3,292 matches
-
confratele). Tot în perioada în cauză, invitat la un dineu, la Washington, de către Laura Bush, prozatorul nu a putut intra în SUA, deoarece, conform lucrătorilor vamali, "nu deținea documentele de călătorie potrivite". Revenit în Marea Britanie, autorul a făcut un scandal mediatic de toată pomina, primind, în cele din urmă, o scrisoare de scuze de la Casa Albă. În sfîrșit, anul acesta (2007), McEwan a aflat, cu stupoare, împreună cu aceeași infatigabilă "presă de investigații", că are un frate mai mare cu șase ani
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nu fusese arhetipul experimentului comunist european (prin faimoasa "săptămînă de lucru marxistă", inaugurată de Felix Weil în 1923, cu șapte ani înainte de apariția Institutului de Cercetări Sociale), fapt de care ajunsesem să fiu convins (în România primilor ani de virulență mediatică "antimateria listă"), ci un grup filozofic extrem de serios (Horkheimer, Adorno, Fromm, Marcuse anticipați de Lukàcs și Gramsci) ce a pus bazele conceptului de societate deschisă (embrionul modelului democratic euro-american al prezentului). Marea revelație a lecturilor acelei perioade a fost o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
în presa mondială. Orhan Pamuk a tratat problema destul de detașat, spunînd că, în Turcia, tehnicile intertextualității postmoderne sînt, deocamdată, neclare. Reacția sa superficială nu a rezolvat însă controversa, discursul despre posibilele fragmente plagiate din cărțile sale continuînd să se dezvolte mediatic!) În perfectă manieră romantică, autorul alunecă în paseism, Istanbulul trecutului ("de aur") copleșind, prin strălucirea lui, palida imagine a prezentului. Substratul acestei mitologizări irepresibile trebuie căutat în biografia lui Pamuk. Scriitorul mărturisește, într-un interviu, că a scris Istanbul într-
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nr. 8, p. 38-41. SOROHAN, Elvira. Marta Petreu și romanul despre "dragosteură". În: Convorbiri literare, 146, iul. 2012, nr. 7, p. 24-25. Marta Petreu. Acasă, pe Câmpia Armaghedonului. Iași: Polirom, 2011. SOROHAN, Elvira. Matei Vișniec și romanul său despre era mediatică. În: Convorbiri literare, 146, mai 2012, nr. 5, p. 21-24. Matei Vișniec. Dezordinea preventivă. București: Cartea Românească, 2011. SOROHAN, Elvira. Moda romanului cu simbol sub pecetea tainei. În: Convorbiri literare, 145, ian. 2012, nr. 1, p. 27-31. Simon Toyne. Sanctus
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
care vă aduce aminte de copilărie? Persuasiune și amintiri autobiografice Capitolul 4 Divertismentul 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
laborator sau în condiții reale, această carte detaliază metodele folosite de presă sau de micul ecran pentru a ne modela gustul, preferința, ura și invidia. Manipulare de masă la îndemâna fiecăruia! O carte... pentru a fi mai puțin înșelați de discursul mediatic! Mass-media și convingeri Cuprins De ce dăm crezare informațiilor reluate de mai multe ori în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un cetățean consumă mai multă media, cu atât imaginea sa asupra lumii este mai întunecată, atrăgându-și convingerea că Pământul este un spațiu periculos prin excelență. Fenomenul este de natură globală. Percepțiile eronate, distorsiunile și iluziile se înmulțesc, transformând scena mediatică într-un vis cu ochii deschiși. În felul acesta, ajungem să dezvoltăm convingeri eronate față de anumite informații. Spre exemplu, aceea că gripa aviară va izbucni cât de curând și în orașele noastre, după ce am privit la jurnalul de seară incinerarea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sfera emoțională și, imediat, a constatat că lectura unor astfel de titluri din presă avea un impact asupra comportamentului de consum de carne al acestora. Astfel, starea de spirit în care ne aflăm în momentul în care primim o informație mediatică este la fel de importantă ca informația în sine. Experimentul lui M. Sinacoeur arată că putem evita numeroase capcane ale presei „emoționale” dacă ne-am activat în prealabil modul cognitiv deliberativ. Asta poate avea loc în mai multe feluri: prin lectura unei
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Psihologii Steven H. Chaffee și Yuko Miyo au intervievat 500 de adolescenți și adulți din Statul Wisconsin în timpul campaniei prezidențiale americane din 1980, când aceste familii erau expuse la mesajele de campanie ale candidaților. S-a constatat că, în urma campaniei mediatice, majoritatea subiecților și-au consolidat părerile inițiale, mai ales părerea bună despre candidatul pe care îl preferau de la început. Cum și-au consolidat opiniile inițiale? Privind preferențial mesajele care le confirmau părerile și evitând să se uite la celelalte. Nu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
