3,132 matches
-
prejos de a marilor națiuni din lume. Pentru a vorbi cu terminologia de azi, România era un stat democratic, o societate deschisă, accesibilă. Pe porțile palatului regal se puteau lipi afișe de genul "de închiriat", cam așa se terminau unele manifestații publice de pe străzile Capitalei. Cei 12 ani de guvernare liberală ai lui Ion C. Brătianu au dat o structură solidă statului român. Ctitorii partidului liberal, I. C. Brătianu, C.A. Rosetti, Carada, erau uniți printr-o ideologie păstrată din focul tinereții
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
celor doi împărați cu apeluri directe, imperative și disperate totodată, regele Carol I, în noaptea de 26 spre 27 septembrie 1914, a murit subit. I-a urmat la tron Ferdinand. Neutralitatea României a reprezentat o perioadă de mari și nenumărate manifestații publice: procesiuni la statuia lui Mihai Viteazul, ovații, discursuri. Lumea românească a cunoscut atunci cea mai mare întrecere oratorică. Sala Dacia de la București, în special, a fost tribuna de unde mari talente rosteau cele mai înflăcărate cuvîntări pentru cea mai pasionată
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
În anul 1915 eram student la București, înscris la Facultatea de Drept. În zilele din săptămînă frecventam conștiincios cursurile la facultate, iar duminicile mergeam adesea la întrunirile de la Sala Dacia, ca să ascult pe marii oratori ai timpului. După cuvîntări urma manifestația pe stradă. Miile de participanți se îndreptau spre palatul regal, prin strada Carol și apoi pe Calea Victoriei. Cînd coloana de manifestanți ajungea în fața Teatrului Național, era oprită de cordoanele de jandarmi și poliție. De pe balconul clubului conservator, care se afla
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
însolit, care nu era fruct al unei generații spontane, ci un rezultat local al unor studenți, care preferau să manifesteze pe străzi împotriva evreilor, decît să urmeze cursurile de la universitate. Corneliu Codreanu era studentul care devenise cel mai activ. Aceste manifestații, fiind din zi în zi mai violente, cu geamuri sparte și bătăi, autoritățile polițienești s-au văzut obligate a lua măsuri de menținere a ordinii și să le interzică. Corneliu Codreanu, drept răspuns, a asasinat, prin împușcare, pe prefectul de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
entuziasm, să ajungă a fi omul politic de cel mai mare prestigiu al epocii sale. În timpul vacanței parlamentare din vara anului 1928, care a fost foarte agitată, național-țărăniștii au "lucrat". Au ținut o mare întrunire la Alba-Iulia și o mare manifestație în capitală. Totul pentru a influența regența și a o determina să ceară demisia guvernului liberal. La data constituțională de 15 octombrie 1928, parlamentul s-a redeschis pentru sesiunea de toamnă. Regența a semnat mesajul pe care i l-a
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și ivit. Garda de Fier a adus în țară cadavrele lui Moța și Marin, căzuți în războiul civil din Spania, în rîndurile lui Franco. Se știa, Garda de Fier va încerca să facă din actul înmormîntării celor doi legionari o manifestație politică. S-a pus deci chestiunea pentru Ministerul de Interne, dacă această înmormîntare, care ar putea să degenereze în grave dezordini, putea fi încuviințată. Iuca, încrezător în angajamentele luate de Corneliu Codreanu și ceilalți fruntași legionari, că vor face o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sovietică. Din aceste posturi importante și protejați de comandamentul rusesc, agenții sovietici intensificau acțiunea lor subversivă de a semăna tulburări, de a ațîța populația la dezordine, la haos, dînd peste cap toate măsurile de ordine ale guvernului. Pretinșii comuniști organizau manifestații pe străzile Capitalei, în special pe Calea Victoriei și prin fața Palatului Regal. Numărul manifestațiilor era destul de redus, erau oameni aduși cu de-a sila de pe la marginele orașului. Mai numeroși erau agenții, care-i mînau de la spate. Manifestanții trebuiau să fie zgomotoși
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
acțiunea lor subversivă de a semăna tulburări, de a ațîța populația la dezordine, la haos, dînd peste cap toate măsurile de ordine ale guvernului. Pretinșii comuniști organizau manifestații pe străzile Capitalei, în special pe Calea Victoriei și prin fața Palatului Regal. Numărul manifestațiilor era destul de redus, erau oameni aduși cu de-a sila de pe la marginele orașului. Mai numeroși erau agenții, care-i mînau de la spate. Manifestanții trebuiau să fie zgomotoși, să strige lozinci comuniste și cei mai voinici să poarte pancarte cu capul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Partidul Național Țărănesc. Am privit fața mângâietoare a lui Iuliu Maniu, am ascultat vocea sufletului românimii ardelene din 1940-1944, ministrul de stat Emil Hațeganu, vocea luptătorului ardelean Vasile Netea, a dârzului general Bădescu și a fruntașului țărănist Ion Mihalache. Unei manifestații de cel mai frumos naționalism