2,951 matches
-
instituționale, culturale, care determină atractivitatea și gradul de utilizare investițională implimentată Într-un sistem economic sau În cadrul economiei naționale. Aceste caracteristici sunt legate nemijlocit de specificul legislației naționale și de istoria relativ nouă și scurtă a antreprenoriatului din Republica Moldova. Pe parcursul metamorfozelor din climatul investițional al unei țări se realizează și adaptarea investitorilor către acesta. Deci, se poate afirma că În vederea efectuării investițiilor Într-o anumită ramură a țării, investitorii vor analiza condițiile mediului investițional, care reprezintă În sine un indicator multifactorial
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
I.L. Caragiale / 114 2.2.3. Evadarea eșuată. La Vulturi! de Gala Galaction / 121 2.3. Teroarea de frontieră. Între natural și supranatural / 128 2.3.1. Deformarea psihologică. În vreme de război de I.L. Caragiale / 129 2.3.2. Metamorfozele obsesivului. Frigul de Gib I. Mihăescu / 135 2.3.3. Thanaticul vindicativ. Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide / 142 2.4. Teroarea supranaturală / 154 2.4.1. Maleficul suicidar. Moara lui Călifar de Gala Galaction / 156 2.4.2. Goticul redimensionat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în România 3. De ce? Răspunsul la o asemenea problemă nu s-ar putea oferi decât într-o carte separată, de sociologie a culturii, pe care, sper, o va scrie cineva, cândva.) Așadar, explorarea gândită de mine se bazează pe analiza metamorfozelor estetico-emoționale ale unei forme subtile de teamă. Frica este un sentiment natural, resimțit ca atare de orice individ în fiecare etapă a vieții. Prozatorul britanic L.P. Hartley îi atribuie unuia dintre personajele sale, Eustace, afirmația pertinentă că frica și pericolul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o premisă unicordă este acela că știm întotdeauna de unde pornim, însă rareori intuim unde ajungem. * * * După ce am încercat, în măsura în care mi-a permis spațiul, să realizez o radiografie conceptuală a terorii scripturale, vă propun, în continuare să fim atenți la subtilele metamorfoze pe care le cunoaște ideea, aplicate tendințelor de dezvoltare istorică a literaturii universale. 1.2. Teroarea în diacronie Evoluția modelului în literatura universală Înainte de a trece în revistă scriitori și opere, trebuie să precizez că generarea unei stări de anxietate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
evreu necunoscut. Cu riscuri teoretice considerabile, se trece, apoi, la citarea unor opere din Antichitate (lista este eteroclită și relativ departe de orice criteriu axiologic sau metodologic): Satyricon al lui Petronius (incidentul plat cu un vârcolac, prezent în capitolele 61-62), Metamorfozele (sau Măgarul de aur) al lui Apuleius, o scrisoare relativ lipsită de valențe artistice a lui Pliniu cel Tânăr către Sura etc. Lovecraft ajunge, în fine, la perioada medievală, oferind, în acest caz, exemple precum eposurile islandeze Edda și Saga
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
amoralelor descoperiri științifice. Strălucitul doctor Henry Jekyll și oribilul Edward Hyde împart același corp, migrația celor două personalități antitetice realizându-se prin mijlocirea unei misterioase poțiuni. În cele din urmă, licoarea își pierde efectul, iar Hyde nu se mai poate metamorfoza în Jekyll, sfârșind în chip violent. Oricum, subiectul s-a dovedit atât de bine ales, încât micul volum a fost reeditat continuu încă de la apariție. Julia Reid afirmă cu justețe că "insistența asupra semnificației alegorice a poveștii a condus la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
În același timp văzui la fereastră în zarea lunei un ce alb, lung și transparent, care se mișca necontenit și a cărei forme se schimbau când în om, când în elefant, când în șerpe [...]". Monstruoasa creatură ivită la capătul complexei metamorfoze antropo-elefantino-ofiomorfă se dovedește a fi, într-un anticlimax ironic, un simplu prosop agățat la fereastră și scăldat de lumina rece a lunii. Naratorul știe să dozeze suspansul, astfel încât, după aparent liniștitoarea descoperire, tânărul este proiectat în teroarea nedistilată degajată de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
oamenii aceia!... Unii aveau unghii la degete ca mâțele, alții copite de țap, alții nările și bărbia tăiete în două ca la zăvozi, și toți aveau cozi și ochii scurși, de li se vedeau creierii prin orbitele deșarte". Suita de metamorfoze diabolice ale fantomelor continuă cu apariția unei femei în alb, cu părul lung și despletit, care îl invită pe eroul stors de voință să-și continue drumul către curtea lui Neagu alături de ea, în condițiile fixate de aceasta. Spre marea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
