9,297 matches
-
de energie indispensabilă contracției musculare. Degradarea ATP și eliberarea energiei stocate în legăturile macroergice ale acestuia se realizează sub influența ATP-azei miozinice. În afara contracției musculare, consumul de ATP este minim. Acesta crește de cel puțin 150 de ori în timpul contracțiilor maximale, ducând la defosforilarea și epuizarea în câteva secunde a ATP muscular disponibil, evaluat la aproximativ 4 mM. ADP rezultat este rapid refosforilat pe mai multe căi. Prima cale de refacere a ATP este reprezentată de fosfocreatină, al cărei radical fosfat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
face din prima principalul depozitar de energie, iar din ATP, o adevărată monedă energetică. Cuplul ATP-fosfocreatină, comportându-se ca un veritabil sistem energetic tampon în stare de echilibru, asigură concentrația relativ constantă a ATP muscular pentru perioade scurte de efort maximal (10-15 secunde). Sistemul glicogen-acid lactic asigură energia derivată din glicoliza anaerobă. Glucoza fiind principalul nutriment utilizat ca sursă energetică fără participarea oxigenului, degradarea sa glicolitică până la stadiul de acid piruvic determină formarea a 2 molecule de ATP pentru fiecare mol
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și la apariția fenomenului de oboseală. În general, sistemul glicogen-acid lactic realizează sinteza ATP de 2,5 ori mai repede decât mecanismul oxidativ mitocondrial. El servește ca sursă rapidă de energie, asigurând necesarul energetic pentru 30-40 s de activitate musculară maximală. Sistemul aerob realizează degradarea glucozei, a acizilor grași și a unor aminoacizi la nivel mitocondrial, cu participarea obligatorie a oxigenului. Intrate prin intermediul acidului piruvic și acetilcoenzimei A în ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul Krebs), cele trei surse energetice suferă procese de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la 70-75, la 105 ml), ritmul cardiac prezintă creșteri de până la 250% (de la 75, până la 185 de bătăi/minut). La sportivii de performanță, dimpotrivă, se constată valori mai mari cu 40-50% ale volumului-bătaie de repaus și dublarea acestuia în timpul efortului maximal, însoțită de creșteri moderate ale ritmului cardiac. Acesta prezintă valori mai mici în repaus la sportivii bine antrenați. La rândul său, mușchiul cardiac apare hipertrofiat și cu o densitate mai mare a mitocondriilor, favorizând extracția oxigenului și mărirea cu aproximativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
distensia și reducerea rezistenței vaselor din mușchii în stare de activitate și la potențarea vasodilatației metabolice de la nivelul acestora. Datorită factorilor locali și generali de activare a circulației, fluxul sanguin muscular poate crește de 15-25 de ori în efortul dinamic maximal la sportivii bine antrenați. În timpul contracției puternice și continue, fluxul sanguin local poate, dimpotrivă, scădea, ducând la instalarea stării de oboseală, ca urmare a deficitului de oxigen și nutrimente. Reacții respiratorii. Intensificarea metabolismului energetic determină reacții adaptative respiratorii cuplate cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pulmonare și a debitului respirator, pe seama intensificării frecvenței și amplitudinii respirației. Frecvența respirațiilor crește de la 12-16/min, până la 30-40/min în efortul moderat, iar volumul respirator curent de 500 ml în repaus poate atinge 1,5-2,3 1 în efortul maximal. Ca urmare a intensificării frecvenței respiratorii și a volumului curent, debitul respirator crește de la 5-6 l, la 20-30 l/min, în funcție atât de tipul și intensitatea efortului, cât și de gradul antrenamentului. Pentru perioade scurte de timp, debitul respirator
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ei; după cum tot așa e narată istoria excluderii din colectiv a unui excelent profesionist, vinovat de o „gravă abatere de la morală“. ÎDe colegul lui Andrei Vlădescu se îndrăgostise fata Președintelui țării, însăși „Mama Națiunii“ intrând în alertă și cerând sancțiuni maximale.) Din ambele „capitole“ se conturează un context sociopolitic apăsător, o lume în care ideologizarea și rezultatele ei Îcarierism cu orice preț, tensionarea raporturilor umane, până la suspiciunea generalizată) ajung să afecteze fibra intimă a individului, constituția lui interioară. Retractilitatea protagonistului trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
și-un cotoi bătrân. Ajutor Ea-i jună, el, cam ofilit Și-i face față anevoie, Însă prieteni au sărit Să-l mai ajute la nevoie. Geometrică Că a urcat pe verticală Frumoasei i se duse fala, Cu o viteză maximală, Doar adoptând...orizontala. Cerere Vrăjit de frumusețea-i ca de zână, Ce net o detașa de altă fată, I-aș fi făcut o cerere de mână, Dar o aveam...dactilografiată! Turism în România De supărare și sictir Americanul e beat
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
