1,916 matches
-
de rea.... Celebrul vers „fie pâinea cât de rea, tot mai bine în țara ta” este inexact și înșelător. Cei care s-au străduit să scape de pâinea rea din România comunistă o făcuseră din disperare și, deseori, privind spre miraje de care în cele din urmă nu au avut parte. Unii și-au găsit locul în țările de azil, mai greu dacă nu știau limba și n-aveau o meserie tehnică, mai ușor dacă știau unde le e norocul. Alții
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu este destul, mai ales atunci când se are în vedere elementul numeric, îndeosebi, care nu-i avantajează pe românii americani. Emigrația română de după 1989 a fost una determinată de circumstanțe excepționale. în țară, „democrația originală” nu anunța nimic bun, iar „mirajul american” părea a fi devenit dintr-o dată accesibil oricui. Dar, la început, nu s-au înghesuit să emigreze elitele, atâtea câte mai erau, ci aventurierii, visătorii, cei dornici de îmbogățire imediată și, nu în ultimul rând, cei care se simțeau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ora aceea am aflat încă neștiute despre Dolhasca poeziei românești, despre iubirile închise între versuri, despre poeți de legendă. Printre cuvinte simple și interogații ușor uimite s-au strecurat confesiuni tulburătoare. Abia atunci, tăcerile s-au îngreunat de sensuri, de mirajul unic al destăinuirii. Ora aceea a fost prea puțin pentru poezia lui Emil Brumaru și pentru autorul ei. Dacă asta a fost impresia de la final, îndrăznesc să cred că totul s-a transformat într-o aventură de neuitat. Ceea ce urmează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sunt utopiile literare, identitățile naționale și miturile europene, călătoriile filosofice sau literare, imaginea Celuilalt), Gilbert Durand 13, Jean-Marie Carré14, Marius-François Guyard, Daniel-Henri Pageaux 15, Jean-Marc Moura 16, Raymond Corbey, în Franța (interesat de structurile antropologice ale imaginarului, studiile imaginilor și mirajelor, exotismul și geografia simbolică). În analiza reprezentărilor Celuilalt și ale spațiului său, studiile culturale comparate și postcoloniale anglo-americane pun accentul pe caracterul lor intențional, conștient, constructivist, ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
la sine: Celălalt este imaginea răsturnată a sinelui, reflectând ceea ce sinele nu este; Celălalt este imaginea repudiată a sinelui, reflectând ceea ce sinele refuză să fie; Celălalt este imaginea râvnită a sinelui, reflectând ceea ce sinele ar dori să fie: refulări, vise, miraje, angoase, proiecții etc. Acest proces de raportare la sine (subiectul apusean al cunoașterii și reprezentării, superior, rațional, activ) în tentativa de reprezentare a Celuilalt răsăritean sau oriental (inferior, imaginativ, contemplativ, pasiv) se încadrează în analiza relației de putere, explicită sau
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
vor restrânge ca număr, iar proprietățile agricole mari se vor consolida. Și aceasta, pe fondul unei migrații accentuate, adică a unei reluări a migrației de la sat spre oraș, după ce, în perioada anilor ’90, se inversase sensul migrației pentru că exista un miraj al valorificării terenului recuperat prin titluri de proprietate.” Așa își începe ministrul român de Externe previziunea perioadei care urmează pentru societatea românească. Mihai-Răzvan Ungureanu nu crede că România a negociat mai puțin profesionist beneficiile și costurile aderării. „Dacă vorbim despre
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
