5,723 matches
-
cele patristice sunt adevărate comori de spiritualitate și gândire teologică. În anul 1981, publică volumul "Spiritualitatea ortodoxă", iar în 1986, o lucrare despre "Spiritualitate și comuniune în Liturghia ortodoxă". Pe lângă cursul de Teologie dogmatică, a redactat un curs de Teologie mistică și ascetică și altul de Teologie morală, pentru studenții în teologie. A călătorit mult în străinatate, unde a ținut numeroase conferințe și a fost distins cu multe titluri academice. A primit titlul de "Doctor honoris causa" din partea Facultății de Teologie
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
spiritualitatea răsăriteană. Monahism, istorie și eshatologie Aflat în inima evangheliilor sinoptice, misteriosul episod al Schimbării la Față a lui Iisus Hristos s-a bucurat de o atenție specială în creștinismul răsăritean unde a suscitat multiple interpretări: exegetice, omiletice, liturgice, dogmatice, mistice și nu în ultimul rând iconografice. Faptul că reprezentarea cea mai veche a acestei scene evanghelice este faimosul mozaic care decorează, din anul 566, absida de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul față de taina Schimbării
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Triumful islamului monoteist, raționalist și militarist a fost trăit ca o criză de tip apocaliptic a figurii istorice a Imperiului și societății creștine, ca o judecată asupra inconsistenței structurilor și soluțiilor istorice și un apel la convertire spirituală și reasumare mistică, interiorizată, a perspectivei eshatologice a creștinismului evanghelic originar. Această perspectivă, în același timp eshatologică, mistică și teofanică, apărea cel mai bine sugerată ortodocșilor de episodul evanghelic central al Schimbării la Față. Aici Iisus Hristos, schimbat la față, însoțit și flancat
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
a figurii istorice a Imperiului și societății creștine, ca o judecată asupra inconsistenței structurilor și soluțiilor istorice și un apel la convertire spirituală și reasumare mistică, interiorizată, a perspectivei eshatologice a creștinismului evanghelic originar. Această perspectivă, în același timp eshatologică, mistică și teofanică, apărea cel mai bine sugerată ortodocșilor de episodul evanghelic central al Schimbării la Față. Aici Iisus Hristos, schimbat la față, însoțit și flancat de Proorocii Moise și Ilie înaintea a trei Apostoli aleși: Petru, Iacov și Ioan, atestă
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
adevărați, cu credință fermă, speranță tare și iubire incandescentă, Împărăția lui Dumnezeu „întru putere” este nemijlocit accesibilă în Liturghia bisericii și în liturghia interiorizată a rugăciunii inimii, ca întâlnire cu Iisus Hristos în lumina slavei Sale veșnice. Aceasta este eshatologia mistică pe care monahismul isihast răsăritean a opus-o dintotdeauna crizelor reiterate ale unei istorii apocaliptice. Despre vocația taborică și filocalică a monahismului românesc Monahismul răsăritean isihast are deci o vocație și un destin nu doar filocalic, cum s-a spus
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
și spiritual. Faptul era valabil și pentru recent înființatele facultăți de teologie ortodoxă (1875 Cernăuți; 1884 București) unde învățământul era dominat fie de istorism, fie de scolasticism sau moralism, dimensiunea duhovnicească fiind cu totul uitată. Despre Nichifor Crainic și întoarcerea misticii răsăritene în Teologia și Spiritualitatea românească Un reviriment filocalic în teologia românească s-a produs abia în anii ’30 ai secolului XX, și la originea lui s-a aflat contribuția unui teolog laic în același timp poet, eseist și ziarist
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
decembrie anul 1932 s-a transferat la Facultatea de Teologie a Universității din București (unde a predat până în luna mai anul 1944) și-a schimbat singur specializarea, transformându-și cursul de literatură religioasă modernă într-unul de teologie acetică și mistică, și devenind astfel primul și singurul titular al unei astfel de discipline în școlile teologice superioare din întreaga Ortodoxie. Interesul pentru mistica creștină, dar și pentru tradițiile mistice orientale, era un fenomen deja notabil în Europa occidentală. În anul 1919
