103,225 matches
-
La 24 mai 1958, la Moscova, a avut loc Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ la care au participat și reprezentanți ai Republicii Populare Chineze, ca observatori, și la care a fost adoptată o Declarație în care s-a precizat că statele membre ale O.T.V. vor reduce, în anul 1958, forțele lor armate cu 419.000 oameni. Comitetul Politic Consultativ a aprobat propunerea guvernului U.R.S.S., pusă de acord cu guvernul Republicii Populare Române, cu privire la retragerea, de pe teritoriul României a trupelor sovietice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de pe teritoriul României a trupelor sovietice, la 1 iunie 1958, aflate acolo în conformitate cu Tratatul de la Varșovia 54. La aceeași reuniune, O.T.V. a propus N.A.T.O. încheierea unui Pact de neagresiune între statele participante la Tratatul de la Varșovia și statele membre ale N.A.T.O.55 În declarația statelor participante la O.T.V., dată publicității cu prilejul reuniunii de la Moscova, la 24 mai 1958, s-a făcut referire la decizia Consiliului Permanent al N.A.T.O. de dublare a forțelor armate, aflate la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a forțelor armate, aflate la dispoziția Comandamentului Permanent al N.A.T.O. În același timp, s-au făcut referiri la hotărârea Bundestag-ului ca guvernul R.F.G. să înzestreze forțele armate vest-germane cu arme nucleare și rachete. Printre propunerile avansate de statele membre ale Tratatului de la Varșovia, sublinez ideea Pactului de neagresiune, care a fost întâmpinată pozitiv de guvernul englez. În proiectul elaborat la Consfătuirea din mai 1958 a statelor participante la Tratatul de la Varșovia pentru Pactul de neagresiune cu statele membre ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
statele membre ale Tratatului de la Varșovia, sublinez ideea Pactului de neagresiune, care a fost întâmpinată pozitiv de guvernul englez. În proiectul elaborat la Consfătuirea din mai 1958 a statelor participante la Tratatul de la Varșovia pentru Pactul de neagresiune cu statele membre ale N.A.T.O., se preciza, în articolul III, că statele celor două pacte se vor consulta reciproc, în cazul apariției unei situații care ar putea crea pericol pentru menținerea păcii sau securității în Europa, pentru adoptarea și înfăptuirea unor asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Berlinul Occidental..." "Participanții s-au pronunțat pentru necesitatea continuării tratativelor dintre guvernul U.R.S.S. și guvernul S.U.A., în vederea clarificării, în continuare, a posibilităților de a găsi o soluție coordonată a acestei probleme..."59 În finalul Declarației din iunie 1962, statele membre ale Tratatului de la Varșovia au precizat că, în cazul în care "la politica lor de pace, se va răspunde prin acțiuni îndreptate împotriva intereselor securității lor, împotriva intereselor R.D.G., împotriva intereselor păcii, ele sunt hotărâte să-și salvgardeze, în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care prezintă noi posibilități de cooperare între țările europene..."70. Delegația României la consfătuirea menționată a avut o contribuție însemnată în timpul lucrărilor acesteia și, în special, la redactarea textului Declarației privitor la principiile care trebuie să guverneze relațiile dintre statele membre ale celor două alianțe militare și în privința promovării cauzei securității europene. O atenție deosebită a fost acordată, inclusiv de către delegația României, situației reglementării pașnice a problemei germane, pornindu-se, îndeosebi, de la recunoașterea frontierelor existente la acea dată, precum și de la renunțarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
elaborarea documentului de la Budapesta, delegația română a avut un rol important prin pozițiile exprimate, ideile promovate și formulări corespunzătoare problemelor în cauză. * * * La 4 decembrie 1969, a avut loc la Moscova întâlnirea conducătorilor de partid și de stat din statele membre ale Tratatului de la Varșovia la care a fost efectuat un schimb de vederi cu privire la pregătirea și desfășurarea unei conferințe a statelor europene, constatându-se că propunerile avansate de acestea s-au bucurat de un larg sprijin internațional. Statele participante au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
consecință creșterea prestigiului țării la cancelariile principale din Vest; România a reușit, totodată, prin acțiuni diverse, să depășească, prin amploare, alte state membre ale Tratatului de la Varșovia și C.A.E.R., rezistând inițiativelor U.R.S.S. de a integra supranațional statele membre ale C.A.E.R. România primise statutul de membră G.A.T.T. și fusese acceptată la Fondul Monetar Internațional. România, prin diplomația sa, se exprima frecvent pentru creșterea rolului O.N.U. și contribuia, tot mai des, la realizarea păcii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Varșovia, cu prilejul întâlnirii de la Berlin, au apreciat, în documentul oficial dat publicității ca "erau întrunite condiții în vederea organizării unei conferințe general-europene" și au solicitat inițiativa guvernului finlandez pentru organizarea la Helsinki a unei reuniuni pregătitoare a conferinței 80. Statele membre ale N.A.T.O. au reiterat poziția potrivit căreia imediat ce tratativele în problema Berlinului vor ajunge la un rezultat satisfăcător și celelalte convorbiri vor ajunge la rezultate satisfăcătoare, cei în cauză erau dispuși ca, prin contacte multilaterale cu guvernele interesate, să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
