noroc » și mintea îmi zbura aiurea. Desigur, nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Puiu Tabacaru s-a ales, pentru câteva săptămâni, cu o julitură în vârful nasului și cu o dorință malefică de a mi-o plăti. Nu știu dacă mi-a făcut-o sau nu. Ceea ce știu, cu certitudine, e că, până la urmă, am fost prieteni. Deși ne deosebeam întrucâtva ca fire. - Și altul, mai apropiat, îți mai amintești? - Un prieten
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
să înțelegi cât poți fi de caraghios sub impactul lor. IV. Viciile nu atacă solitar, ci în haită. Sfinții Părinți, care sunt doctori în materie, atrag mereu atenția asupra reacției în lanț pe care o provoacă întotdeauna primul mare derapaj malefic. Orice consimțire vinovată le instituie treptat pe toate celelalte. Ioan Casian, născut, pare-se, în Dobrogea, stră-român carevasăzică, crede că „fitilul“ optim al incendiului generalizat e lăcomia pântecelui. Fie că se manifestă ca nerăbdare a înfulecării, ca plăcere de a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
mare și un trup atît de subțire și de ușor, încît plutea legănîndu-se dintr-o parte în alta fără să atingă pămîntul ; ori cu un trup rotunjit, gol pe dinăuntru și fără oase, care sărea ca o minge. Această ființă malefică îi persecuta pe oameni. Un tînăr indian a reușit să o prindă și n-a eliberat-o decît contra promisiunii că de atunci înainte va sufla cu moderație. Or, ceața, care se interpune între cer și pămînt, este ceea ce putem
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
îngrijea nu atît să le găsească, cît să le înlocuiască repede cu vreo bucățică de lemn... Căci aceste obiecte stau de pază în fața orificiilor corporale care, în părțile moi, sînt locurile cele mai vulnerabile, expuse pătrunderii unor ființe sau influențe malefice. Nu degeaba cuvîntul aramaic care, în Biblie, desemnează cerceii are sensul general de „lucru sfînt”. Și alte părți ale corpului, precum picioarele sau mîinile, necesită protecție, deoarece sînt cele mai expuse. în Canada, indienii de pe coasta Pacificului ziceau despre o
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
din sine Însuși, o dovedește. Și șacalul, pentru puii, familia și haita lui. Și, ca și popoarele pe care le-a definit, ori le definește, iubește libertatea. Pentru alții Însă, precum hindușii și popoarele nordului Europei, lupul e asociat divinităților malefice. Să le fie rușine... și să revin la noi. Cu toată persecuția creștină a vechiului totem, lupului i se mai dedică nu mai puțin de 35 de sărbători „băbești“, e prezent ca element arhitectonic, „colții de lup“ care Împodobesc streașina
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dar partea nevie, aceea care nu poate opune nimic intervenției exterioare urmează, obedientă, Înglobându-i biocâmpul, țăranul care-l calcă. Și transmite mai departe, vietăților care sunt deopotrivă plantele cultivate, dar și nevăzutele organisme de dedesubt, mesajul uman: benefic ori malefic. Iar răspunsul lor e recolta. Poate de asta, plecând de la un hectar, cineva a ajuns chiabur și a mai cumpărat altele, iar un altul a ajuns să l vândă... Întotdeauna e vorba de compatibilitatea om-mediu. Adică ceea ce se cheamă Îndeobște
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
face și noi, printr’o banală electroliză, când la catod căpătăm apă „vie“, iar la anod apă „moartă“; dar meritându-și numele doar câteva zile... Adică forma de apă care exercită un efect benefic asupra vieții, respectiv - mă fură retorismul - malefic. Dar omul neinițiat nu știe că nu există benefic și malefic, + și -, adică 100% În manifestare, ci doar un 10%, În bine sau În rău, În plus ori În minus. Mama Natură a avut grijă ca noi, iscoditori ai esenței
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apă „vie“, iar la anod apă „moartă“; dar meritându-și numele doar câteva zile... Adică forma de apă care exercită un efect benefic asupra vieții, respectiv - mă fură retorismul - malefic. Dar omul neinițiat nu știe că nu există benefic și malefic, + și -, adică 100% În manifestare, ci doar un 10%, În bine sau În rău, În plus ori În minus. Mama Natură a avut grijă ca noi, iscoditori ai esenței lor, să nu o găsim sau să n’o putem folosi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