lituanian pentru că mă impresionase enorm Hamlet-ul lui. Care, nu știu de ce, n-a prins la Avignon, în vreme ce, în Italia, și nu numai, a avut mare priză, mare succes. Fascinația Avignon-ului vine, fără dubiu, din frumusețea orașului, din istoria lui, din mirajul sudului Franței în care este amplasat și din al căror parfumuri mă îmbată și astăzi cel de levănțică. Dar toată această frumusețe este înnobilată de cea a teatrului. El augmentează toate datele formidabile ale cetății. Am văzut Avignon-ul și toamna
Visul unor nopți de vară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13644_a_14969]
-
sfînt; oriunde m-aș afla eu, acolo va fi locul cel mai de cinste - și totul este permis"". Prin lăudăroșenia-i fără stavile, Hlestakov deschide perspectiva unui topos infernal care e Petersburgul, "paradisul" întors pe dos al lui Petru I, miraj al "ideii europene" goale de conținut. Capitala imperiului figurează, sub pana lui Gogol, ca un centru al ticăloșiei, ca un antipod al vieții patriarhale din provincia tradițională. Contrastul e tranșant exprimat în Moșieri de altădată: "Cu ajutorul lor puteai citi ca
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
poate aplica bunului scutier. El nu se joacă de-a țăranul rotofei, realist, hăzos, leal, hâtru, ci chiar este așa. Se arată așa cum este, nu "se face", nici nu se preface. Și totuși, vorba lui Unamuno, Sancho se contagiază de mirajul quijotesc: se visează și se vrea guvernator al vreunei insule. Iarăși personal, cred că, din alt punct de vedere a sistemic a episodul cu insula Barataria nu este o farsă rizibila decât în aparență; în susbstantă, prin sfaturile lui Don Quijote
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
de Eminescu cu oarecare galanterie, capătă aici un sens de o orgolioasa umilință: poezia se naște anu știu cumă, cu ochii opriți în infinit, ea este frumosul greu, sau aproape cu neputința de explicat". Ochiul comentatorului se topește vrăjit, în mirajul luminiscent al poeziei, așa cum se cade a se petrece, din cînd în cînd, cu orice comentator de poezie autentică... Cealaltă față a criticii lui Ilie Constantin apare îndatorata spiritului critic propriu-zis, adică aplicării unor criterii exclusiviste, care nu pot evita
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
curând astenice, echivalente unui eșec prelungit. Mecanismul, radiografiat pe spații limitate, relevă în Ury Benador o instanță analitică de care nu ne putem dispensa, în miezul căreia deslușim o accepție ce nu s-a perimat: scindarea epicului între jurnal și miraj destructiv, totul trăit într-un carusel de stări întoarse pe dos, supuse erorii la infinit.
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
Mihaela Constantinescu tocmai asta face, se lasă stăpînită de imaginea unei societăți integrate total unei astfel de viziuni și, privind-o numai cu un ochi, crede fără un examen critic elementar în toate speculațiile teoretice și se lasă furată de mirajul excesului. Nu știu cît de mult a preluat Mihaela Constantinescu din bibliografia americană („putem să spunem aproape orice fără posibilitatea de a fi contraziși, cu condiția să începem propoziția cu un studiu a arătat că sau specialiștii ne spun că
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
tangou: " Această diferență de ritm contemplativ transformă "acțiunea" îngropată în poeme într-un tango în care avîntul și impetuozitatea unuia trebuie să țină pasul cu lenevia disociativă a celuilalt". Ca într-un western fantomatic, timpurile devin plastice, reversibile, ațîțate de mirajul posibilului: "Îndată ce Iustin Panța și-a descărcat pistolul, timpul lent, fără puls, al lui Mircea Ivănescu întoarce ceasul înapoi și destramă coerența ostentativă introdusă de partener ca premisă". În cele din urmă competiția dintre autori e înscrisă pe coordonatele mișcărilor
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
