1,860 matches
-
original din Huși. Mai semnau: Giovana de la Piatra (pseudonim), sora lui Natahsohn, măritată cu I.D. Manolache, iar apoi cu Aur Marcu, cunoscută sub numele Holda, pe care l-a folosit și I.D. Manolache Holda. În revistele umoristice semna sub numele Mimi Pinson. Într-o notă biografică a Anei Aureliu Marcu (Holda), publicată în „Anuarul general al presei române pe 1907" (pagina 43-44), la portretul acesteia, se spune că e „născută la Epureni, că a învățat la Iași și la Dresda." Din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
răscolit în depozite și au fost amabile și când deveneam prea insistent; domnului Aurel Ștefanachi, directorul Editurii TipoMoldova - Iași, care m‐a acceptat și s‐a oferit să‐ i fie naș cărții și susținător mie în realizarea dezideratului; doamnei Maria - Mimi Nechifor care, luând locul soției mele, m‐a ajutat să nu duc grija zilei de mâine și mi‐ a dat îndemnuri... Și de ce nu, la toți ai mei, chiar dacă luați cu trecerile timpului la început au zâmbit sceptici... Unor asemenea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din acele vremuri. După aceste privilegii se tânguie astăzi scriitorii, artiștii, compozitorii. După vremurile bune când să fii șef la scriitori îți asigura accesul la masa demnitarilor care feliază ciolanul, fie măcar la coada mesei, în rol de bufon sau mim. De aceea, în virtutea perpetuării acestor reflexe, președinții scriitorilor din perioada post-comunistă au avut puterea de a influența direct, la conducerea statului, fiecare după pricepere și relații, câteva lucruri pentru binele breslei: locuințe și sedii (Mircea Dinescu), prestigiu, administrație eficientă și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
asociate cu transformarea malignă a celulelor T. O inversie a segmentului cromozomal 14q11.2-q32.2 s-a descris în leucemia limfatică cronică. O translocație t (14;14)(q11;q32) s-a identificat la bolnavii afectați de condiția patologică malignă ataxia-telangiectasia (MIM 208900) (McCaw și colab., 1975). Aceste constatări i-au permis lui Croce și colaboratorilor săi (1985) să sugereze existența unei protooncogene desemnată tcl-1 la nivelul benzii cromozomale 14q32.2 care atunci când, prin translocație, este adusă în apropierea segmentelor genice TCRA
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
C. La adulți cu suprafața corporală de peste 2 m2, este necesar a se evita un flux prea mare prin oxigenator, care ar atrage după sine creșterea hemolizei. În hipotermie moderată la 25°C, debitul sangvin este de 1,6 l/mim m2, iar în hipotermie profundă la 18-20°C de 1 l/min m2, pentru o perioadă de 30-45 minute, la această temperatură fiind sigur și un debit de 0,5 l/min m2 [3]. La sugari și copii mici, debitele
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
1878, îndemnat de Mihai Eminescu - pe care îl cunoscuse la Giurgiu -, C., devenit, din februarie, redactor la „Timpul”, participă la întrunirile societății Junimea, în casa lui T. Maiorescu. Strălucitor de vervă și de spirit, scânteietor în replici, cu talent de mim și de povestitor, tânărul acaparează atenția celor din jur. Intuindu-i înzestrarea neobișnuită, T. Maiorescu îl va lua, pe spezele sale, într-o călătorie la Viena. Între 1881 și 1882, cutreieră județele Suceava și Neamț, ca revizor școlar. O relație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
auditiv sunetele / onomatopeea și să o asocieze cu imaginea. fiecare copil va veni la profesor, acesta îi va șopti la ureche numele unui animal, iar copilul va imită mersul animalului și va emite onomatopeea corespunzătoare, ceilalți copii ghicind animalul (joc mim). Observație: Formarea deprinderii de a pronunța corect diferite sunete este un proces dificil, se realizează în timp. Prin urmare, profesorul poate concepe și desfășura variante mult simplificate ale acestui joc în funcție de vârstă elevilor, posibilitățile psihointelectuale ale acestora. pentru exersarea pronunțării
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
PROIECT DIDACTIC Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași (profesor Gabriela RAUS) Dată: 11.12.2003 Clasa: a VII-a F Aria curriculara: Limba și comunicare Obiect: F.A.C. (formarea abilităților de comunicare) Subiect: Joc de comunicare orală „Plicul cu surprize”; joc „Mim” Scop: Exersarea capacității de comunicare orală și nonverbală (utilizând mijloace extralingvistice: mimica, gesturi) Tipul lecției: fixare/sistematizare de cunoștințe Operaționalizarea obiectivelor Domeniul cognitiv O1: să citească corect și conștient scurte mesaje înscrise pe litere; O2: să folosească formule de adresare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
