2,515 matches
-
sporadice ale contra-memoriilor continuă să răzbată prin crăpăturile narativei dominante. În ciuda virtuților sale sugestive, metafora palimpsestului prezintă, inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate fi niciodată fără cusur. Aspirația perfecțiunii modelării metaforice este împiedicată de natura diferită a fenomenelor puse în legătură analogică de procesul metaforizării. Chiar dacă între cele două fenomene există multiple puncte de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inevitabil, și câteva dezavantaje. Aceste carențe analogice își au obârșia în însăși natura modelării metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate fi niciodată fără cusur. Aspirația perfecțiunii modelării metaforice este împiedicată de natura diferită a fenomenelor puse în legătură analogică de procesul metaforizării. Chiar dacă între cele două fenomene există multiple puncte de contact, ele aparțin, în definitiv, altor sectoare ale realității. Această apartenență ontică specifică este cea care zădărnicește
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de natura diferită a fenomenelor puse în legătură analogică de procesul metaforizării. Chiar dacă între cele două fenomene există multiple puncte de contact, ele aparțin, în definitiv, altor sectoare ale realității. Această apartenență ontică specifică este cea care zădărnicește totalitatea modelării metaforice. Cazul palimpestului ca metaforă pentru memoria istorică românească nu se poate sustrage de la necesitatea inexceptabilă a acestei legități. Una dintre carențele analogice ce afectează imaginea palimpsestului ca metaforă a memoriei istorice derivă din faptul că palimpsestul este asociat cu manuscrisul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tradiției sociologice de "socializare primară" și "socializare secundară" (vezi Berger și Luckmann, 2008, pp. 177-198). 19 Limbajul organicist, cu referințe obsesive la patologii naționale, boli politice, cangrene spirituale etc. care lezează corpul românesc, formează registrul metaforic preferat al epocii. Încărcătura metaforică organicistă rivalizează în paleta discursivă a retoricii dreptei românești cu registrul expresiv belicos, de asemenea intens utilizat de retorii vremii. Recursul la metafore de inspirație organicistă este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sa logică, reprezintă toate elementele originare ale judecății și judicativului. Acest fapt trebuie luat în linie semantică, pentru că subiectul-poziție-logică adună în sine doar sensurile celorlalte elemente judicative. De aici urmează că nu doar sensul filosofic al unor termeni, sau sensul metaforic al altora, ci și cele mai firave sensuri ale cuvintelor folosite în limbajul natural sunt condiționate de contextul judicativ, concentrat, acum, în poziția de subiect (logic). Fără îndoială, anumite cercetări vizează sensul (sensurile) în sine ale cuvintelor, însă orice studiu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
plantele alimentare lăsînd să cadă pe sol o parte din recoltă. Ele cunosc plantele și știu să le ajute să supraviețuiască. Aborigenii australieni, care trăiau fără agricultură, erau cu toate acestea, dacă îmi este îngăduit să spun așa, niște cultivatori metaforici : celebrau rituri complicate ca să protejeze plantele sălbatice, să le încurajeze să crească și să se înmulțească, să îndepărteze paraziții și calamitățile meteorologice. Poate că trebuie să vedem o primă imagine, metaforică și ea, a domesticirii animalelor într-un mit pentru
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
dacă îmi este îngăduit să spun așa, niște cultivatori metaforici : celebrau rituri complicate ca să protejeze plantele sălbatice, să le încurajeze să crească și să se înmulțească, să îndepărteze paraziții și calamitățile meteorologice. Poate că trebuie să vedem o primă imagine, metaforică și ea, a domesticirii animalelor într-un mit pentru care se cunosc numeroase exemple în întreaga lume. El are ca erou un personaj înzestrat cu puteri supranaturale care închide animalele sălbatice într-un țarc ori într-o peșteră și nu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
acesta nu-i iau pe nepregătite. Bineînțeles, societățile pe care le studiază ei nu cunosc tehnicile moderne de fecundare in vitro, de prelevare de ovul sau de embrion, de transferare, de implantare și de congelare. Ele au imaginat însă echivalenți metaforici. Și, întrucît cred în realitatea acestora, implicațiile psihologice și juridice sînt aceleași. Dna Héritier-Augé, colega mea, a arătat că inseminarea cu donator are un echivalent în Africa la populația samo din Burkina Faso. Măritată foarte de timpuriu, fiecare fată trebuie, înainte de
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
