6,293 matches
-
-i studia caracteristicile, ei au inventat dispozitive de studiu care se pot repeta cu ușurință pentru a fi verificate (spre deosebire de conducerea automobilului sau dactilografiere, ce nu se încadrează în această categorie). Un dispozitiv la modă, ușor de construit și de manipulat, a fost labirintul folosit asupra micului șobolan de laborator. Astfel, puși într-un labirint cu 20 de bifurcații și cu o recompensă la capăt (hrană), cobaii au nevoie de 20 de încercări, pentru a învăța să ajungă la țintă fără
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
actorul social și sinele interior (I versus Me) poate fi soluționat, Într-un sens sau altul, apelând la interpretarea simbolurilor: exprimarea personală poate fi uneori văzută ca legitimă chiar În dauna realizării profesionale. Competiția rezidă În abilitatea actorilor de a manipula simboluri și semnificații și de a construi teleologii care să promoveze propriile interese devenind astfel „principali”. Concepând În acest fel construirea socială a intereselor, considerăm că procesele instituționale se manifestă În asociere - și nu În opoziție - cu acțiunea rațională Îndreptată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
schimbării instituționale. Modificarea sistemelor de credințe Împărtășite poate fi generată de inconsistența internă a ordinii instituționale - de exemplu contradicția instituțională Între democrație și birocrație, sau Între capitalism și democrație. În același timp, nu este neglijată abilitatea unor actori de a manipula simboluri În serviciul propriilor interese, dar aceasta este În sine o explicație macroculturală, ținând cont de Însăși determinarea socială a intereselor. Totuși, indivizii reinterpretează, folosind noi perspective, simboluri și practici și mobilizează În mod diferit resursele, și astfel reproduc, dar
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ci se structurează și ca urmare a imersării actorilor În rețele sociale ce produc așteptări cu privire la incidența anumitor tipuri de comportamente și pot mobiliza acțiunea colectivă. Indivizii Își gestionează capitalul social (Încredere și reciprocitate) În cadrul acestor rețele, la fel cum manipulează elementele culturale, pentru elaborarea strategiilor de acțiune. 5. Concluzii Abordările instituționaliste consideră că organizarea se constituie Într-un proiect al societății În ansamblu care instituie și legitimează structuri de facilitare a cooperării. Ea se constituie În ceea ce Searle (2000) numea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
strategiile de supraviețuire, menținerea patriarhatului tradițional la nivelul familiei și dezvoltarea unui patriarhatxe "„patriarhat" de statxe "„patriarhatdestat"). Vocile publice feministexe "„feminist" au fost rare (vezi, de exemplu, Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina", Stana Buzatu), iar organizațiile de femei erau controlate și manipulate de către Partidul Comunist. După 1990, feminismul și-a reluat treptat locul atât în zona culturii și cercetării, cât și în cea activistă 37. 1.2. Feminismul academictc " 1.2. Feminismul academic" În deceniile VII-VIII ale secolului XX, tematica feministăxe "„feministă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fundamental separate, astfel încât putereaxe "„putere" bărbătească este legată de statxe "„stat", de aparatul politico-juridic, de birocratizare, iar cea femeiască, de privatxe "„privat", de informal. În aceste condiții de separare, femeile sunt silite să facă o „alegere nefericită”, anume „fie să manipuleze rolul lor diminuat ca mame în interiorul unor familii tot mai lipsite de putere, fie să se alăture bărbaților, asumându-și roluri și identități masculinexe "„masculin", intrând în competiția pentru putere în termeni prestabiliți și instituționalizați” (Elshtain, 1992, p. 116). Dar
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
un limbaj simplu, familiar; ei trebuie să fie Încurajați și motivați În mod constant, antrenați În activități care presupun interacțiunea și colaborarea cu ceilalți colegi; se recomandă evitarea atitudinilor de marginalizare și folosirea unui material didactic adecvat și ușor de manipulat. Dificultățile de vorbire, limbaj și comunicare Îmbracă diverse forme, iar unele dintre ele pot să nu fie imediat vizibile. Din acest motiv, elevii cu dificultăți de limbaj pot fi greșit Înțeleși: prezentând adesea un comportament dificil, urmăresc cu greutate limbajul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
că, în judecățile noastre apreciative, contează și punctul de referință de la care pornim. S-a constatat experimental că, de pildă, chiar agenți de vânzări imobiliare au fost semnificativ influențați în negocierea prețurilor la cumpărarea de case de prețul pretins inițial (manipulat experimental). Importanța punctelor de referință - a „ancorelor” - în aprecieri a fost dovedită și de următorul experiment (Plous, 1989). La aproape 1.500 de studenți (din SUA) li s-a cerut să estimeze probabilitatea unui război nuclear. Înainte de a realiza respectiva