precis la o altă exagerare, adică la ecologism. Un green-peace de pildă, care ar vrea ca omul să fie un fel de copil al Naturii, ceea ce și este, chiar dacă nici el nu-și Înțelege rolul și spune - verde - că-i malefic. Dar când Își redactează sloganurile pline de iubire, aprinde becul sau calculatorul, mărind astfel debitul de fum și cenușă de la Holboca... Ceea ce face și când declară o zi În care circulă doar cu tramvaiul și troleibuzul: păi eșapamentul lor nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unuia În proțap, devine prea numeroasă. Apare excedentul, câinele de prisos, vagabondul, care nu uită Însă contractul cu omul, tacit, căci acesta n’a pus laba... Și așa, istoria scrisă a omului e Însoțită de câine, mai ales În ipostaza malefică, de vagabond care supraviețuiește furând. Și o spune Mahabharata: „ființe violente care fură jertfele“. O arată miniatura medievală, pictura flamandă, gravura germană: oriunde e un act uman, fie el tranzacția din piață, musai e și un câine... Dar, la vreme
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de ar fi venit, despre mișcările formațiilor de luptă ale Securității care nu ședeau deloc pe gânduri cînd puteau prinde în cătarea automatelor lor de fabricație sovietică, orice dușman declarat al regimului totalitar comunist. Idealul lor era blocarea înaintării puterilor malefice ale ciupercii roșii ce năpădea Europa. Lupta lui Remus se desfășura în condiția : «până la lichidarea totală a unuia dintre beligeranți» în multele sale drumuri în beneficiul camarazilor, deseori a simțit priviri furișe care-l urmăreau, dar prea rar a avut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o repetare magică a vieței noastre fără dorințe 241(s.n.), el nu face altceva decât să întărească afirmația de mai sus. Visul nu devine absurd, ca la Kafka, dar tinde să invadeze realitatea și să ia proporțiile unei noi realități malefice: Și iată ce-am visat. De sus, sus, din acele stânci mișcătoare ce lumea li zice nori, vedeam o rază coborându-se tocmai asupra mea. Și pe rază se scobora o femeie îmbrăcată într-o haină lungă și albă... era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Probabil că variantele au apărut prin contaminare cu ecourile târzii ale uciderii lui Foriș (cu ranga, pe la spate). Anchetarea anchetatorilor lui Pătrășcanu a condus, cum era de așteptat, la recunoașteri spășite, toate cu aceeași motivație: ordinul de sus și presiunea malefică a consilierilor sovietici, care, potrivit declarației lui Teohari Georgescu, "făceau să iasă apă din piatră". Cu toate acestea, în faza finală a procesului, sovieticii au refuzat să se implice. Miron Constantinescu, trimis la Moscova spre a obține încuviințarea lui Malenkov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
fost să fie din pricina eterogenității mișcării legionare, a divizării ei în grupuri mai mult sau mai puțin independente, slobode să ia hotărâri "în absența stăpânilor". Dacă în cazul deciziei de a-l suprima pe Armand Călinescu poate fi acceptat amestecul malefic al lui Moruzov (declarația lui T. Borescu), în ce-i privește pe Iorga și Madgearu, e mai greu de crezut (românii au viciul sau virtutea scenaritei) că asasinatul l-ar fi pus la cale Eugen Cristescu (declarația lui S. Milcoveanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Martiraj în Bărăgan", de Vasile Calestru, și "Persecuția", de Stela Covaci.. O "repede ochire" îngăduie semnalări demne de oarece interes de pildă, "auto-gonflarea" Securității, care-și augmenta până la ridicol meritele, făcând din țânțar armăsar, spre a-și putea păstra influența malefică în societate și, evident, privilegiile. Scandaloasa detenție în prevenție și condamnarea Stelei Covaci s-au întemeiat, la început, pe adevărate copilăriri. "Organele" erau interesate să împingă bulgărele de zăpadă la vale și să-i gestioneze rostogolirea până ce ajungea ditamai muntele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Renașterii, Michelangelo. El aducea pe tabloul său un Timur Lenk privit din față oglindă, în care se concentra și reflecta activitatea, personalitatea, întreaga viață; defectele sale, fără să-i fie ocolite, păreau mai degrabă crescute și întreținute de niște forțe malefice, supraomenești, diavolești, care-i ardeau în adâncul ochilor. Iar, pe chipu-i urâcios se citea ambiția nemăsurată, ura, trufia, disprețul, mânia, setea de sânge, lăcomia de aur și de glorie deșartă. Timur Lenk l-a privit și, turbat de imaginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în imaginile literare. Totdeauna e necesar să le verifici consistența prin propria-ți experiență, să vrei să pipăi și să descrii materialitatea realului ce se manifestă într-o contiguitate perpetuă. Virginitate Erosul e considerat aici ca un soi de contaminare malefică. Un tânăr care cade-n plasa lui e îngrijit atent de parcă ar fi foarte bolnav, deoarece e incapabil să gândească sau să acționeze normal. Se crede că Erosul provoacă întunecarea minții. „E luat de iele”; așa se spune când cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]