realizat pe un eșantion cu convingeri mai puțin egalitariste! Experimentul arată cât de mult, expuși fiind la mass-media, reacțiile noastre diferă uneori de idealurile pe care pretutindeni le apărăm. Astfel de experimente ne ajută să înțelegem mai bine anumite fenomene mediatice ciudate: de ce milioane de persoane au dat bani victimelor tsunami-ului din Indonezia, în timp ce dezastre mult mai mari ca număr de victime umane (de exemplu, genocidul din Ruanda) au întâmpinat indiferența generală? În Ruanda victimele erau de culoare și se
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cele mai mari progrese ale tehnologiei, care permit transmiterea informațiilor prin unde hertziene și proiectarea lor pe un ecran-plasmă, nu fac decât să consolideze pornirile umane moștenite din vremuri preistorice. Nu ar fi oare timpul să se dezvolte o etică mediatică la fel de strălucită ca mijloacele tehnice de comunicare cu care ne dăruiește tehnologia de ultimă generație? Pentru mai multe informații Aharon, I., Becerra, L., Chabris, C.F., Borsook, D. (2006), „Noxious heat induces fMRI activation in two anatomically distinct clusters within the
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în casa sa, auzim comentariile oamenilor din sat, ale unui funcționar etc. E clar că asta ne face să visăm. Întotdeauna va fi o poveste frumoasă. Cea a unei bucurii care bate la ușa cuiva ca voi, ca mine. Expunerea mediatică a c câștigătorilor amplifică dorința a milioane de persoane de a câștiga. Creșterea dorinței determină un efect psihologic numit tendință de optimism, care va determina oamenii să joace la Loto. Tocmai asta a arătat și acest experiment: Psihologul John Chambers
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
președintele francez era foarte prezent în mass-media, într-atât încât nu trecea o zi fără să îi fie auzit numele. În același timp, cota sa de popularitate era foarte ridicată. De ce anumite personalități politice ocupă în permanență prim-planul scenei mediatice? Motivul este simplu: a ocupa spațiul vizual și sonor, a fi văzut și auzit în mod regulat și repetat suscită, după părerea anumitor studii în psihologie, o atitudine mai favorabilă către persoana astfel „expusă”. Acesta este „efectul simplei expuneri” și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
situația acestora este determinată de ceea ce numim „influența socială”. Influența socială descrie tendința de a aprecia ceva sau pe cineva pentru că știm că este apreciat de alții. De aceea, anumite nume de persoane și chiar articole comerciale, pentru că sunt prezentate mediatic ca fiind cele mai cunoscute, se pot afla pe primele locuri în clasamente printr-un fenomen de ambalare, fără motiv direct legat de calitățile persoanei sau ale produsului, fenomen exemplificat și de următorul experiment: Psihologul Matthew Salgonik a realizat un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
personală, personaje care își exprimă gusturile și emoțiile proprii, într-un fals raport cu publicul. Un psiholog de la Universitatea din Toulouse a studiat recent impactul acestui tip de emisiune asupra culturii politice a publicului. Psihologul Pascal Marchand a studiat practicile mediatice a 210 voluntari și a constatat că acești consumatori de mass-media se pot repartiza în 4 mari categorii: în prima categorie sunt consumatorii ocazionali care nu se uită decât la știrile de pe canalul național, în a doua cei care se
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în fața unor anumite tematici sau cuvinte și afecte negative în fața altor expresii. Partea reflecției individuale și a libertății de gândire este cu atât mai redusă cu cât această reacție este instantanee, involuntară și ne condiționează apoi orice analiză a conținutului mediatic! Cu siguranță această tendință psihologică în tratarea informației este cel care face ca jurnaliștii să aibă sarcini foarte stricte: pentru un jurnalist care lucrează într-un ziar de stânga nu este recomandat să dezvolte anumite idei care ar putea activa
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Assimilation and contrast effects”, Personality and Social Psychology Bulletin, vol. 18, nr. 5, pp. 574-579 29. De ce vi se pare că președintele este convingător atunci când transmite urările către națiune? Credibilitate și ridicarea sprâncenelor 31 decembrie este întotdeauna o mare întâlnire mediatică: cel al urărilor președintelui către națiune. Fiecare președinte al republicii abordează aceasta cu propriul stil, cu propriile-i metode, dar unul dintre ei s-a remarcat printr-o expresie non-verbală deosebită: este vorba despre Jacques Chirac, care a fost președintele
