3,668 matches
-
extreme (exterminaționismul și totalitarismul). Avem în față aceeași problemă: aceea de a nu muri, nu doar zoologic, ci și politic, cultural, intelectual. Am ajuns la momentul comunității de destin (Schicksalgemeinschaft). În cartea sa Chestiunea națională și social-demo-crația (1907), teoreticianul austriac marxist Otto Bauer a susținut cu pertinență ideea că există o comunitate de destin care îi conferă unei națiuni identitatea sa, unitatea sa, voința sa de a trăi, în ciuda tuturor diversităților umane și sociale pe care le conține. S-ar părea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a intelectualilor. Departe de a fi imunizați împotriva acestor erori, "mari scriitori", "mari filozofi", "mari savanți" s-au convertit dimpotrivă în propagatori plini de rîvnă ai acestora. Cataclismul ideologic Într-adevăr, din 1945 pînă pe la 1979 a domnit o "vulgată marxistă", nu doar în rîndul majorității intelectualilor francezi și italieni, ci și, sub o formă mai potolită, în rîndul intelectualilor nordici sau germanici poporaniști, credincioși ideii socialiste. Chiar și în 1981, socialistul francez Louis Mermaz exprima esența acestui crez molatic: "Oricare
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o mare parte a intelectualilor descoperă în marxism Torța care luminează Lumea coincide cu momentul în care acesta produce orbirea față de lumea contemporană, față de noile puteri, față de noile exploatări, față de noul imperialism, față de URSS, fată de Europa. În realitate, vulgata marxistă reprezenta raționalizarea "științifică" a marii Religii a Mîntuirii terestre, vlăstar bastard al Creștinismului și Umanismului, care convertise în lume mult mai mulți intelectuali decît popoare. Cînd Moscova și-a pierdut statutul privilegiat de nou Ierusalim, Beijingul a preluat ștafeta, iar
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și reformismului, aș plasa și acele opțiuni și variante constructive și non-radicale ale unor ideologii post-materialiste, precum ecologismul și feminismul. Există, desigur, și un spațiu politic radical, cel al "metapovestirilor" din direcția socialismului utopic, socialismului luptei de clasă de sorginte marxistă, conservatorismului antimodern și retrograd, naționalismului xenofob, ca și unul extremist al exceselor reacționare, totalitare și neototalitare, ale căror partide, ideologii și activiști adoptă, de cele mai multe ori, soluții nerealiste, iraționale și imorale. Istoria și practica politică ne arată că trecerile dinspre
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Relatarea acestei discuții merită toată atenția noastră: „Cunoaștem noi că recurgeți la tot felul de tertipuri sub care vreți să vă ascundeți intențiile dușmănoase față de poporul român muncitor, dar pe mine nu mă poți duce, țâcă, noi suntem o universitate marxistă, așa că elemente ca tine n-au ce căuta în universitatea mea!” Prin urmare, fiul de „chiabur” trebuia să dispară: „Acum, ia-ți dosarul și șterge-o din fața ochilor mei! La muncă, exploatatorule și dușman al poporului, nu la carte!!” Cât
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mi-a tăiat avântul în felul următor: <<Cunoaștem noi că recurgeți la tot felul de tertipuri sub care vreți să vă ascundeți intențiile dușmănoase față de poporul român muncitor, dar pe mine nu mă poți duce, țâcă, noi suntem o UNIVERSITATE MARXISTĂ, AȘA CĂ ELEMENTE CA TINE N-AU CE CĂUTA ÎN UNIVERSITATEA MEA (subl.ns.)!>>, a mai spus orb de mânie proletară adulatul rector de mai târziu, Jean Livescu. <<Acum, ia-ți dosarul ȘI ȘTERGE-O DIN FAȚA OCHILOR MEI! LA MUNCĂ, EXPLOATATORULE
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de a arăta "compasiune pentru oamenii care muncesc din greu"3 în sfera societății civile. În al doilea rînd, conceptul de societate civilă a fost folosit pentru a aprofunda analiza particularităților capitalismului japonez. Fără a menționa acest lucru, școala japoneză marxistă de studii ale societății civile a dezvoltat o versiune inițială a ceea ce mai tîrziu avea să se numească "argumentul valorilor asiatice". Autorii au evidențiat supraviețuirea în Japonia de azi a unor neobișnuit de puternice sentimente premoderne, cum ar fi comunalismul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
să-și poată realiza un maximum de potențial prin munca lor, în colaborare cu ceilalți reprezentanți ai societății. Socialismul trebuie să fie socialism auto-administrat. *** Prima fază a renașterii contemporane a societății civile a avut o durată scurtă. Deși școala japoneză marxistă de studii asupra societății civile a atras unele controverse, ea s-a limitat la țara de origine. Influența acesteia a fost scăzută și s-a datorat în mare măsură faptului că discuția despre socialismul auto-administrat a redus sau chiar a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