abuz de comunicare : a mînca exagerat de mult și a copula cu o statuie ca și cum ar fi o ființă umană sînt comportamente cu atît mai comparabile, în registre diferite, cu cît limbile lumii (inclusiv franceza, de altfel, deși la modul metaforic) folosesc adesea aceleași cuvinte pentru a mînca și a copula. Totuși, mitul tlingit și mitul tsimshian nu tratează motivul în același fel. Mitul tsimshian dezaprobă confuzia între o ființă omenească și o statuie de lemn. Este adevărat că aceasta e
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ei sau Într’un „mâine“ al ei nu mai există nimic. Nimic care să permită existența noastră, pisici și oameni. Un motiv Între multe ca să privim noul mileniu așa cum o spune Malroux: religios ori de fel. Dar cu o conotație metaforică, adică venerând nu un zeu Închipuit, ci prezența pretutindeni a Naturii mame. Fără venerarea Naturii, nu vom putea venera nici zeii. „Meridian“, 29 decembrie 2000, ora 12,50 13. Aghezmuială Mica vrăjitorie prin care am Încercat să apropii ceva omăt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al sensurilor poeziei, Lucian Blaga scoate metafora din spațiul strâmt al figurilor de stil și o proiectează în ontologic, spunând că ea ține definitiv de ordinea structurală a spiritului uman25; prin aceasta el se apropie de sensul gândirii filozofice indiene. Metaforicul, înțeles de Blaga drept o posibilă cale de revelare a misterului, înlesnește accesul la sensurile poeticii eminesciene, în care se găsesc și seve ale filozofiei indiene. Așa cum arată Ioana Em. Petrescu (Ochiul lăuntric), Eminescu se desprinde de tot ceea ce au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acvatice de oglindire, unanim prezente în poezia eminesciană, realul se i-realizează și contrariile coincid după logica gândirii mitice 30; spațiile devin, în felul acesta, esențialmente vizionare, vădind astfel triumful poeticii viziunii asupra poeticii pașoptiste a vederii 31, căci dematerializarea metaforică a obiectului e una din înfățișările particulare pe care le ia tendința, generală în poezia eminesciană, de "derealizare" a universului material 32. Explorările făcute în corpul magmatic al poeticii arată că problematica esențială a sublimării se întemeiază pe ecuația metaforă-poet-poezie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
are nevoie de fonduri, dar dac-o ținem tot așa, ne-om trezi cu reclame pentru detergenți pe catapeteasmă! Oricum, concluzia e tristă: Morega da, Eminescu, nu. printre cărți C ei care cred că "limba de lemn" e-o floricică metaforică din ierbarul anticomunismului românesc se înșală. Ne aflăm în fața unui concept cu solidă fundamentare științifică, cercetat de autori demni de toată stima. Pentru definirea "limbii de lemn" sunt aduse în discuție numele unor Arendt, Friedrich, Brzezinski, asociate cu literatura lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o simplă parte a corpului uman, având statut de "idee ce definește locul bărbatului în lume." Plauzibil, câtă vreme nu prea văd posibilitatea apariției unor cărți despre istoria culturală a pancreasului, ficatului, plămânilor, inimii chiar (examinată strict anatomic, fără conotații metaforice); penisul însă, se pretează la varii disertații, interesând nu numai funcționalul fiziologic, ci și etica, morala, filosofia, religiile, ba chiar și politicul. Dovadă: reacția președintelui Johnson (1971) care, încolțit de câțiva reporteri ce-l zădărau cu întrebări privind motivele continuării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
aștepta. El nu încearcă deloc să evite moartea, adică nu se înarmează ca să se apere, ci se îngrijește doar de soarta pe care o va avea trupul lui. Și iată că narațiunea posibilă e înlocuită de o viziune orfică: descrierea metaforică a ritualului înmormântării. Păstorul va ajunge în ceruri ca mire al unei stele; soarele și luna îl vor cununa. Complexitatea acestui cântec, născut sub un cer „barbar”, a deșteptat în mine o adâncă nedumerire. Păstorul pune accentul pe dimensiunea zalmoxiană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fiul până la aneantizarea personalității lui. În definitiv, asta făcuse și mama mea, care nu era/ este feministă. Dar, acest demers de întărire a corectitudinii politice în spațiul public s-a dovedit și o armă socială redutabilă. Căci, cu timpul, umbra metaforică din primele lucrări feministe și-a transformat ironia în cinism gros și etica discursivă în arivism instituțional rapace, fie pentru ea fie pentru soțul ei, fie pentru amândoi împreună. Din fericire nu acesta este singurul tip de feministă din societatea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
coloniale, cea britanică de exemplu, fiindcă pe aceea o cunosc cel mai bine, feminitatea putea căpăta conotații atât de grav negative, încât un personaj ca Bertha Mason din romanul Jane Eyre ar putea fi citit în cheie feministă ca proiecție metaforică a coloniilor imperiului. Rezistența lor la civilizație, imprevizibilitatea, misterul și stranietatea lor sunt înmănunchiate în personajul nebunei Bertha Mason, ferecată într-o încăpere din pod, ale cărei chicoteli sau chiar urlete bizare dau fiori reci. Da, desigur, știm: expresia "mister