victoria. Informat că Wilhelm Temerarul a scăpat totuși, proaspătul zbir cere nimicirea ultimului om. Printr-o stranie inversiune de roluri, șobolanii înspăimântați își anunță stăpânul că Wilhelm se apropie și că el nu poate fi ucis, fiindcă "s-a schimbat". Metamorfoza este uluitoare: "chiar atunci, într-o liniște și-o înmărmurire ce cuprinse toată încăperea, se putu vedea intrând în sala tronului, singur și șchiopătând, un șobolan mare și roșu, care semăna leit la chip cu Wilhelm Temerarul, Duce de Brabant
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pieptului, adânc, mai adânc, până să atingă inima, pe care s-o oprească din zvâcniturile-i nebune și s-o țintuiască pe loc". Refrenul acesta, desprins dintr-o teamă inițial paralizantă, galvanizează intențiile hangiului: "da! s-o țintuiască pe loc". Metamorfoza psihosomatică este completă: "tremurătura lui se opri, abaterea dispăru și figura-i [...] luă o bizară seninătate". Personajul este gata de acțiune: "El se ridică drept, cu siguranța unui om sănătos și puternic". Odată opera de efracție încheiată, Leiba, întors din
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Hades. Ulterior, Pausanias discută chiar despre duhurile morților în bătălia de la Marathon, care continuă să bântuie câmpul de luptă fie din frustrarea de a fi fost măcelărite în mod violent, fie din supărarea produsă de absența unei ceremonii funerare. În Metamorfozele lui Apuleius, spiritele celor decedați pot înfăptui chiar crime: o vrăjitoare controlează stafia unei femei pentru a-și atinge un asemenea scop. Și exemplele ar putea continua 82. Fără îndoială, eroul caragialian crede că se confruntă cu stafia vindicativă a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nuvelă exemplară atât prin tehnica expunerii, cât și prin explorarea terifiantă a demonilor ce asaltează o minte bolnavă. O parte semnificativă din naturalistele obsesii caragialiene se distilează, după cum se va vedea, în proza lui Gib I. Mihăescu. 2.3.2. Metamorfozele obsesivului Frigul de Gib I. Mihăescu Atunci când se abordează un autor cu o scriitură atât de inconstantă ca valoare, grupând eșecuri narative aproape la fel de numeroase ca reușitele, dificultățile critice, fie ele de fixare sau de interpretare, nu întârzie să apară
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
verbalizează prompt suspiciunile; bruscat, devine amenințător. În cele din urmă, "a ieșit, tropăind din cizmele grele". Profilul de anxioasă al protagonistei este dublat de unul eminamente mistic. Pasajul următor este o remarcabilă radiografie sinestezică a unui desengaño erotic. Este o metamorfoză a senzualului în trivial; o subită maculare a universului intim, de a cărui puritate, cu doar câteva clipe înainte, femeia fusese atât de sigură: "Mireasma care plutea încă în aerul iatacului era acum acră, respingătoare. Sanctuarul fusese profanat". Necroza fenomenologică
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Astfel, cred că orice eludează definiția strictă a realului poate fi revendicat, în chip perfect justificat, de semele conceptului; așadar, fantasticul înglobează cu necesitate atât feericul, cât și scenariile SF. Prin opoziție cu acesta, teroarea narativă este limitată estetic la metamorfozele unei singure emoții dominante. Desigur, discuția inițiată de mine se poate prelungi, fără un câștig euristic semnificativ, practic ad libitum. Pentru a ilustra acest (extrem de seducător, s-o recunoaștem, iar, în anumite epoci literare, chiar privilegiat) model narativ, i.e. al
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pământ evocă rotundul unei oglinzi, din spatele căreia pândește dublul exacerbat al trupurilor corupte, i.e. demonicul: Se adunară, ca ghizdul unei fântâne, împrejurul unui cerc de foc pe care cel mai vechi mort îl trase-n zăpadă cu o torță". Specularele metamorfoze cromatice traduc o alchimie diabolică: "Priveau cu orbitele negre și goale cum țărâna înăuntrul cercului se face străvezie, ca o apă verde și-adâncă, și cum apa asta, tot mai roșcată, mai căpruie, mai brună, mai neagră ca smoala, coboară
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
London: Greenwood Press, 2002. 11-22. Manolescu, Florin. Literatura S.F. București: Ed. Univers, 1980. Manolescu, Nicolae. Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc. București: Ed. Gramar, 2000. ---. Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură. Pitești: Ed. Paralela 45, 2008. ---. Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului. Ediție îngrijită de Mircea Mihăieș. Iași: Ed. Polirom, 1999. Marino, Adrian. Dicționar de idei literare. Vol. I (A-G). București: Ed. Eminescu, 1973. ---. Hermeneutica lui Mircea Eliade. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1980 ---. Opera lui Alexandru Macedonski. București: Ed.