i s-a pregătit un sfârșit dramatic. Teroarea FND a baricadat ieșirile și numai prin intervenția armatei am putut părăsi Ateneul În jurul orei 1000, printre bătăușii care loveau românii pașnici ce Își manifestaseră recunoștința față de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române”, Gazeta femeii, nr. 29-30, din 15 decembrie 1936 288 54. Dida Mihalcea, „Către tineretul feminin român. Un apel”, Gazeta femeilor, nr. 148-149, din 20 decembrie 1936 291 55. Rep., „Femeile cer drepturi politice. Impresionanta manifestație feminină de la Casa Femeii”, Gazeta femeii, nr. 35-36, din 8 februarie 1937 293 56. „Răspunsul dat de Calypso C. Botez la chestionarul Biroului Internațional al Muncii referitor la condițiile de muncă ale femeilor în România”, Arhiva pentru știință și reformă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
femeii, nr. 29-30 din 15 decembrie 1936. 55. Către tineretul feminin român. Un apel semnat de Dida Mihalcea, secretara Secției de tineret a A.E.C.P.F.R., în Gazeta femeilor nr. 148-149 din 20 decembrie 1936. 56. Femeile cer drepturi politice. Impresionanta manifestație feminină de la Casa Femeii, articol semnat Rep. în Gazeta femeii, nr. 35-36 din 8 februarie 1937. 57. Răspunsul dat de Calypso C. Botez la Chestionarul Biroului Internațional al Muncii referitor la condițiile de muncă ale femeilor în România, reprodus din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
înfăptuit o adevărată revoluție în domeniul asistenței sociale 2. Într-un amplu articol (apărut în mai multe numere) în Cuvântul femeilor, Alice Voinescu relevă că rolul special al femeii este „să facă din asistența socială, în chip conștient și voit, manifestația noii dreptăți sociale, creatoare de posibilități de progres uman ș...ț. Prin această asistență, femeia poate lua parte la clădirea viitorului social, chiar în condițiunile de inferioritate politică în care se află azi în unele țări ș...ț. Ce poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Asemenea alianțe vor fi încheiate și cu prilejul alegerilor comunale și județene în anii 1936-1937, tot atâtea ocazii de întruniri electorale cu participarea a zeci de mii de cetățeni cu convingeri politice diferite. Documentele vremii certifică prezența femeilor la aceste manifestații cu vădit caracter revendicativ și antifascist. Secția feminină a Blocului pentru apărarea libertăților democratice s-a adresat femeilor din toată țara, pentru a susține Frontul popular... ...care tinde să strângă laolaltă pe toți câți nu văd în fascism o fatalitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
a muncii ambelor sexe, „căutarea paternității”, combaterea analfabetismului, măsuri de protecție pentru mame și copii și, în fine, apărarea păcii prin susținerea programului Societății Națiunilor în scopul barării agresiunii statelor revizioniste 3. În vederea realizării programului, s-a propus organizarea de manifestații și întruniri publice, campanii de presă, anchete sociale etc. Pentru a contracara acțiunile extremei drepte, Frontul Feminin a stabilit legături cu A.E.C.P.F.R., U.F.R., Consiliul Național al Femeilor române, Institutul Cultural Feminin, Uniunea Femeilor Muncitoare din România, secțiile feminine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de studii al Secției de tineret feminin (înființat la propunerea lui Calypso Botez, în 1936) se țineau săptămânal expuneri despre datoriile femeii în contextul politic încordat, despre noile orientări în educația tinerilor, protecția muncii feminine, combaterea prostituției etc.1 În pofida manifestațiilor și demonstrațiilor antirevizioniste și a susținerii acțiunilor inițiate de Societatea Națiunilor în scopul consolidării securității colective, influența grupărilor și personalităților potrivnice blocului statelor fasciste a început să slăbească în cursul anului 1937. Pe de altă parte, devenea din ce în ce mai evidentă activizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
numeroase femei. Demonstrația a fost urmată de un pelerinaj la Monumentul Eroului Necunoscut, de serbări câmpenești și de alte acțiuni culturale, inițiate de Asociația „Muncă și voie bună”1. La propunerea ministrului Muncii, Mihail Ralea, s-a aprobat organizarea unor manifestații asemănătoare în alte 84 de localități 2. În cursul anului 1939, datele oficiale înregistrează cele mai multe conflicte de muncă în ramurile industriale în care femeile aveau o pondere considerabilă 3. Multe tinere, mai ales eleve, au activat în Falanga străjerelor, aflată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
femei care au semnat manifestele de chemare la întrunirile de protestare din diferite orașe. Vom menționa că la toate întrunirile și-a spus cuvântul și femeia română, cuvânt care a fost exprimat în mod înălțător de d-na Cantacuzino, la manifestația de la București, d-na Alistar Romanescu, Dr. Henrieta Gavrilescu, Iulia Siminel la Chișinău, d-na Zefira col. Voiculescu, Elena Braia, Sofica Meteș la Cluj, d-na Maria Baiulescu la Brașov în numele Uniunii Femeilor din România și a societăților de femei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
