3,827 matches
-
istro-român Suchnevița. Ele nu au venit ca turiste, ci să-și caute rădăcinile, să-și revadă locurile copilăriei și să reînvie limba lor maternă. Dânsele aveau intenția să facă o statistică exactă a celor cca. 500 istroromâni americani din zona metropolitană a New-York-ului și cu ajutorul Asociației „Andrei Glavina” să-i „conștientizeze” asupra originii lor. Vizitatoarele au comunicat că organizează în anul următor la New-York un congres al istroromânilor la care să ia parte pe lângă confrații din America și cei din Croația
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
brutal, rudimentar, cu fervoare, pe dealuri și pe văi, În zonele istorice și În cele inundabile, s-a dorit un nou Început. Această forțare a destinului a Închis un capitol al istoriei și a deschis, cu dramele inerente, drumul vocației metropolitane pe care ieșenii trebuie să și-l asume. Concluzia ultimilor două capitole este optimistă. Avem medicamente și, În plus, sunt medicamente de concepție locală. Cine trebuie să le administreze? Chipul comunității Am ajuns Într-un punct critic. Iașiul are o
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
cele mai mari realizări din istoria Iașilor se datorează unor voievozi și nu spiritului comunitar. Este adevărat că avem nevoie de forță și aspirații ce par că ne depășesc puterile pentru a Împlini viziunile creatorilor Iașiului. Este adevărat că vocația metropolitană a orașului de astăzi este construcția unei dictaturi. Și este foarte adevărat că relațiile dintre cetățenii orașului, specialiștii orașului și politicienii orașului sînt bulversate de conflicte și interese meschine. Dar ieșenii au numai două variante posibile: renașterea prin proiecte comunitare
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
39711/39711-h/39711-h.htm Héraud Guy, Le fédéralisme, Presses d'Europe, Nice, 1995. Herban Dorin-Adrian, "E-democrația: instrument al libertățiisau dependența tehnologică și informațională?", în Informatica Economica, nr. 1(25)/2003. Herghelegiu Monica-Elena, "The Statute of Organization of the (autonomous) Metropolitan Church of Bessarabia", în Kanon XXI (2010). Hirschman Albert O., Abandon, contestare și loialitate. Reacții față de declinul firmelor, organizațiilor și statelor, traducere de Radu Carp, Laura Cucu și Simona Pop, Nemira, București, 1999. Horsley Thomas, "Subsidiarity and the European Court
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Basarabiei, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993. Despre originile conflictului de jurisdicție canonică de te teritoriul Basarabiei și despre statul actual al Mitropoliei Basarabiei, vezi: Monica-Elena Herghelegiu, The Statute of Organization of the (autonomous) Metropolitan Church of Bessarabia, Kanon XXI (2010), pp. 169-191. 236 Despre disputele canonice ale Bisericilor Ortodoxe în Republica Moldova și cum sunt acestea legate de relația dintre această țară și Federația Rusă, vezi: Radu Preda, Ortodoxia & ortodoxiile. Studii social-teologice, coll. "Theologia socialis
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
populare românești. Gavriil Musicescu 1847 - S-a născut la Ismail, Gavriil Musicescu, compozitor, pedagog și dirijor român. A studiat la Conservatorul din Iași și la cel din Petersburg. A fost profesor și director al Conservatorului din Iași, conducător al Corului Metropolitan și al Orchestrei simfonice din Iași. Creația sa cuprinde muzică corală religioasă și laică, lucrări ocazionale, romanțe. A armonizat melodii populare și a publicat recenzii și studii muzicale, articole în legătură cu valoarea folclorului ca bază pentru dezvoltarea muzicii culte. Ciprian Porumbescu
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
masonice în scop de a reface educația popoarelor. Cuvântul de ordin francmason. Importanța antisemitismului. Teroarea. Cei care servesc francmasoneria. Forța inteligentă și forța oarbă a regatelor creștine, împărtășirea puterii cu poporul. Arbitrariul liberal. Uzurparea instrucțiunii și a educației. Interpretarea legilor. Metropolitanele Aplicând principiile noastre, să băgați de seamă caracterul poporului în mijlocul căruia vă veți găsi și veți lucra; o aplicație generală, uniformă a acestor principii înainte ca noi să fi refăcut educația poporului nu poate avea succes. Dar aplicându-le cu
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
ridica înarmați împotriva noastră, dacă se bagă de seamă prea devreme despre ce este vorba. Noi însă avem pentru acest caz, în țările din Occident, o manevră atât de grozavă încât sufletele cele mai curajoase vor tremura: în acel moment metropolitanele vor fi stabilite în toate capitalele, și le vom arunca în aer cu toate organizațiile și cu toate documentele țărilor. Sumar: Forța lucrurilor în politică. Genialitatea josniciei. Ce promite lovitura de stat francmasonică. Sufragiul universal. Stima de sine însuși. Șefii
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