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Press, 2002. 11-22. Manolescu, Florin. Literatura S.F. București: Ed. Univers, 1980. Manolescu, Nicolae. Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc. București: Ed. Gramar, 2000. ---. Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură. Pitești: Ed. Paralela 45, 2008. ---. Metamorfozele poeziei. Metamorfozele romanului. Ediție îngrijită de Mircea Mihăieș. Iași: Ed. Polirom, 1999. Marino, Adrian. Dicționar de idei literare. Vol. I (A-G). București: Ed. Eminescu, 1973. ---. Hermeneutica lui Mircea Eliade. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1980 ---. Opera lui Alexandru Macedonski. București: Ed. pentru Literatură
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ale lui Lemnaru, proteice și asimetrice, ar merita un ilustrator din specia protosuprarealismului satiric, precum J.J. Grandville, despre a cărui operă artistul Julian Bell scrie că "reprezintă o revoluție industrială a imaginației, reflectând o eră în care totul devenea supus metamorfozei și dezorientării" (2010: 319). 66 Mai mult, Florin Manolescu nu ezită să-l includă pe autor printre reprezentanții literaturii SF din deceniul al patrulea al secolului trecut (1980: 239). 67 Ideea umbrei care se mișcă printre făpturile incarnate, ea însăși
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu imaginile sugerate de un virtual caleidoscop, și mai puțin din aplicarea unor "proiecte", de care se face atâta caz astăzi. "Cioburile" caleidoscopului nu sunt obișnuitele diverse sticle colorate, ci unități de informații despre realitățile sociale și umane, supuse unor metamorfoze care oscilează între transparența și opacitatea înțelegerii. Sensurile modernității ni se dezvăluie în raporturile ei cu realități socio-culturale cum sunt imperiile, religiile, "Lumea nouă", "Europa reformată" și "Ortodoxia". Le-am regăsit în "personalitatea modernă", iar "Declarația din 1964" rămâne o
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
parteneriatele cu "Piața comună". Acum, UE este o putere globală care promite oamenilor să fie "cetățeni ai lumii", ca și cosmopoliții vechii Elade, dacă nu ar fi și noile deosebiri, tensiunile comunitare, lingvistico-religioase între Est și Vest (1, cap. 29). Metamorfoza reformelor a început cu refuzul muncii, furturi și multe pofte senzuale. De la scurtarea timpului săptămânal de muncă la irosirea "părților sociale" și a altor economii, s-a reluat îndatorarea nestăvilită a țării. "Ajutoarele" ne-au transformat peste noapte în "handicapați
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
diaspora, ci și ale celor din țară. Djuvara și Anania considerau că dezbinările românilor fac parte din slăbiciunile moștenite de la vechii daci. (18, p. 358) Or, slăbiciunile acelea nu-și mai justifică prezența și după două mii de ani scurși de la metamorfozele lor prin "amestecurile" cu atâtea neamuri năvălitoare și dominatoare, până astăzi. Marile migrații din primul și din cel de al doilea mileniu creștin s-au încheiat cu invaziile și obligațiile către cuceritor ale celor dominați timp de jumătate de mileniu
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sursă internă Occidentului a fost tradiția hermetică, prezentată în capitolul al patrulea al scrierii. Ni se oferă astfel posibilitatea de a ne completa substanța temelor noastre cu imaginea modernității care, întrucât "a realizat condițiile morții speciei", este menită să suporte metamorfoze sub acțiunile forțelor noologice reprezentate de zeii mitologiilor, respectiv ai teologiei (Știința zeilor). Parcurgând succesiv cele două surse, vom consemna câteva elemente care, deși au fost propuse de un intelectual occidental, ele pot fi valorificate și de către estici. Pentru noi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Creștinismului" pare să se fi refugiat departe de secularizările ecleziale, în cercurile inițiatice martiniste, masonice sau hermetiste". (Op. cit., p. 240) Mențiunea ne duce către "conspirații", care amplifică celelalte îngrijorări, generate de tehnocrație, birocrație și alte forțe obscure din societatea modernă. Metamorfozele culturale ale timpului sub influența realizărilor poetice și antropologice au întărit credințele în Revenirea cutumelor și riturilor ancestrale. Psihoterapeuții au constatat că nerespectarea ritmurilor spirituale generează stări patologice prin "alienări mintale", prin "acea violare permanentă a conștiințelor pe care o
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
s-au înmulțit paraginile, a crescut "forța de muncă eliberată" (șomeri, pensionați cu anticipație, eliberați cu salarii compensatorii). Reconversia nu i-a ajutat prea mult, așa că, treptat, munca și creația de valori s-au redus și ele. Ne-au năpădit "metamorfozele" muncii și capitalului (munca la negru, evaziunile, activități semi- și i-legale). De la micul trafic de frontieră s-a trecut la trafic de persoane, de la exportul de forță de muncă la export de "carne vie", stupefiante, armament, substanțe radioactive și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
limbajului în mediile de informare de către persoane, de grupuri ori de către instituții și de birocrațiile care le animă. Prin accentuarea mediatizării, comunicările se fac mult mai repede când totul este instalat și funcționează la parametrii proiectați. Se constată însă și metamorfoze prin ruperi de echilibre asigurate de comunicările directe între oameni care stau față în față, punând în funcție gândirea, imaginația și multe simțuri și simțăminte umane susținute prin ele (frecvent, cele înrudite cu simpatia). Prezența calculatorului PC și a altor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]