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
-și cursul de literatură religioasă modernă într-unul de teologie acetică și mistică, și devenind astfel primul și singurul titular al unei astfel de discipline în școlile teologice superioare din întreaga Ortodoxie. Interesul pentru mistica creștină, dar și pentru tradițiile mistice orientale, era un fenomen deja notabil în Europa occidentală. În anul 1919 se înființa la Roma prima catedră de ascetică și mistică la Universitatea Gregoriana, avându-l drept titular pe părintele iezuit Joseph de Guibert († 1942), iar în anul 1923
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
astfel de discipline în școlile teologice superioare din întreaga Ortodoxie. Interesul pentru mistica creștină, dar și pentru tradițiile mistice orientale, era un fenomen deja notabil în Europa occidentală. În anul 1919 se înființa la Roma prima catedră de ascetică și mistică la Universitatea Gregoriana, avându-l drept titular pe părintele iezuit Joseph de Guibert († 1942), iar în anul 1923 o catedră similară era creată la Institutul Pontifical Oriental. Până în anul 1927 ea va fi ilustrată de părintele iezuit Marcel Viller († 1952
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
locul părintelui iezuit Irénée Hausherr (1891-1978). Acesta va preda spiritualitate răsăriteană la Institutul Pontifical Oriental între anii 1928-1975 (fiind urmat până în 1990 de cardinalul Tomáš Špidlík). Încă din primii ani părintele Hausherr a publicat la Roma două texte capitale ale misticii bizantine: „Metoda” rugăciunii isihaste atribuită Sfântului Simeon Noul Teolog (1927) și „Viața” acestuia scrisă de ucenicul său, Nichita Stithatul (1928) , precum și o recenzie a traducerii germane (1925), prima într-o limbă europeană, a faimoaselor Povestiri ale unui pelerin rus. În
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
patriarh al României între anii 1939-1948), publica în traducere românească textul integral al primei monografii consacrate starețului Paisie Velicikovski de protoiereul rus emigrat Serghie Cetverikov († 1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23 teologia sau calea unitivă (caracteristicile și interpretarea extazului). Ascetica și mistica primesc
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23 teologia sau calea unitivă (caracteristicile și interpretarea extazului). Ascetica și mistica primesc o definiție hristocentrică: asceza e moartea, iar mistica e învierea cu Hristos, ambele fiind „știința îndumnezeirii omului” („reversul Întrupării”), „împlinirea vie și încununarea dogmaticii și moralei”, cunoaștere a lui Dumnezeu, prin participare prin asemănare cu El și participare la
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
din greu în ușor, din dens în transparent, din opac în luminos, din formă în aproape fără formă”. Acest „proces de transfizicitate, de trecere de la o consistență materială la una spirituală, glorificată”, nu este o stare de excepție, un fenomen mistic extraordinar, ci este însăși inima creștinismului: „Creștinismul n-ar fi creștinism cu adevărat, adică religie cu rădăcinile în supranatural, dacă n-ar năzui la transfigurare ca la supremul scop care-l justifică. Dacă noi suntem idei eterne în Dumnezeu și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
deveni un supraom, adică un om duhovnicesc, iar cosmosul va deveni un supracosmos, adică un cer nou și un pământ nou. Căci nu numai omul, dar și lumea întreagă rezumată în el, e încorporată acestui destin al supremei transfigurări” . Viziunea mistică a sfinților răsăriteni Simeon Noul Teolog și Serafim din Sarov e „o trăire a luminii dumnezeiești și o pregustare a Împărăției cerurilor, o transfigurare anticipată” . „Ce este însă această lumină, orbitoare după Dionisie, strălucitoare după Sfântul Simeon? — se întreabă Nichifor
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
care au văzut-o cei trei ucenici. Isihaștii desăvârșiți văd nu o lumină asemănătoare, ci chiar lumina de pe Muntele Tabor. Este strălucirea divinității. Strălucirea este necreată și lumina taborică este necreată”. Așa cum a accentuat Sfântul Grigorie Palama împotriva adversarilor experienței mistice isihaste, „în lumina care a strălucit pe Tabor și care se manifestă și în contemplarea isihaștilor nu apare ființa lui Dumnezeu însăși, ci numai acțiunea sau energia dumnezeiască. Prin aceste energii Dumnezeu Se transmite făpturilor, devine comunicabil, le asimilează și