două alianțe nu mai sunt adversari, fiind hotărâte să dezvolte noi relații de parteneriat și să-și întindă unul altuia mâna prieteniei. Astfel, Reuniunea la nivel înalt a C.S.C.E. de la Paris marca sfârșitul Războiului Rece. La 25 februarie 1991, statele membre ale Tratatului de la Varșovia, din care făcea parte și România, au hotărât și au anunțat dizolvarea structurii militare (Comitetul miniștrilor apărării, Comandamentul comun și Comitetul tehnic, științific și militar). La 1 iulie 1991, Organizația Tratatului de la Varșovia a încetat oficial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
1980, când Consiliul N.A.T.O. s-a adresat U.R.S.S. și altor țări europene, pentru promovarea prieteniei și colaborării, ca alternativă la confruntarea Est-Vest. În noiembrie 1990, a fost adoptată o Declarație comună în care s-a afirmat că statele membre ale celor doua organizații nu mai sunt adversare, mergându-se până la stabilirea de relații diplomatice. Secretarul general al N.A.T.O. a fost invitat la Moscova, a efectuat vizite și în Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și România, în timp ce oficialitățile din țările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Ungaria, Bulgaria și România, în timp ce oficialitățile din țările est și central-europene erau prezente la Bruxelles, la sediul N.A.T.O. "A fost creat Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică (COCONA), la 20 decembrie 1991, în condițiile disoluției U.R.S.S., la care participau statele membre ale N.A.T.O., statele est și central-europene și Finlanda, ultima în calitate de observator; la Consiliu au aderat statele C.S.I., iar apoi Georgia și Albania; Consiliul se întâlnea ca for consultativ, la nivelul miniștrilor de externe, abordând probleme de interes comun privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
asigurarea balanței în negocierile privind reducerea trupelor și armamentelor. O comisie de experți, înființată, avea să aprecieze modul în care ar fi trebuit să fie restructurat Tratatul de la Varșovia; s-a propus menținerea sistemului unic al apărării antiaeriene al statelor membre, considerat ca având un caracter strict defensiv. În urma consultărilor, statele membre au decis desființarea structurilor militare ale alianței, așa cum s-a precizat mai sus, pentru ca să fie menținut doar caracterul consultativ. Între timp, Germania de Est, hotărâse să părăsească alianța, astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ani, a sugerat o perioadă de 5 ani. La a doua ședință de la Varșovia, șeful delegației U.R.S.S., sprijinit de celelalte cinci delegații, a atacat pe șeful delegației române de experți, calificându-l ca "dușman al socialismului, colaborator al statelor membre ale N.A.T.O., susținător al imperialismului, aducând și alte acuzații României". Răspunzând incriminărilor, șeful delegației române a afirmat că asemenea acuzații se potrivesc celor ce își permit să atace România și a părăsit reuniunea, împreună cu delegația, având aprobarea conducerii superioare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
din U.R.S.S. (1991 dezmembrarea acesteia). Promovarea lui M. S. Gorbaciov la conducerea U.R.S.S. a echivalat cu debutul de reformare a sistemului sovietic. Deschiderea din politica externă a U.R.S.S., promovată de Gorbaciov a fost pozitiv abordată de statele membre ale Tratatului de la Varșovia. Comitetul Miniștrilor Afacerilor Externe, din martie 1986, de la Varșovia, s-a concentrat, în totalitate, asupra problemei dezarmării și tratativelor sovieto-americane, reluate în noiembrie 1985, la Geneva. La întâlnirea menționată, România s-a afirmat prin susținerea programului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cazul adus în discuție, ci pentru a prezenta Raportul și, necunoscând problema, nu am ceva în plus de comunicat în afară de ceea ce spuseseră autoritățile române. Dar că, personal, nu ignor faptul că un funcționar O.N.U. este independent față de statele membre, inclusiv de statul a cărui cetățenie o are (potrivit art. 100 din Cartă) și că aflându-se în serviciul acesteia, se bucură de privilegii și imunități, chiar și față de statul al cărui cetățean este; cu toate acestea, un funcționar O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
conform procedurilor O.N.U., într-un cadru calm, cu politețea și deferența specifică existente într-o instituție față de reprezentantul unui stat parte la Pact. Dar dialogul a avut loc între un organism al O.N.U. și un stat membru; acest areopag Comitetul întreba, reprezentantul statului respectiv trebuia să răspundă, iar răspunsul să se înscrie în cadrul subiectului examinat, prin raportarea la angajamentul asumat; să fie considerat satisfăcător de către cei care judecă răspunsurile. Deci, inegalitatea între părți era de esența activității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