echpa care este votată că a realizat cel mai interesant și corect dialog. Reguli de joc: să nu schimbe biletul; dialogul să fie corect și complet. Profesorul va aprecia corectitudinea formulelor de adresare, bogăția de idei, comportamentul elevilor. * Următorul joc „Mim” Clasa este împărțită în trei echipe (Steluțele și Brăduții). Câte un elev din fiecare echipă va ieși în fața clasei și va mimă un cuvânt pe care il șoptește profesorului (Moș Crăciun, brăduț, minge, profesor, violonist, munți, ostaș, doctor): Elevul din fața
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Grozavescu Weil P.A.C. 4. Nicolae Bădoiu P.S.D.R. 5. Emilia Neamțu P.E.R. 6. Dumitru Huica P.N.L.-A.T. Frontul Democrat al Salvării Naționale 1. Mihai Tinjeala 2. Ion Ciovica 3. Rafael Ciorascu 4. Dumitru Maresi Partidul Socialist al Muncii 1. Mimi Lăpădat 2. Traian Fratila 3. Nicolae Murdeala 4. Nicolae Stanchescu MUREȘ Convenția Democratică din România 1. Lucia Briscan P.A.C. 2. Petre Sasu P.N.T.-C.D. 3. Emilian Victor Bancu P.N.T.-C.D. 4. Barbu Toma P.A.C. 5. Constantin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
care, fatalmente, mă mișc să evoc, tot așa, un cuplu pe cît de firesc profesional, pe atît de bizar comportamental: Catargi-Musceleanu. Primul, de mult omologat maestru de rang al picturii românești, celălalt, dotat oricum, dar nu mai mult decît onest mim al realului. Ei bine, ce-și vor fi spunînd unul altuia cei doi binecunoscuți de mine acum două decenii pentru că opusul vioi-cîrcotașului postimpresionist (Musceleanu) era un Catargi de fibră nobilă, neauzindu-l nimeni să-și fi bîrfit vreodată congenerii! Irepresibila
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au pictat și au desenat), iată că În ghetourile din Transnistria s-a putut, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943) fiind un jurnal scris chiar atunci, În timpul războiului, și acolo, În ghetoul din Djurin, Transnistria, iar Miriam Korber-Bercovici, În jurnal Mimi, avea atunci 19 ani. „Absolut din Întîmplare am luat În bagajul meu un caiet cu coperți de piele, primit cadou de ziua mea, În urmă cu două săptămîni, care urma În condiții normale să fie un album de amintiri, cum
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
piele, primit cadou de ziua mea, În urmă cu două săptămîni, care urma În condiții normale să fie un album de amintiri, cum aveau fetele din acea vreme”, Își amintește autoarea acestei unice cărți. În acest caiet și-a scris Mimi jurnalul, un caiet dăruit de Bondy, un băiat căruia Îi aparțin primele rînduri, scrise acasă, la CÎmpulung, În septembrie 1941, dedicația, cum ar veni, și ultimele, scrise la Djurin, În lagăr, În 30 ianuarie 1944. Am făcut un interviu cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a aflat și jurnalul care, iată, are mai multe istorii. Jurnalul Începe În ghetou și se Încheie În ghetou, Începe În 4 noiembrie 1941 și se termină la 30 ianuarie 1944, Însemnare făcută de Bondy, ultima zi În care scrisese Mimi fiind 10 octombrie 1943. SÎnt tentat să comentez Jurnalul de ghetou ca pe jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cea mai mare nenorocire a scriitorului contemporan e că nu mai are inspirație, că nu mai poate să scrie), dar cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ca pe jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cea mai mare nenorocire a scriitorului contemporan e că nu mai are inspirație, că nu mai poate să scrie), dar cea mai bună analiză În asemenea situații sînt, fără Îndoială, citatele; iată ce scrie Mimi pentru prima oară În acest jurnal: „Cine și-ar fi Închipuit că voi inaugura acest caiet, dedicat de a fi un album de poezii, În această situație. CÎnd Bondy mi l-a făcut cadou erau alte vremuri, dar acum?!!! Joi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
jurnal unic, original și bine scris, care, de altfel, a fost mereu pus sub semnul Întrebării, chiar și În timpul cînd se scria, „de ce scriu” fiind o Întrebare frecventă În jurnal. „Scriu numai ca să treacă timpul, nu dintr-o necesitate”, zice Mimi. „Știu că e fără rost tot ce scriu. Nimeni nu va citi ce am scris, iar eu, dacă voi scăpa cu viață de aici, voi arunca În foc tot ce Îmi va aduce aminte de timpul blestemat petrecut În Djurin
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