foarte problematică, în special pentru că are în comun cu marxismul clasic o anumită credință în obiectivul de a crea o societate comunistă fără diviziuni între clase și deci lipsită de diviziunea modernă dintre stat și societatea civilă. În măsura în care școala japoneză marxistă de studii asupra societății civile a fost, în ultimă instanță, atrasă de visul de a aboli societatea civilă prin societatea civilă, ea a fost subminată de dependența profundă de metoda gramsciană, care pune accent pe importanța tactică a instituțiilor nestatale
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a ajuns un sinonim posibil pentru asociații voluntare, diversitate și libertate, cînd este, de fapt, mai bine folosit pentru a descrie și a judeca "logica totalizatoare și puterea coercitivă a capitalismului". Wood a recunoscut implicit ideea normativă că toți socialiștii, marxiști sau nemarxiști, ar trebui să susțină "principiile legalității, ale libertății de exprimare și de asociere, precum și protecția sferei "nestatale" contra incursiunilor realizate de către stat". Dar, argumenta Wood, aceste principii sînt deja specificate și incluse în abordarea marxistă, a cărei adevărată
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
că toți socialiștii, marxiști sau nemarxiști, ar trebui să susțină "principiile legalității, ale libertății de exprimare și de asociere, precum și protecția sferei "nestatale" contra incursiunilor realizate de către stat". Dar, argumenta Wood, aceste principii sînt deja specificate și incluse în abordarea marxistă, a cărei adevărată forță constă în insistența puternică pe faptul că însăși diviziunea dintre societatea civilă și stat vorbește despre capitalism. Wood s-a dovedit a fi visul oricărui preopinent. Împotriva atacului meu inițial, că discursul marxist asupra societății civile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
incluse în abordarea marxistă, a cărei adevărată forță constă în insistența puternică pe faptul că însăși diviziunea dintre societatea civilă și stat vorbește despre capitalism. Wood s-a dovedit a fi visul oricărui preopinent. Împotriva atacului meu inițial, că discursul marxist asupra societății civile moderne este inspirat de o gîndire monistă, reducționistă și economică, ea a insistat asupra punctului care era cel mai vulnerabil: relațiile de exploatare și de dominație bazate pe proprietate "constituie în mod ireductibil societatea civilă, nu ca
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a categoriei statului, dar continuă prin a susține (corect) că statul este un concept plin de sens doar dacă este folosit în conjuncție cu "societatea civilă" și vice versa. Distincția stat-societate civilă este apoi folosită pentru a critica anumite direcții marxiste care fie au ignorat distincția, fie au limitat-o (ca în interpretarea dată de Ellen Meiksins Wood) la un model bază-suprastructură, pur economic. Urmîndu-l pe Poulantzas, Neocleous propune ideea că statele au o "putere constitutivă" asupra societății civile. Statul nu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
îndoială că aceste interpretări neomarxiste ale relațiilor moderne stat-societate civilă conțin anumite aprecieri utile. Ele ne amintesc că libertatea politică, după cum pleda Marx împotriva lui Bruno Bauer și a altora, nu este același lucru cu libertatea socială. Prezentarea de inspirație marxistă mai evidențiază, în mod corect, împotriva lui Paine, Forster și a altora, că rețelele de grupuri existente în societățile civile moderne nu sînt în întregime "naturale", ca și cum astfel ar putea evita cerințele timpului și ar funcționa doar în baza unor
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
că economismul abordărilor neomarxiste, afirmațiile lor despre o "clasă universală" și acceptarea explicită (exprimată de Neocleous) a "mitului armoniei colective" trebuie respinse toate. Să analizăm aceste trei deficiențe mai în detaliu. Cei care sînt atrași de anumite versiuni ale interpretării marxiste explică relațiile de putere din societățile civile mai ales în termenii forțelor și relațiilor de producție. Timpurile moderne sînt analizate în termenii dihotomiei dintre structurile economice sau politice (și ideologice), una simplificatoare între ideal-tipuri. Complexitatea instituțională a societății civile este
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
a societății civile de către Marx i-a determinat pe el și pe cei care l-au urmat să ignore potențialul democratic al tipurilor de asociații ale cetățenilor, prețuite de Paine și de Tocqueville. Lipsa de respect sau de entuziasm a marxiștilor pentru mecanisme cum sînt presa independentă, libertatea de asociere și dreptul de vot care au fost interpretate de Marx ca "forma" prin care numai puterea burgheză se consolidează, și nu ca o condiție necesară unei democrații postburgheze a făcut ideea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pentru mecanisme cum sînt presa independentă, libertatea de asociere și dreptul de vot care au fost interpretate de Marx ca "forma" prin care numai puterea burgheză se consolidează, și nu ca o condiție necesară unei democrații postburgheze a făcut ideea marxistă de socialism vulnerabilă la dictatura politică; a încurajat transmiterea ei în mîinile revoluționarilor care disprețuiau "libertatea burgheză". Încurajat de ideea lui Marx că "nici unul din așa-numitele drepturi ale omului [egalitate, libertate, siguranță, proprietate] nu trece dincolo de omul egoist, omul