subiect și de obiect, irealizînd ambii termeni, aici ea se reduce considerabil cu concursul celui din urmă. Concretețea, fie și pitagoreică, îi alungă excesul, pînă la urmă apăsător ca orice exces, o împinge în starea de contemplație: Această progresie în miraj a cotidianului nu e opera unei sintaxe miracolistice, ci efectul unei intensități a privirii ce descifrează deodată concretețea, ca epifanie vegetală, și principiul sau codul cosmic care o informează. Dumitru Mureșan e un pitagorician ce vede în exultanța florală manifestul
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
cu Belmondo. Ambele, rodul celui mai pur hazard. Stupidul film dă complet peste cap viața, mentalitatea, cutumele oamenilor, tineri sau bătrîni, șoferi de camioane, tăietori de lemne, profesori, deținuți de drept comun, și așa mai departe. E în film tot mirajul unui Occident putred, dar fermecător; luxos, perfid, imoral, pornografic, dar atrăgător. Adolescenții văd filmul de zeci de ori. Îl știu pe de rost. Visează în spiritul lui. Și, dacă, pînă la urmă, evadează, ajungînd, toți, peste mări și țări, unul
Puterea artei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15581_a_16906]
-
echilibru fragil. Căci realul izgonit, trăirea ca atare, din afara cadrei scriptice, așteaptă să-și ia revanșa, să se întoarcă protejate de acea imprescriptibilă lege a compensației ce corijează excesele. Suprarealismul a intuit acest proces de flux-reflux al lirismului sedus de mirajul purist, propunînd un punct de atracție (point de mire), după spusa lui Breton, conținută în cel de-al doilea manifest, în care, contrariile cooperînd, termenii de real și imaginar își suspendă antinomia. Firește, ficțiunea ca esență a actului estetic nu
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
din limitare, interdicție, sterilitate, putînd fi stimulată de atari factori aparent adverși. Ea seamănă cu acele organisme capabile a se adapta condițiilor de mediu neprielnice, frigului polar, deșertului tropical, beznei de pe fundul oceanelor, dezvoltînd resursele unei rezistențe ce-o configurează. Mirajul materiei o nutrește precum un miraj al vitalității sale primejduite. Cu cît conștiința facticității textuale e mai acută, cu atît sporesc învolburările materiei, rupturile și convulsiile unui real căruia atmosfera de convenție îi biciuie energiile secrete, ațîțîndu-l. Lascivitatea atinge note
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
stimulată de atari factori aparent adverși. Ea seamănă cu acele organisme capabile a se adapta condițiilor de mediu neprielnice, frigului polar, deșertului tropical, beznei de pe fundul oceanelor, dezvoltînd resursele unei rezistențe ce-o configurează. Mirajul materiei o nutrește precum un miraj al vitalității sale primejduite. Cu cît conștiința facticității textuale e mai acută, cu atît sporesc învolburările materiei, rupturile și convulsiile unui real căruia atmosfera de convenție îi biciuie energiile secrete, ațîțîndu-l. Lascivitatea atinge note barbare: "în trupul tău proaspăt urlă
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
2. Chiheru de Jos - un 1 sat component: Urisiu de Sus 3. Eremitu - cu 2 sate componente: Eremitu, Câmpu Cetății 4. Ideciu de Jos - cu 2 sate componente: Deleni, Ideciu de Sus 5. Măgherani - cu 3 sate componente: Măgherani, Silea Mirajului, Torba JUDEȚUL NEAMȚ Municipiu parțial în zona montană - 1 1. Piatra Neamț - cu 2 localități componente: Doamna, Văleni Orașe integral în zona montană - 1 1. Bicaz Comune integral în zona montană - 24 1. Agapia 2. Alexandru cel Bun 14. Gârcina 3
ORDIN nr. 328 din 18 mai 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