timpul blestemat petrecut În Djurin.” „Toate sînt zilnic la fel, pe care nici nu e nevoie să le scriu deoarece le voi ține minte, cu siguranță, toată viața.” Scrierea alungă timpul, timp care curge foarte greu și foarte dureros; scriind, Mimi se apropia tot mai mult de altceva, astfel scrisul fiind, În lipsă de acțiune și de lecturi, un act existențial, nu hedonist, astfel devenind o acțiune necesară, autoarea Încercînd la un moment dat să provoace scrisul, să-l incite, căutînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dar vor rămîne Încă destui care să poarte În viitor amintirea celor morți și speranța unei vieți În libertate. Nu vreau să uit și de aceea notez grozăvia și nenorocirea de sîmbăta trecută”) sînt alte motive care o Îndeamnă pe Mimi la scris, motivul principal fiind Însă nevoia de cunoaștere, frica de a dispărea Împreună cu informația și evenimentele pe care le trăiește, fără voia ei: „A trecut aproape o lună de cînd n-am mai scris În jurnal. S-au petrecut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să scriu; nu mă Îndeamnă muza, dar trebuie să consemnez evenimentele, căci cine știe dacă voi avea vreodată ocazia să le povestesc. Poate că le va găsi cineva și le va citi”. După această maturizare forțată, concluzia la care ajunge Mimi e că „În mine s-a produs o mare schimbare”, „azi știu bine că e destul să ai o odăiță și În ea poți fi atît de fericit” și, vai, „viața nu e așa cum ne-o dorim”. Iată un pasaj
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai ales de după aceste lungi tăceri sînt adevărate izbucniri, niște rezumate deosebit de concentrate și de semnificative, fragmente pe care nu le citez numai din cauza lipsei de spațiu, Însă care pot fi găsite lejer pentru a fi citite. Miriam Korber-Bercovici, adică Mimi, Își Încheie textul la 10 octombrie 1943, jurnalul fiind Închis de fapt tot de Bondy, băiatul care i-a dăruit caietul, la 30 ianuarie, la Djurin, o Încheiere a altui Bondy, Bondy care l-a pierdut pe drumurile exilului pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
octombrie 1943, jurnalul fiind Închis de fapt tot de Bondy, băiatul care i-a dăruit caietul, la 30 ianuarie, la Djurin, o Încheiere a altui Bondy, Bondy care l-a pierdut pe drumurile exilului pe Bondy care-i dăruise lui Mimi obiectul În care se află originalul ce poate fi văzut și astăzi („Originalul stă la dispoziția oricui dorește să-l vadă” - „Postfața autorului”). Pe lîngă text, cartea are și cîteva fotografii pe care le comentează sora lui Mimi, Sisi, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dăruise lui Mimi obiectul În care se află originalul ce poate fi văzut și astăzi („Originalul stă la dispoziția oricui dorește să-l vadă” - „Postfața autorului”). Pe lîngă text, cartea are și cîteva fotografii pe care le comentează sora lui Mimi, Sisi, tot În interviul despre care am mai amintit, doar că descrierea Silviei Hoișie e de acum, din mileniul III, ceea ce poate doar să ne bucure, din toate punctele de vedere: „O fotografie din 1917, unde puteți vedea o familie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
tip oral sau scris, sistemul plastic și scenic. Departajăm așadar vorba bună, snoava etc. de romanul umoristic, schița, anecdota etc. elaborate pe suport lingvistic, de caricatura, banda desenată specifice artelor plastice și de comedia, filmul comic, spectacolul de clown, de mim etc. manifestate scenic. Articularea se referă la natura elementului pe care se bazează mecanismul comic. Trăsătura pertinentă care provoacă râsul poate fi de natură formală și este în acest caz responsabilă de așa-numitul comic de limbaj, mai exact, de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de natură formală și este în acest caz responsabilă de așa-numitul comic de limbaj, mai exact, de "comicul pe care îl creează limbajul" (fantezia verbală), dar și de comicul stârnit de alte procedee, cum ar fi gesturile dezarticulate ale mimului, jocurile nonconformiste de scenă, decupajul cinematografic etc. specifice altor sisteme semiotice. În funcție de articularea de natură tematică se disting tradiționalele categorii ale comicului de caracter, de situație și de moravuri, așadar variantele comicului "exprimat de limbaj". În sfârșit, sensul comicului, adică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
toată suprafața cojii, tabloul cuprinzând toată narațiunea sau Împărțit pe secțiuni. Multe din aceste desene abstracte se aseamănă cu cele tatuate sau pictate pe pieptul și brațele bărbaților În timpul ceremoniilor. Printre stilurile cunoscute se numără reprezentările de siluete umanoide, longiline mimi, apoi wandjina, cu chipul alcătuit din nas și doi ochi mari, Înconjurat de o aureolă de pulbere de ocru roșu, de picturi figurative care Înfățișează animale sau oameni având În interior reprezentarea organelor interne (stilul numit radiografie). Picturile figurative pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]