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
puțin plăcut. Activarea memoriei de lucru reflectă necesitatea de a se concentra pentru a memora o marcă pe care am întâlnit-o rar. Principiul este simplu: arătăm publicului o marcă suficient de mult timp și pe suficient de multe suporturi mediatice și ajunge să o îndrăgească. „Marile mărci, și mai multă plăcere” - este sloganul afișat de o marcă de brânză industrială în 2007 pe afișele din Franța. Iată expresia unui adevăr profund, cel al legăturii dintre celebritatea unui produs și plăcerea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
elaboration”, Journal of Consumer Research, vol. 33, pp. 421-429. Capitolul 4 Divertismentul Cuprins 46. De ce disprețuiți presa people și... de ce o citiți? Nevoia de bârfă și evoluția grupurilor umane 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul 48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ajutat pe oameni să se distreze, să vibreze, să tremure, să regrete. Multe s-au întâmplat de un secol încoace și de la inventarea televizorului în anii ’30 până la ecranele-plasmă de la începutul secolului XXI. Ne-am fi putut aștepta ca industria mediatică să inventeze noi plăceri, să stimuleze noi părți ale psihicului nostru. Mass-media fac apel cel mai adesea la un vechi fond de mecanisme psihologice și de instincte umane. De exemplu, cetim presa people (și o disprețuim) pentru că creierul nostru simte
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
apartenență socială care sfârșește printr-un mare vid. Exemplul presei people arată în ce măsură mass-media, exploatând funcționalitățile puternice ale minții umane, nu le dezvoltă întotdeauna. Dacă lucrurile s-au schimbat oarecum, este în ceea ce am putea numi „industrializarea reflexelor vitale”: industria mediatică a dezvoltat mijloacele de activare ale reflexelor noastre vitale, dincolo de necesitățile naturale care le-ar justifica mobilizarea. Nu e cazul să fim prea aspri cu această stare de fapt, dar să admitem totuși că suntem condamnați să reglăm noi înșine
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Clanul people” constituie oarecum un substrat pe care se exercită nevoia noastră primordială de „a-i căuta păduchii” celuilalt. Cum personalitățile people sunt cunoscute de toată lumea, societatea modernă reconstituie în felul său o logică a clanului, care este în legătură mediatică cu o comunitate de milioane de persoane. Împăcăm astfel logica marilor populații cu cea primitivă a creierului nostru „bârfitor”. Concluzie Presa people exploatează o tendință de bază a ființei umane, nevoia de a auzi și de a colporta bârfe. Psihologii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a orientat progresiv spre coperțile colorate ale presei people. Pentru mai multe informații Dunbar, R. (1996), Grooming, Gossip and the Evolution of Language, Faber and Faber/Harvard university Press. 47. De ce celebritățile își petrec timpul denunțând nedreptățile din lume? Expunerea mediatică și altruismul Apare un detaliu frapant în emisiunile de divertisment în care adunăm celebrități într-un platou pentru a vorbi despre ultima lor carte sau despre viața lor intimă: celebritățile sunt oameni de bine. Au sentimente frumoase, sunt altruiste. Majoritatea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
măsură de caracterul public al gestului. Pe un platou de televiziune, scenă publică prin excelență în care totul este arătat în fața a milioane de persoane, mecanismul funcționează perfect: celebritățile mereu în lumina reflectoarelor sunt întruparea mecanismului de „altruism-spectacol”. În sfera mediatică, altruismul este etalat în diverse moduri. Punctul culminant a fost atins în ediția din 2007 a „Sidaction”: în cadrul acestei mari campanii de donații pentru victimele SIDA, la emisiunea „Qui veut gagner des millions” („Vrei să fii miliardar?”) nu mai participau
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
un impact bun. Este nevoie de o amenințare puternică, dar însoțită întotdeauna de recomandări clare și de fraze care să dea încredere cetățeanului ți să îi întărească sentimentul de auto-eficiență. Concluzie Nu este suficient să provocăm frică publicului prin imagini mediatice „șoc” subliniind efectele nocive ale tutunului, ale alcoolului sau excesului de viteză pe șosea. Trebuie să declanșăm și mecanisme psihologice care provoacă la acțiune și nu la o atitudine pasivă. Campaniile de sensibilizare țin cont de aceste principii („Fumatul ucide
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]