3,268 matches
-
fi fost favorabilă, să le aducă vreun folos - căci nu știau să se folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii au fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au izvorât din comercializarea agriculturii, ca și procesul de ruinare a răzeșilor, ca și procesul distrugerii meseriașilor, datorită importului de fabricate străine, este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au izvorât din comercializarea agriculturii, ca și procesul de ruinare a răzeșilor, ca și procesul distrugerii meseriașilor, datorită importului de fabricate străine, este destul de înaintat, ca unii oameni, îndurerați de acest lucru, să dea alarma. Și cei care dau alarma fac parte dintre intelectualii vremii, dintre oameni care, fie din pricina altruismului, fie din pricină că înșiși, prin naștere, făceau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nemulțumirile acestei clase devin acute la exemplarele ei mai de lux și din cauza invidiei omului subțire, cu necesități multiple, lipsit de mijloacele de a le satisface (de pildă, grupul de scriitori din Dan). Aceste interese - ale țărănimii, ale răzeșilor, ale meseriașilor (foarte puțin ale născândului proletariat intelectual, și deloc invidia) - vorbesc în critica socială a lui Eminescu. "Reacționarismul", ca și "antistrăinismul" lui Eminescu la aceste interese se reduce! Căutând principiul criticii lui, dezbrăcând această critică de frazeologia filozofiei de stat germane
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
simțit datori - și nici pentru aceasta măcar Eminescu nu le e recunoscător - să facă și ambulanțe. * Așadar, politicește, Eminescu a fost un reacționar ca și junimiștii. Dar în Eminescu nu vorbea interesul vreunei clase diriguitoare, ci al claselor mici, al meseriașilor, al răzeșilor și al țăranilor 1. Din acest punct de vedere a criticat Eminescu formele noi, care sunt rele, pentru că sărăcesc și distrug acele clase. Ca să pricepem și mai bine deosebirea dintre Eminescu și junimiști, să ne gândim la atitudinea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Dan). cuvânt s-ar putea numi istoria nimicirii răzeșilor și breslașilor". Și adaugă imediat: "Nimicindu-se însă talpa țării, era neapărat ca și stâlpii să cadă. Au căzut și boierii"1 . Eminescu insistă pe larg asupra cauzelor ruinării claselor mijlocii. Meseriașii, zice el, au fost distruși: din cauza răpezii modificări a vieții, încît croitorii, de pildă, n-au putut să urmeze această răpede schimbare, și au fost înlocuiți de străini; din cauza concurenței fabricatelor străine; din cauza desființării breslelor, din cauza lipsei de măsuri de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
după vechea boierime, arătîndu-și tot dezgustul pentru burghezimea "parvenită" etc., etc.) De aici, în sfârșit, cauza socială (căci este și o alta, psihică) a acelui "1400"! 2 Ibidem, p. 220. ă Articolul Industria națională romînească.î zice Eminescu, distrugând clasa meseriașilor, membrii ei se-ngrămădesc la slujbe și: "...prin această grămădire la porțile privilegiilor și ale slujbelor, rămân goluri economice, pe care le umple un element străin - evreii. Unde bacalul boierit și-a închis dugheana, și-a deschis-o evreul, unde
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
95 ăInfluența austriacăî. 2 Scrieri politice și literare, p. 97. 3 Ibidem, p. 86, 101. articol din Culegerea din Timpul. "Conservarea elementului național ă...î Conservarea mai cu seamă a proprietății mici în mâna proprietarului român, conservarea meseriilor în mâna meseriașilor romîni" 1, nu mai poate lăsa nici o îndoială. Să remarcăm că pentru Eminescu, cum se vede și din citația aceasta, păstrarea claselor vechi și păstrarea naționalității sunt două fețe ale aceleiași probleme. * Acum, după ce am văzut mai ales atitudinea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
orașele noastre sunt împestrițate; dar că toți sau cel puțin majoritatea erau străini nu e adevărat, și o spune și Eminescu, în Influența austriacă, când nu avea pasiunea xenofobiei și când explica funcționarismul ca produs al declasării vechii clase românești, meseriașii. În opera lui Caragiale - zugrăvirea burgheziei liberale, în care se critică aceleași lucruri ca și în proza lui Eminescu -, proporția grecilor față cu autohtonii cred că e justă, și această proporție o cunoaște oricine. Dealtmintrelea, în partidul celălalt, pe care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care nu a corespuns nici unui interes adevărat. În realitate, ei au plecat de la dureri și interese adevărate, de la aceleași dureri și