istoric, tocmai pentru a pune în lumină cât mai clar dubla motivație a soluției politice și religioase alese de români în secolul XIV: Primul aspect major al creării mitropoliei Țării Românești este de natură religioasă. Biserica munteană, înălțată la rang metropolitan, trecea în subordinea directă a patriarhiei de la Constantinopol. Prin aceasta, se pune capăt încercării papalității ce s-a întins pe mai bine de un secol, de a converti la catolicism populația ortodoxă românească dintre Dunăre și Carpații Meridionali. Documente ale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1936 autorizează din nou practica individuală a cizmăriei, croitoriei sau lăcătușeriei, dar cu obligația clientului de a furniza materia primă. Civilizația stalinistă Anul 1935 este marcat de sfârșitul raționalizării și de deschiderea primei linii de metrou la Moscova - „victoria liniei metropolitane este victoria socialismului”, declară Lazar Kaganovici, inițiatorul proiectului. Ea se presupune că va deschide o eră nouă, pe care Stalin* o anunță la 1 decembrie: „Toată lumea știe acum că situația materială a muncitorilor s-a îmbunătățit considerabil, că viața a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
învățământ din teritoriile de care răspund, altele decât teritoriile cărora li se aplică capitolele 12 și13. Articolul 74 Membrii Națiunilor Unite recunosc, de asemenea, că politica lor față de teritoriile cărora li se aplică acest capitol, ca și față de teritoriile lor metropolitane, trebuie să se întemeieze pe principiul general al bunei vecinătăți în domeniul social, economic și comercial, ținând seama în mod evident de interesele și bunăstarea restului lumii. Capitolul 12. Sistemul internațional de tutelătc "Capitolul 12. Sistemul internațional de tutelă" Articolul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Francez de Protecție a Refugiaților și Apatrizilor (OFPRA) (vezi de asemenea rolul jucat de Comisia de Recurs pentru Refugiați, CRR). Solicitarea poate fi depusă la o reprezentanță diplomatică sau consulară franceză În străinătate sau la orice prefectură de pe teritoriul Franței metropolitane. În acest din urmă caz, cel mai frecvent de altfel, străinii intrați În Franța, legal sau clandestin, se prezintă la o prefectură pentru a solicita azil. Prefectura Înregistrează cererea, fără a face nici o apreciere cu privire la soliditatea motivelor care stau la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tată francez”, spune Codul civil În 1803. Totuși, copilul născut În Franța din părinte străin putea deveni francez la vârsta majoratului, dacă locuia În Franța și dacă făcea o cerere În acest sens. În plus, străinii care locuiau În Franța metropolitană au avut În continuare posibilitatea, conform unei dispoziții juridice anterioare, de a fi naturalizați, dacă Își manifestau această dorință și dacă Întreprindeau demersurile cuvenite. Reafirmarea și modificarea dreptului solului. Secolul al XIX-lea a fost martorul unei „reveniri” progresive a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
astfel. Cazul francez. Franța prezintă o altă situație: ea oferă exemplul unei țări mai curând ostile cotelor, dar care a decis totuși să recurgă la ele Într-un domeniu fundamental, cel al procedurilor electorale. După Danièle Lochak, există În Franța metropolitană o „alergie” față de asemenea practici, care Își are sursa În principiul egalității Între indivizi și În concepția unui corp social omogen și uniform (Lochak, 1989). Până la sfârșitul secolului XX, singurele exemple semnificative privind acest gen de măsură În dreptul francez se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a vorbi În lume” (Dicționarul Academiei, 1694). Această definiție este esențială, pentru că indică faptul că oamenii se comportă așa cum vorbesc și că viața În societate Înseamnă Întâi de toate un efort de a exclude violența. Citind presa din Franța metropolitană, Borot constată că „incivilitatea” este consemnată ca un comportament ce premerge unei violențe mai grave și oarecum ineluctabile; el citează apoi Le Monde din 27 februarie 2000, În care se vorbește despre un liceu din Montpellier, unde domnește „o atmosferă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de posturi pentru pedagogi, programe specifice, editarea de instrumente pedagogice și de manuale, examene și concursuri). Poziția „militanților” Guvernele succesive, puternic solicitate de mișcarea asociativă, au fost determinate să lanseze un anumit număr de studii cu privire la chestiunea lingvistică În Franța metropolitană, precum și În teritoriile de peste mări. Un prim raport, elaborat de Bernard Poignant, fost primar de Quimper, intitulat Limbi și culturi regionale, a fost remis premierului la 1 iulie 1998; cel de-al doilea, opera lui Bernard Cerquiglini, director al Institutului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