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de vreo teorie cuprinzătoare, ci de factori precum tradițiile istorice vii, tehnologia, structura relațiilor industriale, tipul de guvernare statală și abilitatea acelorași muncitori de a forma legături de solidaritate cu alte grupuri din societatea civilă. Și nu numai atît: dorința marxistă de a arunca distincția stat-societate civilă la coșul de gunoi al istoriei nu s-a întrebat niciodată dacă victoriile sociale ale muncitorilor contra patronilor n-ar fi putut duce la democratizarea instituțiilor de stat, la menținerea și la reforma democratică
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
orice societate complexă are nevoie de garanții contra abuzului de putere de stat și civilă, pentru a le împiedica să crească la proporții alarmante. Prin anticiparea unei "adevărate democrații", în care "funcțiile guvernului să devină simple funcții administrative"10, teoria marxistă (Neocleous și Wood, inclusiv) a azvîrlit o întreagă tradiție de gîndire asupra amplorii și a limitelor puterii de stat în muzeele preistoriei "burgheze". *** Ernest Gellner, în cartea sa Conditions of Liberty, furnizează un răspuns complex la atacurile marxiste contemporane asupra
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
10, teoria marxistă (Neocleous și Wood, inclusiv) a azvîrlit o întreagă tradiție de gîndire asupra amplorii și a limitelor puterii de stat în muzeele preistoriei "burgheze". *** Ernest Gellner, în cartea sa Conditions of Liberty, furnizează un răspuns complex la atacurile marxiste contemporane asupra societății civile 11. Studiul lui Gellner este important și merită o atenție deosebită, în mare măsură pentru că acesta este cel mai bun exemplu recent în care este prezentată importanța fundamentală, în contemporaneitate, a perspectivei stat-societate civilă în științele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
vorbească despre societatea civilă în termeni economiști. Societatea civilă este văzută ca un tip de ordine socială în care "economia este separată de politic" și în care "economia este nu doar independentă, ci și dominantă". În legătură cu ridiculizarea liberalismului "burghez" de către marxiști, Gellner răspunde la modul liberal-zeflemitor: "Marxismul a ridiculizat statul burghez ca fiind doar un fel de comitet executiv al burgheziei; faptul că acest lucru a devenit posibil este, poate, cea mai mare realizare socială pe care omenirea a atins-o
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
schimburilor europene largi între cetățeni ale căror opinii sociale și politice sînt predominant pluraliste și democrate este cea mai remarcabilă și cea mai puțin comentată caracteristică a Europei contemporane. În cadrul acestor schimbări există puține urme ale politicii luptei de clasă marxiste și ale visurilor din secolul al XIX-lea de abolire a instituțiilor de stat, iar naționalismul este considerat o anatemă. În schimb, există o încredere profundă că Europa, de la Atlantic la Urali, și poate chiar lumea de dincolo de ea, va
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
sînt îndepărtate conceptual ca simple fantome: cu alte cuvinte, societatea civilă, o categorie de care Bauman are nevoie pentru a salva modernitatea de ea însăși, este supusă unei interpretări reducționiste care, din punct de vedere formal, se aseamănă cu reducerea marxistă a societății civile la dominația și violența burgheze. Nu e de mirare că, în concluziile sale, Bauman devine trist. Tipul de analiză a "civilității moderne ca barbarie" oferită de Bauman nu atinge nici faptul că procesul modern de civilizare conține
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
tuturor claselor, prin violență dacă va fi nevoie. Deși nu a fost singurul cu aceste convingeri, Marx a avut dreptate să evidențieze relația muncă plătită/capital ca un element susceptibil a da naștere unui antagonism violent în interiorul societății civile. Tezele marxiste privind societatea civilă conțin, totuși, cîteva probleme prezentate mai sus -, printre acestea fiind și afirmațiile eronate ale lui Marx că atacurile și crimele lumpenproletariatului și proletariatului vor ceda în fața militantismului organizat al clasei muncitoare, precum și proasta sa înțelegere atît a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
interpretare destul de liber faț de marxism și c, deși citeaz pe Marx, Ralea urmeaz în realitate pe alții: Schumpeter, Walker, A. Salz, W. Sombart sau Max Weber. Abia în a patra parte a capitolului, el procedeaz la o subliniat aplicație marxist, susținând teza c oprirea consumului s-ar face pe seama claselor defavorizate, uitând s sublinieze în mai multe rânduri anumite virtuți ale mentalitții și comportamentului capitalist care contrazic, în chip evident, o asemenea interpretare. Se pare c ne aflm și aici
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]