transparenței, a dialogului deschis și adoptarea deciziilor prin consens. De aici, complexitatea mandatului, dar și libertatea largă de "inițiativă". 4. Mandatul "președintelui în exercițiu" implică, așa cum subliniau veteranii Organizației, atribuții și aptitudini de "diplomat", pentru a putea comunica cu statele membre și mediul internațional și a ști să orienteze Organizația pe direcția obiectivelor, principiilor și atribuțiilor asumate; de "om politic", pentru a putea identifica prioritățile și exigențele momentului; de "administrator", pentru a gestiona un dispozitiv de lucru complex și a-i
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
multe dintre aspectele de mai sus erau inedite. Cele mai importante se refereau la "conducerea" Organizației "în consultare" cu statele participante, principiu corect și aparent clar, dar dificil de realizat în fapt, atunci când ai de conlucrat cu 55 de state membre. De aceea, cu atât mai mare ne-a fost satisfacția când, la încheierea mandatului, ministrul afacerilor externe român Mircea Geoană a primit în mod repetat felicitări și mulțumiri pentru modul în care a condus Organizația "în numele statelor". Nu a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
întărire a rolului și eficienței Organizației. Grupul de lucru a funcționat sub președinția reprezentantului permanent al României la O.S.C.E. la Viena, ambasadorul Liviu Bota, având la bază un document de lucru prezentat de România și alte propuneri din partea statelor membre. Propunerile vizau, îndeosebi, operațiunile în teren, rolul acestora în alerta timpurie, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și reconstrucția post-conflict, urmărind așa cum subliniau concluziile dezbaterilor prezentate în final Consiliului Ministerial "folosirea mai eficientă a mijloacelor și mecanismelor O.S.C.E. pentru a face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o criză de încredere internă. Existau reproșuri și rezerve, îndeosebi din partea Rusiei, față de relațiile O.S.C.E. cu celelalte instituții euro-atlantice, preocuparea ca organizația să nu devină doar "un prestator de servicii". Președinția română a acordat atenție acestor semnale din partea statelor membre, acționând pentru extinderea conlucrării cu organizațiile internaționale în cadrul "Platformei de cooperare în domeniul securității" și, totodată, pentru echilibrarea relației O.S.C.E. cu organizațiile și instituțiile partenere, potrivit mandatului și mijloacelor de acțiune de care dispune fiecare dintre ele. Situațiile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
reforme economice ale acestora, temă de interes pentru un număr important de țări din regiune. Au fost sugerate o serie de măsuri procedurale, instituționale și operaționale pentru creșterea eficienței dimensiunii economice a O.S.C.E. Întrucât principalele reproșuri ale unor țări membre, Rusia în primul rând, vizau dezechilibrul instituțional și tematic în abordările Organizației în cele trei dimensiuni ale securității politico-militară, umană și aspecte economice și de mediu -, la sugestia Președinției române, a fost creat un subcomitet al Consiliului Permanent pentru dimensiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
externă și diplomație, care timp de un an a situat Bucureștiul printre centrele politicii mondiale, atrăgând atenția guvernelor și cercurilor politice ale timpului. Fără îndoială, pilonul central al întregului mecanism a fost ministrul afacerilor externe Mircea Geoană, desemnat de statele membre ale O.S.C.E. să conducă timp de un an Organizația. Misiune pentru care persoana aleasă în afară de faptul că reprezenta țara acceptată să exercite mandatul trebuia să demonstreze aptitudinile care se cereau unui președinte în exercițiu: cele de diplomat, de om
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cele de diplomat, de om politic și de administrator, calități pe care ministrul român le-a confirmat pe deplin. Exercitarea de către România a Președinției O.S.C.E. implică însă o responsabilitate de proporții, asumarea unui "mandat" în numele a 56 de state membre. O asemenea misiune nu putea fi asigurată fără un dispozitiv de lucru pe măsură, bine pus la punct, care să urmeze standarde internaționale în funcțiune, alcătuit din profesioniști cu experiență diplomatică în domeniu. Ținem să înregistrăm faptul că Președinția română
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
regim de președinție". O atenție cu totul specială în ce privește funcționalitatea echipei prezidențiale a fost acordată "centralizării datelor", care să servească la asamblarea și analiza informației, pentru a înlesni evaluarea situațiilor și anticiparea evenimentelor, importante mai ales pentru conlucrarea cu statele membre și organizațiile internaționale, capitol esențial în cadrul mandatului. A existat un "centru de sintetizare a informației și de dispecerat" ("Situation Room") în măsură să asigure și să urmărească informarea oficiilor diplomatice ale României, misiunile României la organizațiile internaționale și, după caz
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]