2. Chiheru de Jos - un 1 sat component: Urisiu de Sus 3. Eremitu - cu 2 sate componente: Eremitu, Câmpu Cetății 4. Ideciu de Jos - cu 2 sate componente: Deleni, Ideciu de Sus 5. Măgherani - cu 3 sate componente: Măgherani, Silea Mirajului, Torba JUDEȚUL NEAMȚ Municipiu parțial în zona montană - 1 1. Piatra Neamț - cu 2 localități componente: Doamna, Văleni Orașe integral în zona montană - 1 1. Bicaz Comune integral în zona montană - 24 1. Agapia 2. Alexandru cel Bun 14. Gârcina 3
ORDIN nr. 321 din 5 august 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
de Dankow (Dankowskie Zlote) PL A 1973 Danae DDR A 1971 Janos DDR A 1978 TRITICALE - x Triticosecale Wittm. T.F. 2 R O 1985 Vladeasa R O 1986 AD 206 ȘU Sc 1983 ORZ - HOrdeum vulgare L. Orz de toamnă Miraj R O 1974 Precoce R O 1986 Productiv R O 1981 ORZOAICA - Hordeum distichon L. Orzoaica de toamnă Grivița R O 1981 Victoria R O 1977 PLANTE OLEAGINOASE RĂPITĂ DE TOAMNĂ - Brassica napus L. Quinta D A 1982 Sollux DDR
ORDIN nr. 97 din 15 septembrie 1986 privind soiurile de plante de cultură din Republica Socialistă România ce vor fi însămânţate în toamna anului 1986. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153501_a_154830]
-
1973 Danae DDR A 1971 Epos DDR A 1987 Janos DDR A 1987 TRITICALE - x Triticosecale Wittm T.F. 2 R O 1985 Vlădeasa R O 1986 A.D. 206 ȘU Sc 1983 ORZ - Hordeum vulgare L. convar. vulgare Orz de toamnă Miraj R O 1974 Precoce R O 1986 Productiv R O 1981 Ciclon UȘ A 1987 FRIBERGA DDR A 1987 ORZOAICA - Hordeum vulgare L. convar. distichon (L.) Alef. Orzoaica de toamnă Grivița R O 1981 Victoria R O 1977 OVĂZ - Avena
ORDIN nr. 96 din 16 octombrie 1987 privind soiurile de plante de cultură din Republica Socialistă România ce vor fi însămînţate în toamna anului 1987. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153502_a_154831]
-
între 28-34% în incubator și de 30,2-31,7% în eclozionator. În situația asigurării parametrilor optimi de incubație embriogeneza decurge normal. Dezvoltarea embrionului se poate evidenția prin ovoscopie. Cameră de aer se poate identifica la 48 ore după ponta prin miraj și se marchează cu creionul. 2. Dezvoltarea embrionului de struț se realizează în trei etape: a) după ponta; ... b) în incubator și eclozionator: 38-42 zile ... c) după ecloziune până la resorbția totală a vitelusului: până la 7 zile. ... 3. Progenul eclozionat se
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 21 martie 2003 care stabileşte tehnologia de creştere şi exploatare a strutilor în România, precum şi certificarea şi carantinarea acestora după import*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150604_a_151933]
-
C.S.V. Lunca Lunca 36.921; 92 0 36.922 26. C.S.V. Lunca Bradului Lunca Bradului 36.919; 177 863 36.920 27. C.S.V. Măgherani Măgherani 36.923; 334 800 36.924 28. C.S.V. Miercurea Miercurea 36.925; 298 2.202 Mirajului Mirajului 36.926 29. C.S.V. Neaua Neaua 36.929 100 0 30. C.S.V. Ogra Ogra 36.928 189 2.881 31. C.S.V. Papiu Ilarian Papiu Ilarian 36.930 29 0 32. C.S.V. Panet Panet 36.931 82 0 33. C.S.V.
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţa sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]
-
Lunca Lunca 36.921; 92 0 36.922 26. C.S.V. Lunca Bradului Lunca Bradului 36.919; 177 863 36.920 27. C.S.V. Măgherani Măgherani 36.923; 334 800 36.924 28. C.S.V. Miercurea Miercurea 36.925; 298 2.202 Mirajului Mirajului 36.926 29. C.S.V. Neaua Neaua 36.929 100 0 30. C.S.V. Ogra Ogra 36.928 189 2.881 31. C.S.V. Papiu Ilarian Papiu Ilarian 36.930 29 0 32. C.S.V. Panet Panet 36.931 82 0 33. C.S.V. Păsăreni
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 4 noiembrie 2004(*actualizata*) privind vanzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţa sanitar-veterinara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170382_a_171711]