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adversitate se motivează prin faptul că datele de sondaj, făcute publice, conțin o informație care restrânge serios aria de acțiune a „formatorilor de opinie” din presă, le limitează câmpul comentariilor și, prin urmare, capacitatea de a influența (ca să nu spunem „manipula”) opinia publică. Oricât de ostilă ar fi, de pildă, atitudinea unui jurnalist față de un personaj politic, dacă acesta apare în sondaje în mod constant ca bucurându-se de mare încredere, comentatorul n-are cum să nu-i recunoască anumite merite
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să accentuăm în pasajele anterioare, că între democrație și practica sondajelor există o corelație pozitivă și că ele se potențează reciproc. Nu însă în mod mecanic și nu fără nici o restricție. Un anume organism politic sau o anume persoană poate manipula atitudinile, deciziile și comportamentele oamenilor, pe baza sondajelor de opinie, fiindcă a acționa mai eficient presupune a cunoaște mai bine. Firește că punctul delicat aici este sensul valorico-moral în care se mișcă respectiva manipulare, ce scopuri urmărește și ce consecințe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a cunoaște mai bine. Firește că punctul delicat aici este sensul valorico-moral în care se mișcă respectiva manipulare, ce scopuri urmărește și ce consecințe are ea pentru sistemul social. Granița între „a convinge că este spre binele lui” și „a manipula” nu este deloc fermă. Mai mult, același gen de discursuri și acțiuni sunt etichetate când ca „manipulare”, când, de pildă, ca „demersuri în vederea schimbării de mentalitate”, în funcție de interesele celui care pune eticheta. Totuși, oricât de imprecis ar fi conceptul de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
modul propriu, de manipularea oamenilor (sau a „opiniei publice”) prin sondaje presupune mai mult decât influențarea opiniilor și comportamentelor acestora; înseamnă cel puțin următoarele trei elemente: (i) cel care o realizează o face în mod conștient, (ii) cel care este manipulat nu este conștient de acest lucru și (iii) cel care manipulează acționează în scopul obținerii unui profit (de orice natură) de pe urma celui manipulat. Dacă nu sunt întrunite toate aceste elemente, nu putem vorbi de manipulare, ci poate doar de influențare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
presupune mai mult decât influențarea opiniilor și comportamentelor acestora; înseamnă cel puțin următoarele trei elemente: (i) cel care o realizează o face în mod conștient, (ii) cel care este manipulat nu este conștient de acest lucru și (iii) cel care manipulează acționează în scopul obținerii unui profit (de orice natură) de pe urma celui manipulat. Dacă nu sunt întrunite toate aceste elemente, nu putem vorbi de manipulare, ci poate doar de influențare, schimbare de opinie sau de atitudine etc. Din acest motiv, nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prăpastia ce separă ceea ce acestea măsoară realmente de concluziile care sunt trase din lectura superficială a cifrelor publicate” (p. 131). Această frază, evident, nu are acoperire, căci se admite că ar fi vorba de o manipulare involuntară! Mai explicit: sociologul manipulează opinia publică cu sondaje prin faptul că oamenii nu știu să citească în mod corect cifrele publicate în ziare! E evident o extindere dincolo de orice limite a unui termen care ar trebui folosit cu multă prudență. Nu dorim să intrăm
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu este împiedicat pentru că n-are vază”. În plus, “grecii antici îl numeau idiotes pe cel care nu se băga în politică; cuvăntul însemna persoana izolată, care nu are nimic de oferit celorlalți, obsedată de mărunțișurile propriei sale case și manipulată în definitive de toți”. Acest aspect este preluat de întreaga găndire care i-a urmat: “pentru a ilustra avantajul individual al respectării regulilor care se opun înclinațiilor unui individ, Kant pune în analogie acest fapt cu creșterea copacilor în pădure
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
de a schimba dorințele celorlalți se poate baza fie pe constrângere, fie pe stimulare. Puterea de a coopta abilitatea de a forma dorințele celorlalți se poate baza pe atractivitatea propriei culturi și a propriilor valori sau pe abilitatea de a manipula agenda opțiunilor politice într-un mod care să-i facă pe ceilalți să eșueze în exprimarea anumitor preferințe, deoarece acestea par nerealiste. Tipurile de comportament între comandă și cooptare sunt cuprinse într-un spectru larg care variază de la constrângere și
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