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nu numai prin sistematizarea originală a teoriilor, prin analiza conceptelor, ci și prin datele cercetării concrete, care dau substanță lucrării. O felicit pentru reușită. Revenind la întrebarea inițială, constat că cele două aserțiuni nu sunt contradictorii: prima are un sens metaforic, cea de-a doua unul concret. Da, omul își croiește haniele (sau le cumpără) după bunul lui plac și după posibilitățile materiale, numai că "bunul plac" nu este al lui, ci al societății în care trăiește, al culturii din care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
începeau să zăpăiască. Coloanele de fum se aplecau împrăștiindu-se pe fața pământului”. Auz și vedere: dar purtând în ele ecoul, amprenta - subiective - ale acelei încordări și concentrări interioare, din care se ieșise, însă nu „deplin” (efortul - „silindu-se” - acelei metaforice „treziri”, notat de narator). Mai este de mirare că până și vorbele unui Mitrea - argatul îi sună eroinei din Baltagul altfel decât în „litera” lor? Și tot despre timp și anotimp se vorbește: „Întâi are să viscolească, pe urmă au să
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
seara, la stână) un accent liric, în mirosul de fân, pentru Gheorghiță, „pluteau vara și copilăria”, libertatea unei vârste de care e pe punctul de a se despărți: „Cum se risipește mireasma în ger, așa s-au dus toate”. Limbaj metaforic, în linia culturii populare, a unei poetici folclorice. În jurul Minodorei, rămasă sigură acasă, totul are un farmec miniatural și o grație infantilă: și fata, plănuindu-și răspunsul de trimis feciorului dăscăliței, „umblă” - cum o vede naratorul - „cu lumina-i de
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
de o noutate frapantă în epocă, au devenit astăzi locuri comune, „monedă curentă”. Pompiliu Constantinescu nu are puterea de seducție a lui G. Călinescu, bunăoară, și nici capacitatea asociativă - disociativă a acestuia. Nu vom întâlni în scrisul său fascinantele jerbe metaforice călinesciene, nici 1 idem, p. 249-250 2 G. Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Fundația Regală pentru literatură și artă, București, 1941, p. 829 12 „academismul” solar al lui Tudor Vianu, nici arabescurile livrești ale lui Perpessicius, nici
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
lui Ion Creangă, Clasic, baroc, rococo sunt cronici literare, recenzii, eseuri ce mărturisesc prețuirea lui Vladimir Streinu față de autorul Enigmei Otiliei. În G. Călinescu și spectacolul personalității se află cuprins un portret călinescian antologic, de o înaltă vibrație și elevație metaforică, pe care-l reproducem in extenso pentru frumusețea lui unică: „O energie primogenă, abundentă, impetuoasă, curgând în direcții multiple și chiar opuse pe spații mici, părând de aceea deseori tulbure, dar păstrându-și limpezimea și direcția de curgere pe spații
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
adorată, țărm pururi Îndrăgit de soare, Perlă a mării Orientului, paradis pierdut. Mai străluciți și vrednici, mai În floare, O, triștii-mi ani aș vrea să fi putut Cu-adâncă bucurie a-ți pune la picioare... Poposim câteva clipe În metaforica grădină chinezească, apoi Încercăm să descifrăm simbolistica și farmecul grădinii japoneze. Aleile simetrice ale parcului sunt flancate de copaci seculari de diferite soiuri, ronduri cu flori exotice care Își etalează cu grație frumoasele corole, frunzele Înspicate, parfumurile suave sau Înțepătoare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
numără și îi verifică 265. Cerurile sunt pline de viața creată de Dumnezeu și Sfântul Coran expune această sintagmă pe care o realizăm și în Sfânta Biblie creștină. După mii de ani realitatea științifică întărește această viziune. Dumnezeu din limbajul metaforic al Bibliei nu acționează violent și ne consideră în relație directă de neatins și nealterabilă. Nimic nu poate interveni între noi pentru că El este între noi și în relațiile dintre noi oamenii. Nu avem nevoie să împlinim cine știe ce doctrină sau
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
chiar, pentru ca subiectivul să se închine obiectivului. La poarta ce poate fi și a Raiului dar tot atât de bine și a Iadului, Pazitorul ne arată cine suntem. Și moartea trupului îl eliberează pe profan. Inițiatului i-ar fi suficientă doar cea metaforică. Când mor lucrurile devin simbolice, așezându-se sub lumina porții strâmte și primesc strălucirea de dincolo. Crepusculul își pierde forma rămânând doar spirit. Prin lumina acestui spirit, Isus este activ în trupul nostru. Respirația aceasta pare a fi departe de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]