cu specii de flora și faună prin promovarea succcesiunii naturale de vegetație și implementarea unor măsuri active de creare a unor nișe ecologice. Se vor crea astfel condiții de observare și supraveghere a florei și faunei în condiții de expunere maximală, generându-se astfel un potențial de monitorizare a biodiversității extrem de eficient, având potențialul de a funcționa ca sistem de alarmare timpurie (early warning), în măsură a detecta eventuale efecte asociate funcționării componentelor structurale edificate, știută fiind capacitatea bioindicatoare a
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
securitate, o luă pe Newt în brațe și strigă: ― Pornește, Bishop! Ansamblul nivelului inferior al stației dispăru într-o sferă infernală în expansiune, iar solul începu să erupă. Pământ și metal laolaltă se dezintegrară. Propulsoarele navetei furnizară forța de împingere maximală, iar accelerația rezultată le strivi pe Ripley și Newt în scaunul lor. În aceste condiții nu mai era vorba de o plasare normală pe orbită. Bishop menținea întreaga putere a motoarelor pentru a permite navetei să se ridice în pofida uraganului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
care trăiește și nu cu ‘‘impunerea’’ și ‘‘convingerea’’ acestuia de către un consilier să accepte și să practice un model care se poate dovedi a-i fi străin. Oricum, școala trebuie să facă tot ce-i stă în putință pentru valorizarea maximală a fiecărui individ prin mai raționala stimulare intelectuală a elevilor, sistemului lor aptitudinal, a atitudinilor și trăsăturilor de personalitate În etapa pretestării (200 elevi) s-au identificat cele mai importante 10 motive care stau la baza opțiunilor profesionale ale adolescenților
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3116]
-
producere al ansamblului de texte, cât și acest ansamblu în sine. Discursul nu este doar un eveniment comunicativ, ci și o situație enunțiativă care se constituie ca un loc social, el însuși parte a discursului. Extensional, granițele discursului se extind maximal. Discursul cuprinde, în sfera sa, pe de o parte, oralitatea, scriitura și dialogul, iar, pe de altă parte, gestica, limbajul non-verbal, imaginile și orice altă producție simbolică a unui context discursiv. Analiza componentelor discursului s-a realizat prin precizarea caracteristicilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
civilizația occidentală, istoria distincției dintre public și privat coboară până la vechii greci. Granița dintre acestea a fost fluidă, fluctuând considerabil în funcție de spațiul cultural. Liberalii clasici identificau spațiul privat ca loc al libertății de acțiune individuală. Sfera privată își extindea granițele maximal, fiind limitată doar de necesitatea existenței unei libertăți individuale similare a celorlalți. Statul este, în această accepțiune, unul minimal, responsabil de asigurarea ordinii sociale și de respectarea drepturilor individuale. Cele două sfere nu erau privite ca intrând în contradicție. Societatea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și decizie"99. Philippe Breton înțelege prin manipulare "o acțiune violentă și constrângătoare, care-i privează de libertate pe cei care i se supun"100. Manipularea, în această accepțiune, se bazează pe o strategie centrală, prin care se încearcă reducția maximală a libertății auditoriului în ceea ce privește posibilitatea de a discuta sau de a rezista la ceea ce i se propune. Această strategie trebuie să fie invizibilă, întrucât, în caz contrar, influența nu mai este posibilă. În actul de manipulare, mesajul este conceput pentru
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
atingerii unui scop comercial. Discursul ludic ia forma Cântării României¸ elogiind reușitele comuniste și dezavuind valorile "corupte" capitaliste. Discursul pedagogic era un discurs propagandistic, întrucât informațiile erau selectate, trunchiate, astfel încât să legitimeze idealurile comuniste. Mai mult chiar, controlul comunicațiilor este maximal, atât prin cenzură, cât și prin monopolul surselor de emisie, iar eventualul acces la alte surse de informare (Europa Liberă sau Vocea Americii în statele comuniste din Europa) era o ilegalitate care se pedepsea cu închisoare. Toate aceste lucruri ne
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ai Securității comuniste, apar într-o postură șoc pentru doi oameni serioși: sunt goi. Bineînțeles că nu este vorba de corpurile reale ale celor doi, ci de prelucrări care fixează chipul acestora pe alte corpuri dezgolite. Impactul asupra publicului devine maximal. Imaginile prelucrate au farmecul lor, dar aceste posibilități de utilizare și de transformare pot conduce și la abuzuri. Astfel de articole au contribuit la căderea Monei Muscă cu două poziții în topul încrederii publice, de pe locul doi, pe locul patru