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
generale a lumii intelectuale. Dar scoțând teologia în arena largă a vieții intelectuale, n-a diluat-o câtuși de puțin”. Din contră. „Semnificativ în această privință este faptul că el a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume”; „a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări noi, surpând zăgazurile care țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al tradiției”, și astfel „prin Nichifor Crainic” s-a săvârșit o adevărată
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
a lărgit cercul preocupărilor teologice, a deschis zări noi, surpând zăgazurile care țineau teologia noastră închisă dinspre fluviul bogat și viu al tradiției”, și astfel „prin Nichifor Crainic” s-a săvârșit o adevărată restaurare a teologiei românești în duh ortodox”, mistic, pancosmic și riguros hristocentric... Material documentar realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Despre evenimentul și episodul Schimbării la Față a Domnului nostru Iisus Hristos în Ortodoxia Românească... Partea I / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
din 12 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului O lume se desparte, Misticul pervers Lucire, doar imagini Înfipte-n nimb de vers. Se-așterne altă lume Se mișcă dor de faptă, Dar totul se desparte În dans prin altă dată . Sunt mistic, sunt aprins De focu-nchipuirii, Prin muguri de albastru Se schimbă legea firii. M- așez la tâmpla ta, O, Doamne !Lucire și solie, Un cânt, ca un refren, O simfonie. Referință Bibliografică: Prin alta data / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PRIN ALTA DATA de PETRU JIPA în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343814_a_345143]
-
dezvoltată de Marcel Courthiade. Dar, pentru că doar cei ce caută găsesc, eu am descoperit că de fapt, sufixul -imos este și de origine sanskrito-prakrită. Dacă țiganologii ar fi practicat Yoga, ar fi aflat că la formarea numelui unora dintre puterile mistice yoghine (2) se folosește sufixul -ima ,de exemplu " lagh + ima " - "ușurință"( lokh + imo ) în țigănește. Kokalo-os, se credea că este împrumutat de asemenea din limba greacă în țigănește, dar se pare că limba sanscrită îl are sub forma "kagkala" - "schelet
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
tare decât dorința de a iubi sau a fi iubit dar să nu uităm că și iubirea e o moarte lentă pe care Dumnezeu o acceptă ca jertfă pentru oameni” (teodor dume) Nu îl îngrozește, dimpotrivă, pare să accepte ideea mistică a unei schimbări veșnice. O atitudine demnă căci aceste cuvinte sunt un fel de baraj, o luptă lirică, un om care nu vrea să capituleze. Poeta Emily Dickinson spunea că ”moartea este o noapte furtunoasă și un drum nou, o
TEODOR DUME, O NOUĂ CARTE: AZIL ÎNTR-O CICATRICE de TEODOR DUME în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342811_a_344140]
-
divino-umană al cărei cap e Dumnezeu întrupat și ale cărei membre suntem toți cei botezați, clerici sau mireni. Dacă Bisericii i se rezervă de către noua stăpânire europeană și de cicisbeii ei dâmbovițeni rolul de gymnosofist sau derviș supt în fuior mistic, atunci să nu i se mai ceară să se implice social. Dacă i se cere să se implice social, atunci să fie lăsată să se adreseze omului ca întreg (trup și suflet) și societății ca organism, nu segmentelor de râmă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
salvat onoarea spirituală a poporului român!” (Radu Preda, Jurnal cu Petre Țuțea. Lumina Credinței, București-2015, p. 103) Erudiția sa, adânca știință și profunda cunoaștere a Culturii spirituale l-au înrourat și înflăcărat prefăcându-i contemplațiile, viziunile și experiențele în urcușuri mistice. A vorbit și cântat limba Neamului întru Liturghia sa cosmico-literară întronând-o de-apururi nemuririi. Ilustrând forța gândirii, remarcabila sa originalitate, viața, opera și jertfa îl circumscriu pe Marele Emin: sofianic, filosofic și teologic, dând un mare răspuns sensului existențial al
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]