interese de la care a plecat și Eminescu. În critica socialiștilor de altădată vorbesc interesele țărănimii, ale răzeșilor și ale meseriașilor, și aproape deloc ale născândului proletariat. "Proletarianismul" și 1 Curentul eminescian, în "Scriitori și curente". Voi arăta altă dată cum cauzele sociale, studiate în paginile de față, s-au grefat pe această cauză psihică, pentru a da naștere pesimismului lui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în numele căror interese se ridică socialiștii? În numele căror clase fac procesul societății românești de pe vremea lor? Socialiștii se ridică împotriva acelorași "roși" ai lui Eminescu, cărora ei le zic "burghezi". Și, ca și Eminescu, ei deplâng mizeria țărănimii și nimicirea meseriașilor, și în numele acestor clase se ridică împotriva formelor noi: "Meștera noastră burghezime, pentru a zidi clădirea netemeinică a întocmirii burgheze capitaliste ă introducerea formelor noi de către roși, ar zice Eminescu î, și-a luat totodată sarcina, cu știre ori ba
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pricinuită de formele noi, socialiștii, ca și Eminescu, constată că sub vechii boieri, înainte de formele noi, țăranii stăteau mai bine1. Aceeași burghezime aduce nu numai sărăcirea țărănimii, ci și distrugerea industriei mici, a vechii industrii casnice țărănești, ca și a meseriașilor din orașe: "Cu cât crește importul și mai ales acea parte a importului care face concurență producțiilor țării, cu atâta aceste producte și ramurile de industrie ce le produc pier, se sting. La țară, pier industriile casnice, la orașe, industriile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sting. La țară, pier industriile casnice, la orașe, industriile și meseriile vechi. Despre însemnătatea ruinii producțiunii orășenești vom vorbi mai jos, cât despre ruinarea industriei casnice de pe la sate este ușor de văzut că lucru de seamă nu poate fi"2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . "Meseriașii noștri, expropriați prin concurența unei fabrici din Austria, nu vor merge în acea fabrică să lucreze ca salariați, ci vor pieri de foame și de alte lipse aice, în patria lor" 3 . Dar socialiștii nu uită să suspine după nici o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pesimistă și romantică; ori (Duiliu Zamfirescu, Brătescu-Voinești: boierinașii), cu caracterele înșirate mai sus, minus pesimismul și romantismul. Cauza deosebirii dintre Ardeal și Regat este, credem, următoarea: în Regat se introduseseră formele noi, care distruseseră ori amenințau clasele vechi, pozitive, boieri, meseriași, țărani, răzeși, din care se recrutează, dezrădăci-nîndu-se, scriitorii. Scriitorii vremii reprezintă durerile mari și ridicolele produse de îmburghezire a țării. În Ardeal însă, poporul român, oprimat de unguri, e tot în situația de mai înainte, - numai cât acum, după 1848
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de țărani, care, ca și mai înainte, sunt legați de clasa lor, nu se simt, ca cei din Regat, declasați, rupți de clasa lor, stingheriți, "singuri". Ei au, pe la sfârșitul epocii, un singur "eminescian", pe Popovici-Bănățeanu, fiu de tîrgovăț, de meseriaș (nu de țăran) - dintr-o clasă tânjitoare și rupt si de această clasă, și deci singur și fără atingerea lui Anteu. Replica lui Popovici-Bănățeanu, la noi, și deci în sens invers, e dată de Creangă, care (personalitate puternică; incult; preot
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
compensare, căci Moldova a sărăcit în toate clasele ei, pe când Muntenia s-a îmbogățit măcar în clasa ei cea nouă. Să se adauge că în Moldova boierimea a sărăcit total și repede, că puțina burghezie din Moldova era străină; că meseriașii moldoveni au fost învinși de străini; că Moldova își pierduse capitala ă...î - în sfârșit numai dureri și dezastre. Firește că pesimismul moldovenesc nu e produs de-a dreptul de aceste lucruri. Ele au produs numai o stare de suflet
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și au vândut restul la Bârlad. Trebuie să subliniem, pentru a evita confuziile, că termenul „chilă” nu are nici o legătură cu un termenul „kilogram”. Este vorba de o unitate de măsură de origine turcă, cu valoare variabilă, între 400-500 kilograme. Meseriașii locali extrăgeau piatra de var și, după epuizarea acesteia, săpau pământul văros, îl frământau bine, făcând din el „mălaie”. Ele se uscau întâi la soare, erau introduse, apoi, într un fel de horn, cum se așează cărămida pentru ars, pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