le consideră totuși niște „relicve contestabile ale unui mozaic spart”, „marginale” În raport cu „provocarea culturală a Europei”. În sfârșit, alți militanți, literalmente siderați de importanța numărului de limbi citate și deci „recunoscute”, refuză să pună pe același plan limbile de pe teritoriul metropolitan cu cele vorbite, după părerea lor, doar de câteva zeci de locutori din departamentele sau teritoriile de peste mări. Această atitudine, cât se poate de etnocentristă, este cu totul neașteptată din partea acelora care revendică recunoașterea propriei alterități și accederea limbii lor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dinamică internă; ele nu servesc decât pentru a legitima din nou un imperialism ajuns la capătul puterilor. Trebuie așadar să Înțelegem că „dezvoltarea inegală este o dialectică”. În „războiul dezvoltării”, „naționalismul poate fi privit ca o «antiteză» opusă «tezei» dominației metropolitane. Însă efectele sale se transmit Întregului proces” (Nairn, 1977, p. 338). În teoria lui Nairn, ca și În cea a lui Wallerstein, mobilizările naționaliste alimentează o dinamică foarte complexă. Trăsăturile culturale ireductibile nu sunt constituite În așa fel Încât să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Lerner, 1980). Ideea generală a raționalizării conservatoare, care justifică de fapt Întru totul orice statu quo, este că indivizii „capătă ceea ce merită și ș...ț merită ceea ce li se Întâmplă” (Deconchy, 1984, p. 349). Vom remarca faptul că, În Franța metropolitană, „imigranții” care nu provin din Europa sunt adesea respinși de neonaționaliștii xenofobi pentru că sunt considerați „neasimilabili” conform normelor de asimilare republicane În stil francez: se crede despre ei că ar fi prea „comunitari” pentru a putea fi și buni cetățeni
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Haiti echilibrul balanței sale comerciale, iar excedentele au făcut-o În epocă mai bogată decât Anglia. Această prosperitate se datora În mare parte celor 500000 de oameni aserviți care munceau pentru ea, precum și comerțului cu sclavi care Înavuțea marile porturi metropolitane. Adunarea Națională a precizat, În consecință, că noua Constituție nu era aplicabilă și regimului intern al coloniilor. A Început atunci cea mai mare revoltă a sclavilor de la descoperirea Lumii Noi. Prin decretul de la 4 februarie 1794, Convenția a Încercat să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În Franța, urzeala unei țesături naționale originale Încă În curs de elaborare. ν Este vorba așadar despre un adevărat puzzle de teritorii În căutarea identității, legitimate istoric sau produse ale unor imaginații uneori prea bogate, care se profilează În Franța metropolitană, după speranțele și dorințele asociațiilor, locuitorilor, ale reprezentanților aleși sau ale consilierilor lor tehnici pentru amenajarea și dezvoltarea locală, antrenați și Încurajați În acest sens de diverse legi succesive: de exemplu, legile Pasqua (4 februarie 1995) și Voynet (25 iunie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
O lungă istorie Xenofobia se manifestă În general În contextul contactelor interculturale. În lumea occidentală, atitudinile antisemite extrem de vechi par să fi favorizat apariția sa. Vom distinge, din punct de vedere istoric, manifestările În context colonial de cele În context metropolitan. Începând cu secolul al XV-lea, scopurile economice ale colonialismului au cerut adoptarea de politici uneori de cooperare, alteori de dominație cu partenerii, care au fost, succesiv, indigenii, sclavii importați și, În final, o populație nouă născută din foștii colonizatori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
titlul de Kammersängerin Ăsolista la Curtea imperială). A cântat practic pe toate marile scene de operă și festivaluri europene și s-a întors de câteva ori și în Statele Unite pentru spectacole la Opera lirică din Chicago și, în 1961, la Metropolitan. Teresa Stich-Randall, posesoare a unei voci luminoase de soprană lirică, particularizată de un permanent vibrato bine controlat, a avut unul dintre cele mai eclectice repertorii, de la Scarlatti la Alban Berg și de la Bach la Mahler și Britten. A înregistrat cantate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
ajutăm pe toți să-și realizeze visul, dar nu putem să realizăm visul în locul lor. Sidebar Lincoln Center for the Performing Arts adăpostește 12 prestigioase instituții culturale, printre care The Juilliard School, The Film Society, The Chamber Music Society, The Metropolitan Opera, New York City Ballet, New York City Opera, New York Philharmonic, The New York Public Library for the Performing Arts, School of American Ballet. Richard Peña a studiat la Harvard University și Massachusetts Institute of Technology. Înainte de a ajunge la Film Center din cadrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
o poveste cu Sherlock Holmes adunăm informații numeroase din mai multe domenii: despre doctori, detectivi, crime și viața întortocheată a oamenilor. Am fi putut avea idei despre aspecte mai marginale, relevante într-o povestire cu Holmes: conduita menajerelor, a poliției metropolitane, a cerșetorilor și vagabonzilor victorieni (și în general a stratificării sociale). E posibil, de asemenea, să fi ajuns pe Baker Street căutînd - cel puțin metaforic - numărul 221b, rezidența imaginară a lui Holmes. Ceea ce putem spune este că, în încercarea de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]