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și religios agitat în care s-a desfășurat acest sinod (ținând cont de mișcarea de reacțiune a ortodoxiei împotriva unirii inițiată de călugărul sârb Visarion mai devreme în același an), gândirea politică în privința națiunii a lui Klein își atinge limitele maximale. Evoluția concepției sale asupra națiunii române este spectaculară, marcată fiind de un moment de străpungere semantică în care națiunea devine coextensivă românității transilvănene. Statornicit în cadrele de gândire tributare mentalității politice feudale, revendicările sale inițiale au fost însă mult mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prevalente în sistemul de credințe specific comunității respective. Ca atare, logica periodizării trecutului face parte din ansamblul de tehnici prin care status quo-ul realizează "managementul politic al realității" (Howard, 1986, p. 25). Originea I. Discursul monofonic (1991-1997). După faza slavismului maximal din anii '50, național-comunismul a restabilit paradigma xenopoliană a dualității etnogenetice românești, i.e., formula daco-romanismului. Răsturnarea regimului comunist nu a avut niciun efect în sensul destabilizării ori restructurării acesteia. Prima parte a perioadei postcomuniste românești este caracterizată de o puternică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
economico-socială presupunând nevoia de a învăța continuu. Prin această orientare, se evidențiază rolul profilactic al educației adulților, văzută ca o modalitate de realizare a coeziunii sociale, de luptă împotriva sărăciei, marginalizării sau excluderii. Accentul cade pe oferirea oportunității de valorificare maximală a potențialului individului, și nu pe asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o dezvoltare durabilă, pentru integrare și adaptare socială. Educația pentru/în timpul liber aparține mai mult sferei educației generale a adulților, ce urmărește oferirea oportunităților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai mare și un anumit prestigiu (ca recunoaștere a competențelor dobândite prin învățare). „Pretențiile” adulților în ceea ce privește procesul învățării și rezultatele acesteia îi determină pe formatorii de adulți să organizeze în așa fel activitatea de instruire-învățare încât așteptările cursanților să fie maximal satisfăcute. 2. Adulții sunt persoane pragmatice, având scopuri proprii, bine definite Adulții se angajează în procese/programe de învățare și formare, dacă întrevăd obținerea unor „beneficii” care să le satisfacă scopurile vizate. Ei urmăresc să dobândească, prin învățare, noi abilități
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanților adulți trebuie valorificate din plin și cu orice prilej, atunci când urmează să se transmită noi cunoștințe, să se elaboreze noi abilități, modele acționale etc. Aceasta impune, practic, reluarea, reevocarea, reamintirea unor cunoștințe anterioare (mai recente sau mai vechi), adecvate maximal pentru a se conecta ideatic/cu noile conținuturi de învățare ce urmează a fi dezvoltate; or, tocmai acest lucru conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu o dată, de cursanți sub forma „...ni se predă în bună măsură
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
economico-socială presupunând nevoia de a învăța continuu. Prin această orientare, se evidențiază rolul profilactic al educației adulților, văzută ca o modalitate de realizare a coeziunii sociale, de luptă împotriva sărăciei, marginalizării sau excluderii. Accentul cade pe oferirea oportunității de valorificare maximală a potențialului individului, și nu pe asistarea luisocială, pe investiția în capitalul uman, ca precondiție pentru o dezvoltare durabilă, pentru integrare și adaptare socială. Educația pentru/în timpul liber aparține mai mult sferei educației generale a adulților, ce urmărește oferirea oportunităților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mai mare și un anumit prestigiu (ca recunoaștere a competențelor dobândite prin învățare). „Pretențiile” adulților în ceea ce privește procesul învățării și rezultatele acesteia îi determină pe formatorii de adulți să organizeze în așa fel activitatea de instruire-învățare încât așteptările cursanților să fie maximal satisfăcute. 2. Adulții sunt persoane pragmatice, având scopuri proprii, bine definite Adulții se angajează în procese/programe de învățare și formare, dacă întrevăd obținerea unor „beneficii” care să le satisfacă scopurile vizate. Ei urmăresc să dobândească, prin învățare, noi abilități
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanților adulți trebuie valorificate din plin și cu orice prilej, atunci când urmează să se transmită noi cunoștințe, să se elaboreze noi abilități, modele acționale etc. Aceasta impune, practic, reluarea, reevocarea, reamintirea unor cunoștințe anterioare (mai recente sau mai vechi), adecvate maximal pentru a se conecta ideatic/cu noile conținuturi de învățare ce urmează a fi dezvoltate; or, tocmai acest lucru conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu o dată, de cursanți sub forma „...ni se predă în bună măsură
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
XIX-lea; Eleonora Cărcăleanu, Leopardi În România; Ileana Verzea, Byron și byronismul În literatura română etc. Daniel-Henri Pageaux, op. cit., pp. 172-174, oferă o analiză detaliată a conceptului de stereotip În spațiul literar, definit ca un mesaj esențial, ca o reducție maximală a unei reprezentări, produs al unui proces prin care atributul devine esență, particularul devine general, iar singularul, colectiv, livrând o formă minimală de informație pentru o comunicare cât mai amplă. Solicitând consensul socio-cultural cel mai larg posibil, el permite stabilirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]