apus și a posibilităților de schimb de ordin intelectual și social, femeile noastre s-au sesizat de toate carențele noi, căutând să le pătrundă prin prisma intereselor noastre reale. Congresul acesta - prin preocupările lui multicolore - ni se înfățișează ca o manifestație deosebit de importantă, la care au participat deopotrivă femeile din toate categoriile sociale și profesionale, adunate laolaltă de aceleași nevoi și preocupări. Rostul lui a fost înlesnirea unui schimb de vederi între femeile din toate unghiurile țării. Stabilirea unei conlucrări mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Primirile făcute Doamnei prezidente generale când a vizitat filialele: Piatra Neamț, Iași, Bacău, Galați, Sibiu, Seliște sunt mărturia legăturilor de afecțiune ce leagă pe membrele Societății de Prezidenta lor. Serbarea Duminicii Ortodoxiei, Ziua Mamei, Ziua Eroilor, Concursul de religie, toate aceste manifestații, organizate deopotrivă în toate colțurile țării, unde fâlfâie drapelul Societății Ortodoxe sunt și ele mărturie unei omogenități în concepție și în aplicare, care fac din Societatea Ortodoxă o forță vie în serviciul aceluiași ideal. Activitatea Filialelor s-a dezvoltat fără
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
serbări pentru strângerea fondurilor de ajutorare. Membrele Filialei Sebeș îngrijesc de buna rânduială a Bisericilor. Ziua Mamei, Pomul de Crăciun, Duminica Ortodoxiei, au fost sărbătorite cu toată solemnitatea, într-o atmosferă de caldă solidaritate. Filialele au luat parte la toate manifestațiile culturale și naționale. La Brăila s-a deschis o școală Primară foarte mult frecventată, răspunzând unei nevoi simțite și acoperindu-și cheltuielile. Organizarea Comitetelor Parohiale la această Filială este din cele mai fericite; membrele Filialelor au știut să pună opera
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
întrunire antirevizionistă a femeilor românetc "Marea întrunire antirevizionistă a femeilor române" Din inițiativa asociațiilor feminine române, a avut loc duminică 22 noiembrie a.c. ș1936, Bucureștiț, în sala „Arta”, o mare întrunire antirevizionistă de protest împotriva mișcărilor revizioniste din ultimul timp. Manifestația s-a bucurat de o mare afluență de public, dând un entuziasm de nedescris mișcării de la „Arta”. Au luat cuvântul d-nele: Ortansa Satmary, Alice Voinescu, Lucia Cosma, Filitti, Claudia Dinulescu, Cornelia Cornescu Achimescu, Florica Georgescu, Cuțescu-Storck, care, în cuvinte înaripate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
integrale”. Joi, 12 martie: „Rolul tineretului feminin în viața social-politică a tineretului român”. Pentru comitetul de organizare. Secretară, Dida Mihalcea Studentă Gazeta femeilor, nr. 148-149, din 20 decembrie 1936. 55TC "55" Femeile cer drepturi politicetc "Femeile cer drepturi politice" Impresionanta manifestație feminină de la Casa Femeii La 30 ianuarie ș1937ț a avut loc la Casa Femeii o interesantă întrunire de stat la care au luat parte delegații diferitelor partide și organizații profesionale, precum și un mare număr de doamne din Consiliul național al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
poate mulțumi și conduitei femeilor române. Foarte impunător a fost cortegiul - compus din femeile române - care a deschis imensa coloană a participanților, coloană ce-a străbătut bulevardul Orăzii. Dăm mai jos, în extras, vorbirea d-nei prezidente Veturia Candrea la prima manifestație antirevizionistă: „Datoria fiecărui om, care ține la demnitatea sa, este de a-și apăra onoarea, iar datoria fiecărui popor, care se respectă, este de a-și apăra țara... Venim și noi, femeile să facem dovada înaintea lumii, că nu mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
în Oradea, precum și la dezvelirea lui. Tot așa contribuie la ridicarea festivității dezvelirii monumentului Barbu Delavrancea la Oradea. Contribuie efectiv cu sume importante la ridicarea monumentului Ciordaș și Bolcaș, martirii neamului din Bihor, participă la dezvelirea lui printr-o frumoasă manifestație. La dezvelirea monumentului Mihai Eminescu este prezentă. Reuniunea adună sumele necesare plăcii comemorative a celui care a fost Dr. Aurel Lazăr și ajută organizarea serbării dezvelirii ei. La instalarea P.S. Sale, Dr. Nicolae Popoviciu ca episcop ortodox al Orăzii se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
sporite. Participarea la viața publică trebuie să-și arate roadele. În primul rând, trebuie să cerem cu toatele înscrierea în listele electorale. Pentru unele femei prea legate de cămin, spre deosebire de altele care își petrec cea mai mare parte din timp în manifestații inutile, faptul material al înscrierii ar putea apare la prima vedere ca echivalent cu o pierdere de timp. Nu este o pierdere de timp. Trebuie să ne învățăm cu ideea că întocmai ca și în alte domenii de activitate, politica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]