faptul că în vechime geții și tracii își purtau părul legat în creștetul capului așa cum sînt amintiți în Iliada și cum este imortalizat centaurul Getos pe un crater grec din seco- lul Vll î.e.n. Iudeo-creștinii, nefiind răi de scîrbă și meseriași în furtișaguri, au pus-o pe divinitatea scito-getă în rîndul sfinților cu nunele de Tabita la catolici și Tavita la ortodocși la 25 octombrie cînd se încheie anul pastoral. Atît geții cît și sciții erau mari crescători de vite și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
la răscoala lui Bar Kochba din anul 132 care a ocupat Ierusalimul, a proclamat Iudeea ca regat independent iar pe monezile bătute s-a autointitulat ,,principe al Iudeei.” După trei ani de îngăduință, romanii merg cu sabie și urdie de meseriași, făcîndu-i una cu pămîntul pe înfierbîntații și fanatizații ivriți ca-re numai pe Iahwe îl vedeau atît în cer cît și pe pământ, dorind ca toată lumea să fie stăpînită de turbarea lor religioasă și să o strîngă în baierele purcoaielor nesățioase
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lui Ezechiel cînd blestema de mama focului Tirul și Sidonul. Populația din Togarma vindea cai, ca-tîri și șei iar cuvîntul vine din tog: unealtă de răzuit pielea, terenuri pentru pășune comasate + arma: armă, braț sau togar: beneficiarul unui tog sau meseriașul care răzuiește pieile + ma: mamă. Tarsis era Tarsus capitala Ciliciei, Poporul chitim, găsit și în manuscrisele de la Marea Moartă sînt urmașii pelasgilor iar Dodanim sînt dardanii care erau renumiți pentru învelitorile de pus pe cai. Dar ivriții cunoșteau de la greci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ghioage, săbii, sulițe, arcuri) erau printre apărătorii Troiei cînd lacomii ahei au venit să-i ușureze de averi și de zile pe locuitorii cetății. Și ne spu-ne Iliada că erau acești misi ,,tari de virtute” și ,,luptători de aproape” adică meseriași în datul la gioale. Dar nu numai atît. În anul 514 î.e.n. Darius persanul a dorit să-i stropșească pe sciții sau geții din nordul Marii Negre iar drumul lui trecea și prin toriștea geților. Herodot în Istoriile sale ne-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
scoarțe. Opincile erau încălțămintea și a bărbaților, și a femeilor, dar și a copiilor. Erau în sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picioră, dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. în Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
La trei vânturi”. Ștefana a născut zece copii. Soțul ei a murit „de tânăr” la 50 de ani. Toți copiii au plecat din sat, unii în Brăila, alții în Galați, alții în Râmnicul Sărat sau Foc șani și au devenit meseriași. Toți zece au fost băieți, și majoritatea au devenir șoferi. Tanti Ștefana, la bătrânețe a rămas singură în casă, dar singură și în satul Ciupercari, care dispărea încet, încet. DESPRE MĂMICA Dragă mămică, scumpa mea mămică, Cu lacrimi fierbinți în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să nu mai vadă îngrozitoarele lor crime cu care au însângerat țara, și pun paravan legionarofobia la adăpostul căreia guverneză și azi pe cei ce au uitat vechile torturi. La fel și unii slujitori ai Bisericii, „drumeți”, nu apostoli ci meseriași. Iată ce se petrece la o înmormântare din Bacău în luna iunie 2013. Familia unui decedat, buni creștini și smeriți, la înmormântarea defunctului, invită mai mulți preoți de mir și un preot monah. La prezentarea acestuia, unul din preoții de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
, Dumitru (23.VIII.1941, Bărăganul, j. Brăila), critic, teoretician și istoric literar. Este fiul Alexandrinei (n. Cloșcă) și al lui Costache Tiutiuca, mic meseriaș. Învață la Brăila, unde în 1959 va absolvi Liceul „Nicolae Bălcescu”. Urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1959-1964), iar în 1974 își ia doctoratul cu teza Eseul. Privire comparativă asupra eseului românesc interbelic, susținută
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
mușterii ai micilor frizerii și ai cârciumilor de cartier (locante numite până mai ieri „Zorile noi”, „Înfrățirea” și devenite, după privatizare, „Memfis SRL”, „Texas”, dar cunoscute sub denominații neoficiale și persistente, precum „Buze dulci”, „La Drumețul” etc.), funcționari, muncitori, maiștri, meseriași, mărunți întreprinzători, ba chiar și manageri („manager Ștefan Ștefoi”). O demonstrație de virtuozitate se distinge în alternanța planurilor, dar și în stilul naratorului, deseori cel al povestașului mahalalei, care bârfește, relatează ori inventează mici întâmplări, spre delectarea vecinului ori a
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]