ar trebui, pe când o țară care caută să domine, fără să aibă în vedere efectele acestei atitudini asupra puterii sale blânde, se poate confrunta cu alte țări care pun piedici puterii sale dure. Nicio țară nu ar consimți să fie manipulată, nici măcar prin puterea blândă. În același timp, după cum s-a spus și mai sus, puterea dură poate crea mituri ale invincibilității sau ale inevitabilității, menite să-i atragă pe ceilalți. În 1961 președintele John F. Kennedy a continuat testele nucleare
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nivel industrial, schimbarea aceasta nu este imposibilă. În urmă cu un deceniu, unii observatori considerau că strânsa colaborare între guvern și industrie îi va conferi Japoniei un avantaj în privința puterii blânde în era informației. Japonia poate dezvolta abilitatea de a manipula instantaneu percepții la nivel mondial și "de a le distruge pe acelea care stânjenesc prosperitatea economică a Japoniei și acceptarea ei culturală."118 Când Matsushita a achiziționat compania americană de film MCA, președintele a declarat că nu se vor produce
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
ai greșit socotindu-i pe oameni mai presus de ceea ce se arată a fi în realitate, cănd ei nu sunt decăt niște robi, cu toate că, așa cum au fost plăsmuiți în sufletul lor mocnește răzvrătirea.” Deci, oamenii sunt slabi, lași, ușor de manipulat. Libertatea este o povară deoarece liberi, ar trebui să-si asume consecințe, pe cănd conduși, n-ar mai fi responsabili și nici apăsați de incertitudine. Li s-ar asigura subzistența, s-ar mișca într-un spațiu pe care nu ei
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
ireductibile. Este deci important ca observatorul să nu abordeze globalizarea piețelor pornind de la universul său propriu, nici exclusiv în logica unor centre dominante și, prin urmare, să nu proiecteze asupra microcosmurilor și a lumilor, apropiate sau îndepărtate, imaginea de marionete manipulate de piață, eșuate sau înfloritoare în funcție de teologiile de adopție. Anexa. Despre polisemia banilor (Madagascar, 1967) Gérard Althabe Voi prezenta două situații malgașe cu care m-am confruntat în anii șaizeci; analizele nu au sens decât în conjunctura dată de anchetele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale palmierului. ▪ Ciorchinele rupt e transportat în sat. Acest prim transport este efectuat fără deosebire de bărbați și femei, care își protejează cu o pernă de ramuri sau de haine vechi capul de spinii ascuțiți: ciorchinele este foarte dificil de manipulat, este un adevărat arici, cu o greutate ce variază între 15 și 25 kg. În sat, ciorchinele trece printr-o serie de operații de transformare; desfacerea, mai întâi: este vorba de desprinderea nucilor de pe grapă; ciorchinele alcătuiește un bloc compact
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care adoră puterea, acestor persoane le place sentimentul de a avea un public, va face totul să atragă atenția și să-l domine (sau să iasă în evidență). În general, sunt vicleni, știu să-și calculeze mișcările și să-și manipuleze victimele cu mare abilitate. j. Egoiștii. Desigur, egoismul face parte din viața noastră: dacă n-am fi egoiști "cei din jurul nostru ne-ar călca în picioare. Nu am avea nici serviciu, nici măcar plăcerea de a ne întreba cum ne-am
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
provocare la adresa autorității și a cunoștințelor atoateștiutorului, indiferent de valoarea ideii sau a abordării. Acestă categorie de oameni cred că a greși înseamnă a suferi o umilință. Ei mai cred că destinul și datoria lor sunt acelea de a domina, manipula și controla. Fiind centrați pe sarcină, "atoateștiutorii" se simt adeseori amenințați în intenția lor de a se achita de ea. Puternic asertivi, competenți și informați, ei au tendința de a monopoliza și de a controla lucrurile și oamenii. De aceea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și derularea procesului competitiv/concurențial are următoarele aspecte: • implică atitudini negative, de ostilitate, de închidere, de dispreț, de respingere, de suspiciune, de bănuială, de circumspecție; • are ca punct de pornire tendința participantului de a-i exploata și de a-i manipula pe ceilalți în vederea realizării propriului său scop/obiectiv/interes; • stimulează și întreține neîncrederea și suspiciunea reciproce în procesul interacțiunii; • diminuează dorința de a răspunde pozitiv la solicitările altora, indiferent de costurile implicate (Milcu, 2005, p. 67). În planul percepției sociale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau de a ne angaja într-o relație, teama de a nu fi copleșiți de muncă și de a nu respecta termenul limită, simțim teama de control sau aceea de a nu fi pe placul celuilalt, teama de a fi manipulat, respins, repezit sau teama de a nu găsi exact argumentul în care credem sau de a nu putea să-l prezentăm în toate aspectele lui, simțim teama de a nu rata o relație admirabilă etc. Foarte multe dintre comportamentele noastre
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]